Ungaria a renunțat la veto-ul pe care îl menținuse timp de doi ani față de procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, permițând astfel deschiderea oficială a primului grup de capitole de negociere, cunoscut sub denumirea de „valori fundamentale”. Decizia anunțată de președinția cipriotă a Consiliului UE și de comisarul european pentru extindere Marta Kos marchează o evoluție semnificativă pentru Kiev și Chișinău și deblochează următoarea etapă a negocierilor de aderare ale celor două state candidate.
Anunțul vine după ce premierul ungar Peter Magyar a anunțat un acord între Ungaria și Ucraina privind drepturile minorităților, înțelegere care a contribuit la depășirea principalului obstacol politic din calea procesului de extindere.
Ucraina s-a angajat să restabilească deplin drepturile educaționale, lingvistice, culturale și politice ale minorității maghiare din regiunea Transcarpatia, dar chiar și în aceste condiții Ungaria nu va sprijini negocieri accelerate pentru aderarea Ucrainei la UE, a anunțat Magyar, citat de agențiile MTI și Reuters, potrivit Agerpres.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a salutat evoluția într-o postare pe X, afirmând că acordul dintre Ungaria și Ucraina „deschide calea pentru progrese pe parcursul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană”.
„Acest lucru va permite statelor membre să continue demersurile pentru deschiderea primului grup de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. Ucraina și Republica Moldova îndeplinesc deja cerințele privind statul de drept stabilite de statele membre. Acum este momentul să accelerăm parcursul lor către aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este cea mai bună modalitate de a garanta respectarea drepturilor minorităților”, a declarat Kos.
Prime Minister Magyar’s announcement of the agreement between Hungary and Ukraine to advance minority rights, opens the way for progress on the EU accession path of Ukraine.
This will allow Member States to take forward the work on opening the first negotiation cluster with…
— Marta Kos (@MartaKosEU) June 3, 2026
Progresul mult așteptat s-a produs miercuri seară, în timpul unei reuniuni a ambasadorilor statelor membre la Bruxelles. Reprezentantul Ungariei și-a retras obiecțiile, permițând celor 27 de state membre să obțină unanimitatea necesară pentru adoptarea pașilor procedurali care deschid noua etapă a negocierilor. Un nou punct a fost introdus pe agenda reuniunii în ultimul moment pentru formalizarea deciziei.
„Astăzi, președinția cipriotă a inițiat demersurile pentru deschiderea formală a primului cluster al negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Această evoluție reprezintă o bornă semnificativă pe calea integrării europene și transmite un mesaj puternic de unitate și determinare”, a declarat un purtător de cuvânt al Ciprului, țara care prezidează Consiliul Uniunii Europene în primele șase luni ale anului.
Τοday the Cyprus Presidency initiated the preparation for the formal opening of Cluster one in the accession negotiations of Ukraine and Moldova.
This marks a significant milestone in their European integration path, and sends a strong message of EU unity and determination.
In…
— Cyprus Presidency of the Council of the EU 2026 (@CY2026EU) June 3, 2026
Procesul de aderare la Uniunea Europeană este structurat în 33 de capitole, grupate în șase clustere tematice. Primul cluster, denumit „Valori Fundamentale”, include aspecte legate de statul de drept, drepturile fundamentale și funcționarea sistemului judiciar și reprezintă atât primul, cât și ultimul grup de capitole care trebuie deschis și închis pe parcursul negocierilor.
În ultimii doi ani, Ucraina și Republica Moldova, tratate informal ca un tandem în procesul de extindere, au încercat să deblocheze deschiderea acestui prim cluster.
Însă veto-ul impus de premierul ungar Viktor Orbán, chiar în perioada în care Budapesta prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a înghețat avansarea negocierilor.
De atunci, instituțiile europene au căutat diferite soluții pentru depășirea blocajului, fără succes, până la victoria electorală a lui Magyar și înlăturarea lui Orbán de la putere.
Pentru Ucraina, aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o garanție esențială de securitate pentru viitorul postbelic al țării.
Uniunea Europeană a lansat în iunie 2024 negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei, însă ambele țări așteptau începerea tratativelor pe capitolele de negociere, cu parcursul Kievului ținut în șah din cauza opoziției Ungariei.
Reunit într-un summit la 14 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”.
Decizia a fost luată după ce, la 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.
La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
La 28 februarie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.
