Eurodeputații solicită un Scut European al Democrației funcțional, dotat cu instrumente obligatorii, sancțiuni mai ferme, mecanisme de responsabilizare a platformelor online și un centru european pe deplin operațional pentru consolidarea rezilienței democratice, potrivit comunicatului oficial.
Marți, Comisia specială a Parlamentului European pentru Scutul European al Democrației (EUDS) a adoptat concluziile și recomandările sale privind manipularea informațională și ingerințele străine (FIMI), protecția infrastructurii critice, consolidarea rezilienței digitale și a mass-mediei, pregătirea societății pentru situații de criză, precum și alte domenii conexe.
Propunerile au fost adoptate cu 20 de voturi pentru, 9 împotrivă și 2 abțineri și au ca obiectiv contribuția la crearea unui Scut European al Democrației.
Centru European pentru Reziliență Democratică
Eurodeputații susțin înființarea unui Centru European pentru Reziliență Democratică, însă consideră că acesta trebuie creat printr-un act legislativ cu caracter obligatoriu, care să stabilească parametri operaționali clari, un buget dedicat și o structură de guvernanță ce să implice toate statele membre. Centrul ar urma să integreze mecanismele existente de cooperare și capacitățile de gestionare a crizelor, având în același timp flexibilitatea necesară pentru a răspunde amenințărilor aflate în continuă evoluție.
Rusia, principala amenințare la adresa integrității democratice a Europei
Raportul evidențiază atacurile hibride frecvente ale Rusiei asupra infrastructurilor critice, inclusiv atacuri cibernetice, acte de sabotaj fizic, incendieri, activități de spionaj și bruiaj al semnalelor. Aceste acțiuni sunt atribuite și unor actori din Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.
În acest context, eurodeputații solicită:
- consolidarea capacității agențiilor relevante ale UE de a combate activitățile hibride și actele de sabotaj, inclusiv prin posibilitatea extinderii mandatului Europol pentru a include amenințările hibride;
- extinderea regimului de sancțiuni împotriva celor care facilitează dezinformarea rusă și împotriva entităților din afara UE, în special a celor din China, care contribuie la eludarea sancțiunilor și sprijină operațiunile Rusiei;
- un răspuns coordonat la nivel european față de „listele negre” întocmite de Rusia, care vizează cetățeni ai UE, jurnaliști și membri ai Parlamentului European.
De asemenea, eurodeputații propun instituirea unei „Zile Europene a Pregătirii pentru Situații de Criză”, marcată anual la 24 februarie, data declanșării invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei. Ei solicită, totodată, dezvoltarea unei aplicații europene de alertă în caz de criză și elaborarea și distribuirea unor ghiduri de pregătire pentru gospodării.
Suveranitatea UE și ingerințele online
Eurodeputații consideră că este urgent ca Uniunea Europeană să își reducă dependența de tehnologiile controlate din afara spațiului european în sectoarele critice, în special de companiile tehnologice americane și de echipamentele hardware provenite din China. În acest sens, ei susțin adoptarea unei strategii echilibrate de tip „Cumpără european” pentru investițiile în infrastructuri critice, precum și diversificarea parteneriatelor cu furnizori mai de încredere de materii prime esențiale.
Raportul subliniază că prioritatea ar trebui să fie aplicarea eficientă a normelor digitale deja existente privind platformele online, și nu adoptarea unor noi acte legislative. Totodată, documentul reafirmă dreptul Uniunii Europene de a-și reglementa și administra propria piață.
Pentru a intensifica lupta împotriva ingerințelor online, eurodeputații solicită măsuri care să:
- asigure reacții mai rapide ale platformelor în combaterea ingerințelor electorale, în special a campaniilor coordonate prin rețele de boți;
- impună o delimitare clară între conținutul sintetic generat artificial și materialele autentice, oferind în același timp o vizibilitate mai mare surselor independente și verificate;
- sprijine piața publicității contextuale și să promoveze alternative la publicitatea bazată pe profilarea comportamentală și utilizarea datelor personale, precum și măsuri sporite de trasabilitate și transparență, pentru a limita monetizarea dezinformării;
- identifice și expună campaniile ascunse de dezinformare care exploatează inteligența artificială generativă.
Deși Scutul European al Democrației trebuie să protejeze libertatea de exprimare și dreptul la informare, eurodeputații subliniază că aceste drepturi există pentru protejarea oamenilor, nu a mașinilor, și că ele nu trebuie invocate pentru a tolera conținutul ilegal sau operațiunile hibride desfășurate de regimuri autoritare.
Reziliența proceselor electorale
Pentru protejarea integrității alegerilor și prevenirea finanțării indirecte și a ingerințelor externe, eurodeputații propun:
- măsuri împotriva materialelor deepfake malițioase și a reclamelor frauduloase;
- consolidarea protecției candidatelor la alegeri;
- clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică;
- aplicarea integrală a Directivei UE privind combaterea spălării banilor (AML) și a normelor referitoare la registrele beneficiarilor reali;
- introducerea principiului „cunoaște-ți donatorul” („know your donor”) pentru donațiile realizate prin criptomonede și eliminarea eventualelor lacune rămase în Regulamentul privind piețele criptoactivelor;
- o reformă ambițioasă a Rețelei Europene de Cooperare în Materie Electorală (ECNE).
Totodată, raportul solicită investigarea informațiilor privind presupuse activități de spionaj desfășurate de oficiali maghiari împotriva instituțiilor Uniunii Europene și ale statelor membre în timpul fostului guvern de la Budapesta, precum și a acuzațiilor referitoare la transmiterea unor informații sensibile către Rusia.
Libertatea presei și societatea civilă
Pentru protejarea presei libere și independente, precum și a societății civile, raportul solicită:
- angajamente de finanțare pe termen lung pentru susținerea libertății presei;
- aplicarea efectivă a interdicției privind utilizarea ilegală a programelor de spionaj (spyware) și analizarea posibilității introducerii unui statut special de protecție pentru jurnaliștii de investigație;
- dezvoltarea unor programe europene de educație media, care să includă și formarea unei gândiri critice în raport cu conținutul generat de inteligența artificială, în special în rândul minorilor;
- evaluarea impactului reducerii finanțării americane asupra pluralismului media, în special în regiunile învecinate Uniunii Europene, precum și asigurarea unei finanțări stabile pentru Radio Free Europe/Radio Liberty;
- alocarea unor resurse financiare ambițioase pentru organizațiile societății civile prin intermediul programului AgoraEU;
- consolidarea garanțiilor pentru libertatea academică și protejarea memoriei culturale împotriva tentativelor de revizionism istoric promovate de Rusia, precum și măsuri de încurajare a participării civice, în special în rândul tinerilor.
Dimensiunea externă
Raportul solicită un sprijin dedicat din partea delegațiilor Uniunii Europene din afara spațiului comunitar, precum și implicarea misiunilor europene de securitate și apărare în sprijinul combaterii manipulării informaționale și a ingerințelor străine (FIMI) în statele candidate la aderarea la UE, inclusiv Ucraina, Republica Moldova, țările din Balcanii de Vest, Armenia și Georgia.
De asemenea, eurodeputații cer măsuri împotriva represiunii transnaționale exercitate de regimuri autoritare asupra persoanelor aflate în afara granițelor lor și împotriva instrumentalizării migrației în scopuri politice sau de destabilizare.
