Ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut marți, o întrevedere, la sediul MApN, cu ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, oficialul român reconfirmând faptul că România își menține angajamentul pentru Ucraina, în strânsă coordonare cu NATO și UE

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, implicațiile războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, precum și modalitățile prin care România își poate consolida sprijinul pentru statul vecin, în contextul instrumentelor implementate la nivelul NATO, UE și al Grupului de Contact pentru Ucraina în domeniul apărării (UDCG).

Ministrul Moșteanu a reiterat sprijinul ferm și consecvent al României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei. El a subliniat că, în fața amenințărilor directe la adresa securității regionale, țara noastră își menține angajamentul pentru un sprijin multidimensional și durabil acordat Ucrainei, în strânsă coordonare cu NATO și Uniunea Europeană.

„România rămâne un susținător activ și dedicat al eforturilor internaționale de sprijinire a Ucrainei. Cooperarea și solidaritatea noastră trebuie să fie constante și adaptate provocărilor de securitate actuale”, a spus ministrul apărării naționale.

Oficialul român a evidențiat contribuția consistentă a țării noastre la eforturile colective de instruire a militarilor ucraineni, prin participarea la Misiunea de Asistență Militară a Uniunii Europene – EUMAM Ucraina, precum și la misiunea INTERFLEX, coordonată de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. „Aceste demersuri reflectă angajamentul României de a contribui la dezvoltarea capacităților de apărare ale Ucrainei într-un cadru multinațional”, a precizat Liviu-Ionuț Moșteanu.

În context, ministrul apărării naţionale a subliniat rolul esențial al Centrului de Instruire F-16 din România – dedicat pregătirii piloților români și a celor din alte state aliate și partenere, inclusiv din Ucraina, despre care a spus că „reprezintă o contribuție tangibilă la consolidarea interoperabilității și a securității colective în regiune”.

La finalul întrevederii, partea română a reconfirmat importanța menținerii unui dialog constant și aplicat, ca instrument esențial pentru gestionarea provocărilor de securitate și pentru susținerea stabilității regionale în actualul context geopolitic.

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.

În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.

Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.

A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).

Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.

Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, aflată marți în prima sa vizită oficială la Chișinău, a avut întâlniri cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean, pentru consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniile securității și transformării digitale. Totodată, înaltul oficial european a transmis mesajul Comisiei privind susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. 

© Președinția Republicii Moldova

Un subiect prioritar al întrevederii cu președinta Maia Sandu a fost eliminarea completă a tarifelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, prin aderarea la programul „Roam like at Home” începând cu 1 ianuarie 2026 – un pas concret care va facilita conectivitatea cetățenilor și întreprinderilor moldovenești cu spațiul european.

De asemenea, interlocutorii au abordat subiecte privind provocările de securitate din regiune, riscurile hibride și amenințările la adresa democrației. În context, președinta Maia Sandu a subliniat importanța asigurării unui proces electoral liber, corect și fără ingerințe externe în toamna acestui an, reiterând angajamentul Republicii Moldova pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice.

Dialogul avut ulterior cu premierul Dorin Recean s-a referit la realizările Republicii Moldova în domeniul digitalizării, consolidarea securității cibernetice, protejarea spațiului digital și lupta împotriva dezinformării. 

În acest sens, premierul moldovean a accentuat că țara sa avansează accelerat în parcursul european, iar digitalizarea este unul dintre segmentele care catalizează acest proces. „Construim capacitate administrativă, prin implicarea societății civile și a mediului de afaceri, pentru a livra continuu rezultate. Vă mulțumim pentru expertiza și asistența pe care ne-o oferiți”, a spus prim-ministrul. 

În continuare, oficialii au discutat despre măsuri pentru fortificarea securității cibernetice, esențială pentru Republica Moldova și pentru întreaga regiune. În acest scop, Republica Moldova are acces la rezerva cibernetică a Uniunii Europene, ceea ce va permite reacție rapidă și eficientă la incidente.

© Guvernul Republicii Moldova

Referindu-se la progresele în domeniul digitalizării, șeful Guvernului de la Chișinău a menționat că țara sa este recunoscută la nivel regional drept un campion al digitalizării serviciilor publice. Astfel, au fost menționate platformele EVO, MConnect (platforma națională de interoperabilitate), MCloud (cloudul guvernamental), serviciile de semnătură digitală avansată (MSign, MPass, EVOSign), dezvoltate de Agenția de Guvernare Electronică, care conectează peste 90% din instituțiile publice. Platformele sunt modernizate continuu pentru a corespunde cerințelor actuale ale Uniunii Europene. 

O realizare importantă remarcată de cei doi oficiali a fost eliminarea completă a tarifelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2026, prin aderarea țării noastre la programul „Roam like at Home”. Interlocutorii au mai vorbit despre eforturile pentru omologarea semnăturii electronice, cu sprijinul tehnic al partenerilor europeni, precum și despre implementarea portmoneului digital – aspecte care vor facilita integrarea Republicii Moldova în familia digitală europeană. 

În cele din urmă, premierul Dorin Recean a mai menționat că inovația și talentul de care dispune Republica Moldova permite dezvoltarea soluțiilor moderne, iar autoritățile lucrează la o viziune națională în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale până în anul 2030, care va contura o agendă clară pentru investiții, inovație și adoptare responsabilă a AI.

© Guvernul Republicii Moldova

La rândul său, vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a declarat:  „Vom continua colaborarea strânsă cu Republica Moldova pentru a sprijini procesul de integrare europeană, iar digitalizarea și comunicațiile joacă un rol important în acest parcurs și oferă beneficii enorme pentru cetățeni și pentru întreprinderi”.