Connect with us

SECURITATE

Giganții industriei IT americane luptă alături de Comisia Europeană împotriva radicalizării teroriste: UE va lansa un forum anti-extremism

Published

on

radicalizare onlineUn număr ridicat de tineri de diferite etnii, religii sau statut social, musulmani sau non-musulamni, înstăriți sau săraci se decid să părăsească Europa, locul lor natal, pentru a se alătura grupării teroriste auto-intitulate Statul Islamic sau altor grupuri militante, în Siria sau în alte regiuni.

Cifrele Interpol continuă să îngrijoreze

Potrivit Euronews, care citează Interpol, între 3000 și 5000 de luptători radicalizați sunt din Europa. 56% dintre aceștia au sub 25 ani, iar 40% sunt femei. În acest context, arestări și anchete împotriva recrutatorilor suspecți se desfășoare în Spania, în timp ce în Marea Britanie și Franța se desfășoare intense campanii de informare și de consolidare a cadrului de reglementare.

Internet și contact direct – modalitățile de recrutare ale jihadiștilor

Totodată, potrivit sursei citate, în ultimii ani s-a dovedit că radicalizarea este mai atractivă prin intermediul video-urile de pe internet sau printr-o abordare directă. Interpol mai precizează că 1500 dintre europenii recrutați provin din Franța, iar numărul este în creștere cu 84% în acest an, comparativ cu 2014.

Cum combat europenii ascensiunea extremismului?

Potrivit Guvernului francez, majoritatea acțiunilor au făcut referire la campanii de informare pentru a aborda problema ”la sursă”. Demersul intitulat ”Stop Jihadism” (n.r. – Opriți Jihadismul), implică familiile afectate și încurajează publicul să raporteze orice suspiciuni.

Fișiere video de anul trecut arată tineri din Franța care își ardeau pașapoartele declarându-și adeziunea la ISIS și amenințând cu atacuri. Deși se consideră că motivele pentru îmbrățișarea căii extremismului violent diferă de la om la om, se constată că închisoarea joacă un rol important.

Dezbatere anti-radicalizare la Comisia Europeană

Există 15% șanse de radicalizare în interiorul închisorii”, menționează ministrul de Justiție francez, Christine Taubira. ”Am implementat un dispozitiv de detectare, de urmărire și un program complex de de-radicalizare”, a adăugat aceasta la o conferință anti-radicalizare la Bruxelles.

Comisia Europeană a organizat luni acestă conferință pentru a face schimb de idei și de abordări în cazul radicalizării tinerilor europeni, unde s-a constat că modelul britanic este de urmat. ”Din Marea Britanie am auzit în mod repetat că efectuează muncă individuală cu fiecare persoană vulnerabilă radicalizării”, a spus Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție.

UE și firmele online vor lansa un forum anti-extremism

avramopoulos b ecLuni, Comisia Europeană a anunțat că va lansa în decembrie un forum care să aducă împreună companii de internet, poliție și alte agenții de aplicare a legii pentru a combate extremismul online. Decizia vine după ce gradul de alarmare în Europa privind utilizarea social-media ca un instrument de recrutare a crescut.

”Trebuie să contracarăm acest abuz și rolul crescând al internetului în radicalizarea persoanelor. Acesta este motivul pentru care pregătim Forumul de Internet al UE”, a declarat comisarul pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos.

Citiți și VIDEO. Eurodeputatul Ramona Mănescu a organizat conferința ”Terorismul devine social: noua amenințare a activismului extremist și terorist prin intermediul rețelelor sociale”

Citiți și Eurobarometru: 92% dintre cetățenii europeni consideră terorismul drept cea mai importantă provocare la adresa securității. Românii așteaptă soluții de la UE și armată

Acesta a mai spus că Forumul va fi lansat pe 2 decembrie 2015 și va cuprinde majoritatea actorilor din sfera Internetului. Totodată, societatea civilă va fi invitată să participe la demers. Deși nu a făcut precizări privind firmele cooptate în acest demers, Euractiv.com amintește că la reuniunea miniștrilor de interne ai UE din octombrie 2014 au participat și delegați din partea Google, Facebook, Twitter și Microsoft.

Avramopoulos a anunțat și crearea unei unități de sesizare pe Internet în cadrul Europol, agenția de poliție a Uniunii Europene. Sarcinile sale vor fi facilitarea detectării materialelor teroriste pe Internet și înlăturarea conținului acestora.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: VIDEO Cum vrea Comisia Europeană să contracareze radicalizarea teroristă și ideologică | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Cum va combate Facebook pericolul de radicalizare în Uniunea Europeană | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Premierul Poloniei cere Germaniei să ”își majoreze rapid cheltuielile militare”: Nu este o profitoare, dar contribuțiile sale nu respectă angajamentele luate

Published

on

© premier.gov.pl

Disputele politico-diplomatice dintre Polonia și Germania, întreținute mai ales prin prisma retoricii privind despăgubirile pe care Varșovia le solicită Berlinului în urma celui de-al Doilea Război Mondial, continuă după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat țara vecină pentru că nu își îndeplinește angajamentele militare în cadrul NATO.

Germania ar trebui să-și arate puterea când vine vorba de cheltuielile privind apărarea și să o facă rapid, a spus Morawiecki într-un interviu acordat publicației germane Funke Media Group.

Nu aș spune că Germania este o profitoare, dar contribuțiile sale nu sunt în conformitate cu angajamentele. Germania trebuie să își majoreze rapid cheltuielile militare”, a spus Morawiecki, citat de Politico Europe.

Premierul polonez nu se află la prima declarație de acest tip. Anul trecut, la Conferința de Securitate de la München, Morawiecki a făcut referire la anumiți europeni care acționează precum ”călăreți liberi în epoca păcii americane”, o aluzie la faptul că Statele Unite continuă să investească în securitatea europeană, în timp ce mai mulți aliați europeni majorează dependența energetică a Europei față de Rusia.

Pe de altă parte, Mateusz Morawiecki s-a referit și la discuțiile recente generate de ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia privind mutarea în Polonia a trupelor americane staționate în Germania.

”Avem nevoie de baza militară NATO de la Ramstein (Germania) şi avem nevoie de o nouă bază militară permanentă în Polonia”, a spus șeful guvernului de la Varșovia, în condițiile în care Polonia a oferit 2 miliarde de dolari Statelor Unite pentru a găzdui o bază numită ”Fort Trump”, însă președinții Andrzej Duda și Donald Trump au semnat un acord ce prevede creşterea efectivelor trupelor americane staţionate în Polonia de la 4.500 la circa 5.500 de militari şi amplasarea în această ţară a comandamentului unei divizii americane.

Polonia se numără printre țările care respectă criteriul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Potrivit datelor prezentate de NATO în luna iunie,  șapte aliați NATO au alocat 2% din PIB pentru bugetul Apărării în anul 2019, SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), România (2.01%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

În ce privește Germania, această alocă în prezent aproximativ 1,2-1,3% din PIB cu respectivă de creștere a bugetului militar până la 1,5% din PIB la orizontul anului 2024. 

Anul de referință 2024 a fost asumat de aliații din NATO la summitul din Țara Galilor din 2014 pentru ca toate țările membre să atingă alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru Apărare până la acel moment.

Recent însă, noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, care a înlocuit-o în funcție pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024.

Continue Reading

ROMÂNIA

Iulian Fota, fost consilier prezidențial: Temele discutate de Donald Trump și Klaus Iohannis ne arată că România trebuie să-și clarifice politicile privind China și Rusia

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Subiectele discutate de președinții Statelor Unite și României, Donald Trump și Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii lor de marți de la Washington arată că România trebuie să-și clarifice politicile sale privind China, Rusia, regiunea Mării Negre și domeniul energetic, este de părere Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate națională.

Simpla analiza a temelor ridicate de presedintele SUA in timpul intalnirii cu presedintele Klaus Johannis ne arata ca Romania trebuie sa-si clarifice cel putin patru politici importante: pe China, pe Rusia, pe Marea Neagra si cea energetica. Romania nu mai poate ignora schimbarile profunde din sistemul global si nu mai poate naviga inertial, chiar in orb, la remorca unora sau altora. Cand ne asociem la politica externa a unei alte tari trebuie sa o facem in cunostiinta de cauza, stiindu-ne bine interesele. De unde stiu eu ca ce vor SUA sau Franta este bine si pentru mine daca eu nu stiu ce vreau din relatia cu China sau Rusia? De unde stiu eu ce este bine pentru mine daca eu nu am , INCA!!!, o strategie nationala energetica? Avem nevoie de o mare dezbatere nationala asupra unei doctrine de politica externa si asupra unor linii rosii . Trebuie sa stim ce putem si ce nu putem accepta din propunerile altor state. Si cand spun Romania ma refer la toata lumea, partide politice, institutii, societate civila sau experti independenti. Pentru ca noi toti suntem Romania”, a scris Fota, pe pagina sa de Facebook.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu. Astfel, președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. 

Declarația adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

De asemenea, în timpul întâlnirii Iohannis – Trump din Biroul Oval, Casa Albă a dat publicității un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending