Connect with us

SECURITATE

Giganții industriei IT americane luptă alături de Comisia Europeană împotriva radicalizării teroriste: UE va lansa un forum anti-extremism

Published

on

radicalizare onlineUn număr ridicat de tineri de diferite etnii, religii sau statut social, musulmani sau non-musulamni, înstăriți sau săraci se decid să părăsească Europa, locul lor natal, pentru a se alătura grupării teroriste auto-intitulate Statul Islamic sau altor grupuri militante, în Siria sau în alte regiuni.

Cifrele Interpol continuă să îngrijoreze

Potrivit Euronews, care citează Interpol, între 3000 și 5000 de luptători radicalizați sunt din Europa. 56% dintre aceștia au sub 25 ani, iar 40% sunt femei. În acest context, arestări și anchete împotriva recrutatorilor suspecți se desfășoare în Spania, în timp ce în Marea Britanie și Franța se desfășoare intense campanii de informare și de consolidare a cadrului de reglementare.

Internet și contact direct – modalitățile de recrutare ale jihadiștilor

Totodată, potrivit sursei citate, în ultimii ani s-a dovedit că radicalizarea este mai atractivă prin intermediul video-urile de pe internet sau printr-o abordare directă. Interpol mai precizează că 1500 dintre europenii recrutați provin din Franța, iar numărul este în creștere cu 84% în acest an, comparativ cu 2014.

Cum combat europenii ascensiunea extremismului?

Potrivit Guvernului francez, majoritatea acțiunilor au făcut referire la campanii de informare pentru a aborda problema ”la sursă”. Demersul intitulat ”Stop Jihadism” (n.r. – Opriți Jihadismul), implică familiile afectate și încurajează publicul să raporteze orice suspiciuni.

Fișiere video de anul trecut arată tineri din Franța care își ardeau pașapoartele declarându-și adeziunea la ISIS și amenințând cu atacuri. Deși se consideră că motivele pentru îmbrățișarea căii extremismului violent diferă de la om la om, se constată că închisoarea joacă un rol important.

Dezbatere anti-radicalizare la Comisia Europeană

Există 15% șanse de radicalizare în interiorul închisorii”, menționează ministrul de Justiție francez, Christine Taubira. ”Am implementat un dispozitiv de detectare, de urmărire și un program complex de de-radicalizare”, a adăugat aceasta la o conferință anti-radicalizare la Bruxelles.

Comisia Europeană a organizat luni acestă conferință pentru a face schimb de idei și de abordări în cazul radicalizării tinerilor europeni, unde s-a constat că modelul britanic este de urmat. ”Din Marea Britanie am auzit în mod repetat că efectuează muncă individuală cu fiecare persoană vulnerabilă radicalizării”, a spus Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție.

UE și firmele online vor lansa un forum anti-extremism

avramopoulos b ecLuni, Comisia Europeană a anunțat că va lansa în decembrie un forum care să aducă împreună companii de internet, poliție și alte agenții de aplicare a legii pentru a combate extremismul online. Decizia vine după ce gradul de alarmare în Europa privind utilizarea social-media ca un instrument de recrutare a crescut.

”Trebuie să contracarăm acest abuz și rolul crescând al internetului în radicalizarea persoanelor. Acesta este motivul pentru care pregătim Forumul de Internet al UE”, a declarat comisarul pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos.

Citiți și VIDEO. Eurodeputatul Ramona Mănescu a organizat conferința ”Terorismul devine social: noua amenințare a activismului extremist și terorist prin intermediul rețelelor sociale”

Citiți și Eurobarometru: 92% dintre cetățenii europeni consideră terorismul drept cea mai importantă provocare la adresa securității. Românii așteaptă soluții de la UE și armată

Acesta a mai spus că Forumul va fi lansat pe 2 decembrie 2015 și va cuprinde majoritatea actorilor din sfera Internetului. Totodată, societatea civilă va fi invitată să participe la demers. Deși nu a făcut precizări privind firmele cooptate în acest demers, Euractiv.com amintește că la reuniunea miniștrilor de interne ai UE din octombrie 2014 au participat și delegați din partea Google, Facebook, Twitter și Microsoft.

Avramopoulos a anunțat și crearea unei unități de sesizare pe Internet în cadrul Europol, agenția de poliție a Uniunii Europene. Sarcinile sale vor fi facilitarea detectării materialelor teroriste pe Internet și înlăturarea conținului acestora.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: VIDEO Cum vrea Comisia Europeană să contracareze radicalizarea teroristă și ideologică | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Cum va combate Facebook pericolul de radicalizare în Uniunea Europeană | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

În București va fi inaugurată Piața NATO, un spațiu public unde vor fi amplasate steagurile țărilor aliate și simbolul Alianței Nord-Atlantice

Published

on

©️ NATO

Denumirea de Piaţa NATO va fi atribuită spaţiului public situat la intersecţia dintre str. Izvor cu str. Nicolae D. Staicovici (Sectorul 5), potrivit unui proiect adoptat, marţi, de Consiliul General al Capitalei.

Proiectul, propus de primarul general, Gabriela Firea, a fost adoptat cu 43 de voturi pentru şi 2 abţineri, scrie Agerpres.

În acest loc, Ministerul Apărării Naţionale urmează să realizeze un postament pentru amplasarea drapelelor statelor membre ale NATO şi a simbolului Alianţei.

În raportul de specialitate se arată că în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, se sărbătoreşte Ziua NATO în România, marcată prin organizarea de ceremonialuri militare şi manifestări publice, iar atribuirea denumirii de Piaţa NATO ar avea ca scop consolidarea semnificaţiei acestei zile.

De altfel, în luna aprilie, cu prilejul Zilei NATO în România, Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, a declarat, că în curând, în Capitală, în zona în Hotelului Marriott, vor fi demarate procedurile pentru amenajarea Pieţei Arsenalului în Piaţa NATO.

Decizia CGMB se suprapune peste două aniversări importante ale comunității euro-atlantice din luna aprilie. Prima marchează 70 de ani de la înfiinţarea NATO, în aprilie 1949, când 12 state din Europa Occidentală şi America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord, cu scopul de a menține pacea şi apărarea propriei independente, prin solidaritate politică şi printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Al doilea moment aniversar este marcat de împlinirea a 15 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice.

Puteți citi, pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

Forțele aeriene canadiene au revenit în România: Cinci avioane supersonice CF-188 Hornet vor apăra spațiul aerian la Marea Neagră ca parte a misiunilor NATO

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Forțele Aeriene Canadiene au revenit vineri în România, ca parte a misiunilor de poliție ale NATO la Marea Neagră, cinci avioane supersonice și un detașament de peste 100 de militari urmând a asigura securitatea spațiului aerian al României și în regiunea Mării Negre în următoarele luni.

Detașamentul canadian format din aproximativ 135 de militari (piloți și personal tehnic) cu cinci aeronave CF-188 Hornet, vor executa misiuni de Poliție Aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române și aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR”, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Aceasta reprezintă a treia rotație a Forțelor Aeriene Regale Canadiene în România, în vederea executării misiunii de Poliție Aeriană Întărită alături de Forțele Aeriene Române, după ce în ultimele patru luni aceste misiuni au fost executate alături de Forțele Aeriene Italiene, prezente la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu cu patru avioane Typhoon.

Anterior, Forțele Aeriene Canadiene și-au încheiat misiunea de poliție aeriană a NATO în România și la Marea Neagră în ianuarie 2019, misiune pe care au executat-o începând cu luna septembrie a anului 2018.

Misiunea face parte din operaţiunea REASURANCE din Europa Centrală şi de Est, iar aceasta a fost desfășurată în premieră la o lună după anexarea Crimeei, în aprilie 2014. Atunci, forţele aeriene canadiene au desfăşurat prima dată o misiune de poliție aeriană în România din aprilie până în august 2014.

În cadrul misiunilor de poliție aeriană din ultimii ani, forțele aeriene britanice și canadiene sunt cele care au asigurat, pe principiu rotațional, aceste operațiuni în spațiul aerian al României și deasupra Mării Negre. Reamintim că anul trecut, forțele armate canadiene (FAC) au trimis aproximativ 135 de militari și patru avioane de vânătoare CF-188 Hornet ale Aviației regale canadiene la Constanța, în România, pentru a lua parte la activitățile poliției aeriene a NATO din septembrie până în decembrie 2017.

Enhanced Air Policing (poliţia aeriană întărită) este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

Reamintim totodată că în contextul ultimei misiuni britanice asigurate cu avioane Typhoon Eurofighter, misiunile de poliție aeriană au interceptat mai multe provocări de această natură din partea Rusiei.

Continue Reading

NATO

Prima țară de pe flancul estic al NATO care achiziționează F-35: SUA au autorizat vânzarea de aeronave de ultimă generație către Polonia

Published

on

© Lockheed Martin

Statele au anunţat miercuri că au aprobat vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generaţie F-35 către Polonia, în sumă de 6,5 miliarde de dolari, a anunțat Agenţia pentru Cooperare în Domeniul Apărării şi Securităţii din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Acordul prevede vânzarea a 32 de avioane de vânătoare fabricate de Lockheed Martin şi 33 de reactoare F-135 Pratt and Whitney, însoţite de armamentul şi sistemele de navigaţie necesare, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat, citat de Defense Blog.

Vânzarea propusă va spori inventarul operațional al aeronavelor Poloniei și va îmbunătăți capacitatea de autoapărare aer-aer și aer-sol. Forțele aeriene poloneze MiG-29 și flota Su-22 vor fi înlocuite cu F-35”, se arată comunicatul citat, care adaugă că ”Polonia nu va întâmpina dificultăți în integrarea acestor aeronave în sistemul forțelor sale armate”.

Avionul de tip F-35, dezvoltat de Lockheed Martin şi pilotat pentru prima oară în 2006, este o aeronavă de vânătoare polivalentă, proiectată să fie folosită de Forţele aeriene americane, Corpul puşcaşilor marini şi Marină în aceeaşi versiune.

El are trei variante – cu decolare convenţională (A), cu decolare scurtă şi aterizare verticală (B) şi pentru catapultare (C). Sistemul său stealth, forma şi materialele din care este construit îi permit să pătrundă în zone fără să fie detactat de radar.

Cu nouă țări implicate în dezvoltarea lor – Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Danemarca, Norvegia și Australia – avioanele F-35 reprezintă un nou model de cooperare internațională.

Anunțul acestei achiziții a fost oficializat în luna iunie, cu prilejul vizitei preşedintelui polonez Andrzej Duda la Washington, când președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, sporind prezența militară SUA pe teritoriul acestui stat aliat. Planul inițial al Poloniei era de a oferi două miliarde de dolari în schimbul găzduirii unei prezențe americane permanente pe teritoriul său, o propunere de bază militară denumită simbolic ”Fort Trump”.

În luna februarie a acestui an, ministrul Apărării de la Varșovia, Mariusz Blaszczak, a precizat că Polonia va deveni prima țară de pe flancul estic al NATO care se va dota cu avioane F-35, în contextul în care a informat că Polonia va cheltui pentru modernizarea armatei aproximativ 44 de miliarde de euro până în anul 2026, în special pentru a achiziționa avioane, elicoptere și submarine.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot în luna februarie, Polonia şi Statele Unite au încheiat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane de euro) pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS, la ceremonia de semnare a acordului participând președintele polonez Andrzej Duda și vicepreședintele SUA Mike Pence.

De asemenea, în martie 2018, polonezii au cumpărat sistemul de apărare antirachetă american Patriot, cu suma de 3,8 miliarde de euro. 

Polonia se numără printre cele opt ţări membre ale NATO care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Mai mult, în 2017, președintele Andrzej Duda a promulgat legea prin care bugetul apărării Poloniei va crește progresiv de la 2% din PIB până la 2,5% din PIB în anul 2030.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending