Germania şi Franţa s-au alăturat altor 12 state membre UE, prin care se numără şi România, care cer Băncii Europene de Investiţii să îşi majoreze finanţarea pentru sectorul apărării, ca o modalitate pentru a consolida securitatea europeană în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, transmite Bloomberg.

Aceste ţări au trimis o scrisoare, datată 17 martie, către preşedintele BEI, Nadia Calvino, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul belgian, Alexander De Croo, în care cer o nouă strategie de finanţare, susţine Bloomberg care a consultat o copie a acestei scrisori.

Liderii europeni urmează să se reunească în perioada 21-22 martie pentru Consiliul European de primăvară pentru a discuta și aspecte ce ţin de securitate, inclusiv rolul Băncii Europene de Investiții în pregătirea apărării europene.

Scrisoarea vine într-un moment în care Ucraina are dificultăţi în a obţine mai multă muniţie şi încearcă să îi convingă pe aliaţi să îi acorde ajutoare mai mari. 

“Trebuie să analizăm diferite posibilităţi care ar permite BEI să investească în activităţi care au legătură cu sectorul apărării, dincolo de actualele proiecte cu dublă utilizare. Asta ar însemna discuţii şi re-evaluarea actualelor definiţii ale proiectelor cu dublă utilizare şi a listei activităţilor excluse precum şi regândirea politicilor de creditare către industria de apărare şi a altor elemente restrictive”, se precizează în scrisoarea consultată de Bloomberg și citată de Agerpres.

Liderii din Finlanda, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, România şi Suedia au semnat scrisoarea. De altfel, președintele Klaus Iohannis a ridicat acest subiect în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o pe 8 martie, la București, cu președinta BEI, Nadia Calvino. Atunci, șeful statului, candidat la funcția de secretar general al NATO,  a insistat asupra “importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”.

Anterior, Bloomberg a informat că BEI, instituţie denumită şi braţul financiar al UE, a avut discuţii cu Executivul european şi alţi decidenţi cu privire la începutul investiţiilor în companii care realizează produse de apărare.

În scrisoarea lor, liderii statelor membre susţin că o nouă politică din partea BEI ar putea avea un “efect de semnal” care ar aduce noi investiţii private şi ar face acest tip de credite mai acceptabil pentru pieţele financiar şi bănci.

“În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se mai arată în scrisoarea consultată de Bloomberg.

Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale.

Este un jucător cheie în finanţarea tranziţiei ambiţioase a Europei către zero emisii de dioxid de carbon şi o economie mai digitalizată, dar nu poate finanţa producţia de arme sau infrastructură pentru scopuri militare.

Citiți și Un proiect Germania-România privind producția de pulberi pentru muniții, finanțat de UE cu 47 de milioane de euro. UE alocă 500 de milioane de euro pentru a produce 2 milioane de obuze până în 2025

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.

Președintele Klaus Iohannis, a primit vineri, la Palatul Cotroceni, o delegație a Grupului Băncii Europene de Investiții, condusă de președinta instituției de finanțare a proiectelor strategice ale UE, Nadia Calvino, în cadrul întrevederii fiind abordate teme de actualitate aflate pe agenda europeană, precum tranziția verde, digitalizarea, inovarea, dar și aspecte privind securitatea și industria apărării în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.

În cadrul întâlnirii, președintele Klaus Iohannis a felicitat-o pe Nadia Calvino pentru preluarea mandatului de Președinte al BEI începând cu 1 ianuarie 2024 și a subliniat cooperarea foarte bună dintre țara noastră și instituția financiară a UE, cooperare consolidată de-a lungul a peste trei decenii de parteneriat, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, în cadrul discuțiilor a fost evidențiat “portofoliul consistent al BEI în țara noastră”, concentrat pe finanțarea programelor operaționale, susținerea finanțării sectorului privat în domenii importante pentru dezvoltarea economică și socială a României, precum transport, energie, sănătate, dezvoltare urbană și educație.

La întâlnirea șefului statului cu delegația BEI au fost abordate și teme de actualitate aflate pe agenda europeană, precum tranziția verde, digitalizarea, inovarea, dar și aspecte privind securitatea și industria apărării în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.

“Președintele Klaus Iohannis a insistat asupra importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”, precizează Administrația Prezidențială.

Cei doi oficiali au accentuat necesitatea investițiilor în noile tehnologii, luând în considerare provocările existente în legătură cu tehnologiile viitorului, abordare care să contribuie la un profil relevant al Uniunii Europene pe piețele internaționale.

În domeniul tranziției verzi, România este interesată să continue și să dezvolte cooperarea cu BEI.

Astfel, a fost subliniat faptul că Pactul Verde European trebuie să aducă prosperitate pentru toți și să implice constructiv cetățenii și mediul economic. Finanțarea oferită de BEI trebuie să facă economia europeană mai puternică, prin investiții care să susțină dezvoltarea industriilor verzi și competitivitatea economică.

Șeful statului și șefa Băncii Europene de Investiții au convenit că “implementarea agendei climatice este strâns legată de creșterea competitivității și a coeziunii la nivelul UE” și au subliniat, totodată, faptul că dialogul în domeniul finanțării și cel al tehnologiei verzi trebuie amplificat și cu state din afara Uniunii”, pentru o tranziție verde incluzivă și eficientă.

În ceea privește prioritățile României în colaborarea cu BEI pentru următorii ani, președintele Klaus Iohannis “a indicat avantajul competitiv regional pe care țara noastră îl are în anumite domenii”, iar parteneriatul cu Banca Europeană de Investiții “poate facilita o serie de proiecte ambițioase, aflate deja în implementare, în domeniul infrastructurii de transport, precum și a infrastructurii de sănătate”.

La rândul său, președinta BEI, Nadia Calvino, “a confirmat importanța României în calitate de stat membru al Grupului BEI și a evidențiat potențialul de dezvoltare și diversificare a serviciilor financiare oferite țării noastre”. 

Totodată ea a mulțumit pentru buna cooperare și a apreciat implicarea autorităților române, atât în derularea proiectelor BEI din România, cât și în efortul comun de construire a unei economii europene competitive și coezive.

Premierul Marcel Ciolacu a primit-o astăzi, 8 martie, pe noua președintă a Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño, la Palatul Victoria. 

Cu acest prilej, oficialul român a reiterat importanța cooperării dintre țara noastră și BEI: „Banca Europeană de investiții este un partener cheie și strategic pentru România. Vom accelera implementarea proiectelor noastre comune cu sprijinul noului președinte, Nadia Calviño”, a transmis prim-ministrul român într-un mesaj postat pe Twitter.

Potrivit discuțiilor, proiecte importante se vor implementa în sectorul sănătății, energiei, agriculturii și infrastructurii. 

PM @CiolacuMarcel: @EIB is a key & strategic partner for #Romania. We are going to accelerate the implementation of our common projects with the support of the new president @NadiaCalvino. Special focus on health, energy, agriculture & infrastructure. pic.twitter.com/z3yqUK7UH7

— GuvernulRomâniei (@GuvernulRo) March 8, 2024

Citiți și: Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

Nadia Calviño, care este prim-vicepreședinte al Guvernului Spaniei și ministru al economiei, comerțului și întreprinderilor, ar urma să îi succeadă lui Werner Hoyer, al cărui al doilea mandat la conducerea băncii UE se încheie la 31 decembrie 2023.

Economistă de formație, Calviño a ocupat anterior, între 2014 și 2018, funcția de director general pentru buget în cadrul Comisiei Europene.

“BEI, brațul financiar al UE, este o instituție-cheie pentru economia europeană. Ea va avea un rol și mai important în viitor pentru a finanța tranziția ecologică, pentru a oferi sprijin financiar pentru reconstrucția Ucrainei și, de asemenea, pentru a sprijini rolul Europei în lume. Sunt onorată de încrederea și sprijinul miniștrilor pentru a mă afla la conducerea Grupului BEI”, a declarat Calviño.

Candidatura lui Calviño a fost înaintată la scurt timp după alegerile din Spania, în iulie, când existau deja alți patru candidați: italianul Daniele Franco, suedezul Thomas Östros, poloneza Teresa Czerwinska și daneza Margrethe Vestager, care și-a luat concediu din poziția sa de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru a candida la președinția BEI.

BEI este cel mai mare creditor multilateral din lume, cu un bilanț de 547 de miliarde de euro. Actualul său președinte este politicianul german Werner Hoyer, care se află în funcție din 2012, după ce a fost reales pentru un al doilea mandat în 2018.