Connect with us

GENERAL

Gripa, printre cele 10 amenințări la adresa sănătății globale enumerate de OMS în noul său plan strategic

Published

on

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat oficial un nou plan strategic de 5 ani, care se concentrează asupra 10 amenințări la adresa sănătății globale cu care se confruntă lumea în 2019 și după aceea, informează buletinul săptămânal al Institutului Cantacuzino.

Printre cele 10 se numără 6 amenințări cu boli infecțioase: gripa pandemică, rezistența antimicrobiană, Ebola și alți agenți patogeni cu grad mare de pericol, ezitarea la vaccinari, denga și HIV.

OMS afirmă că obiectivul general al planului de 5 ani are ca țintă trei miliarde persoane asigurându-se că 1 miliard de oameni beneficiază de acces la acoperirea universală a sănătății, 1 miliard de persoane sunt protejate de urgențele în materie de sănătate și un miliard beneficiază de mai multă sănătate și bunăstare.

Gripa a fost cea mai mare amenințare determinată de bolile infecțioase din lista organizației.

,,Lumea se va confrunta cu o altă pandemie de gripă – singurul lucru pe care nu-l știm este când va afecta și cât de gravă va fi”, a spus OMS.

După gripă, OMS a declarat că rezistența antimicrobiană este o amenintare majoră, cu referire în special la rezistența la tuberculoză , una dintre cele mai presante probleme din domeniul sănătății publice.

Evoluția epidemiei de Ebola din Republica Democratică Congo și a altor agenți patogeni cu grad mare de amenințare, cum ar fi MERS, au determinat OMS să numească anul 2019 “Anul acțiunii privind pregătirea pentru urgențe în materie de sănătate”.

OMS a remarcat, de asemenea, creșterea globală a rujeolei și transmiterea în curs de desfășurare a poliomielitei ca rezultate ale ezitării la vaccinari din întreaga lume.

Și România se confruntă de la începutul lui 2019 cu un val de gripă care a afectat mii de persoane, în special cele nevaccinate anti-gripal, provocându-le complicații grave, care, în unele cazuri, au dus până la decesul bolnavilor. În această situație, dacă virusul va continua să se respândească și să provoace victim pentru a treia săptâmână consecutiv, autoritățile române nu vor putea decât să declare starea de epidemie.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că săptămâna viitoare va fi una “decisivă” în ceea ce priveşte o hotărâre referitoare la declararea epidemiei de gripă.

,,Săptămâna viitoare va fi decisivă. Dacă pentru a treia săptămână consecutiv numărul cazurilor diagnosticate va depăşi numărul cazurilor estimate, atunci vom declara epidemie de gripă. În ceea ce priveşte pacienţii care prezintă simptomele unei gripe, aceştia trebuie să se adreseze în primul rând medicului de familie, să evite automedicaţia şi să respecte cu stricteţe instrucţiunile pe care inclusiv Ministerul Sănătăţii le-a transmis în teritoriu având în vedere multiplele cazuri de viroze respiratorii din această perioadă”, a declarat Sorina Pintea duminică într-o intervenţie la Antena 3, relatează Agerpres.

Ministrul s-a referit şi la situaţia privind testele rapide de gripă.

,,În ceea ce priveşte testele pentru gripă, săptămâna trecută, vineri, am avut o conferinţă de presă împreună cu profesorul Adrian Streinu-Cercel, care spunea că este foarte uşor să diagnostichezi o gripă pe baza semnelor clinice. Deci, nu este neapărat necesar să ai aceste teste, dar, de regulă, aceste teste se găsesc în unităţile de primiri-urgenţe”, a declarat Pintea.

Ea a adăugat că, în ceea ce priveşte vaccinurile antigripale, dozele care nu sunt asigurate de Ministerul Sănătăţii “pot fi achiziţionate din farmaciile cu circuit deschis, care sunt societăţi comerciale”.

Numărul persoanelor care au murit din cauza gripei a ajuns sâmbătă la 39, potrivit informării Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

GENERAL

Soluția propusă de Banca Europeană de Investiții pentru creșterea nivelului de convergență în Estul UE – combinarea instrumentelor de finanțare

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii corespondenți ai publicațiilor europene la Bruxelles, că unul dintre obiectivele BEI în anii provocărilor ce urmează este combinarea și reconcilierea obiectivelor între prioritățile tradiționale ale estului Europei, și anume coeziunea, și noile priorități occidentale, precum schimbările climatice sau inovația.

Întrebat de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, despre soluțiile pe care BEI le va pune la dispoziție în următorul deceniu pentru a crește nivelul de prosperitate și convergență în Europa de Est, Hoyer a răspuns: ”nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte”.

Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa

Werner Hoyer, Presedintele Băncii Europene de Investiții Foto – CaleaEuropeană

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice. ”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.

Hoyer a vorbit despre exemplul de succes al Planului Juncker, așa cum este cunoscut Fondul European de Investiții Strategice, creat în 2015 pentru a redresa economia europeană, și a insistat că o atenție deosebită în zona de est trebuie îndreptată spre ”capacitatea de generare de proiecte”.

Dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte.

Convergența ”rămâne un obiectiv cheie al instituției. Din acest motiv am fost înființați, piață comună și coeziune. Când vine vorba de coeziune trebuie să vedem ce s-a întâmplat în ultimii 25 ani, unde am făcut progrese și unde nu am făcut progrese. Și din fericire sunt zone unde am făcut progrese. Ce am învățat, mai ales în contextul planului Juncker, este că nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte. Proiecte structurale sau așa cum spune Tratatul Uniunii Europene, proiecte care sunt viabile și sustenabile din punct de vedere economic. (…) Din acest motiv, dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte. De aceea, trebuie să facem mai mult și să ajutăm mai mult. Planul Juncker nu există doar prin Fondul European de Investiții Strategice, această facilitate de garantare, ci consistă și prin reglementări și simplificări, a spus Hoyer.

Președintele BEI a mai dat ca exemplu succesul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, înființată în 2015 în contextul planului Juncker.

Platforma ”s-a extins enorm și cred că se va dezvolta pe mai departe și va fi o componentă cheie a strategiei noastre. În completarea acestui lucru, trebuie să avem în vedere o chestiune de bază. Dacă ar fi o competiție între diferite obiective precum coeziune, domeniul climei sau finanțarea IMM-urilor, aceasta este o problemă principală pentru noi în a reconcilia obiectivele”, a completat Werner Hoyer.

În susținerea argumentelor sale, președintele BEI a dat ca exemplu impactul și succesul fondurilor europene chiar în afara teritoriului UE

Vă dau un exemplu și pentru a nu provoca pe nimeni voi da un exemplu din afara UE: dacă mergeți în Balcanii de Vest și priviți cine în mod special a utilizat cu succes fondurile europene, sunt acele țări și regiuni care au combinat activitățile de coeziune și convergență cu cele privind inovația. Inovația și coeziunea nu se află în contradicție. Acest lucru ar trebui să-l dezvoltăm mai departe”.

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice.

”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții reprezintă cea de a doua parte a Planului de investiții pentru Europa și a fost instituită pentru a îndeplini obiectivele Fondului european pentru investiții strategice.

De la lansarea Fondului European pentru investiții strategice, proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 722 milioane euro , iar aceste sume sunt așteptate să atragă investiții suplimentare de 3 miliarde euro.

Proiectele finanțate sunt proiecte de infrastructură și inovare și IMM-uri.

Până în prezent au fost aprobate 16 proiecte de infrastructuri și inovare, cu o finanțare totală din partea BEI de 519 milioane.

De asemenea, au fost aprobate 17 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS, cu o finanțare de 203 de milioane euro. Fondurile menționate ar urma să atragă încă 1.6 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 25 600 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie

Editor, Robert Lupițu

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Surse europene – Ursula Von der Leyen nu va accepta nicio propunere a Guvernului Dăncilă dacă nu va avea acordul principalelor partide politice și al Președintelui României

Published

on

Dan Cărbunaru

Ursula Von der Leyen nu va accepta nicio propunere a Guvernului Dăncilă dacă nu va avea acordul principalelor partide politice și al Președintelui României, au declarat surse europene pentru caleaeuropeana.ro.

Dat fiind contextul politic neclar de acum, nicio propunere nu va fi acceptată fără un sprijin politic larg, care să permită sprijinirea candidatului român de către principalele partide românești, au explicat sursele citate. Acestea au corespondent în cele trei mari familii politice europene – PPE, S&D și Renew Europe, al căror sprijin este necesar pentru a trece de vot în parlamentul European. Este exclus ca actualul guvern, care își trăiește ultimele zile, să poată trimită singur o astfel de propunere, care nu întrunește nici acordul Președintelui României. Vom vedea ce se întâmplă după votul din Parlament. Dacă România va avea un nou Guvern, cu mandat clar din partea Parlamentului, desemnarea comisarului va depinde de propunerea autorităților competente“.

Președintele desemnat al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen a reacționat rapid la cea de-a treia propunere de comisar european transmisă de Guvernul Dăncilă.

“Am primit o scrisoare in aceasta după-amiaza, au declarat, în această seară, pentru CaleaEuropeana.ro, surse apropiate Ursulei Von der Leyen. Înțelegem că noua propunere a guvernului interimar nu are sprijinul președintelui României. Având in vedere sfidările și oportunitățile ce ne așteaptă,  este in interesul nostru comun ca Europa sa avanseze fără întârzieri suplimentare. Oricare ar fi candidatul român, ea sau el trebuie sa fie acceptabil pentru președintele-ales și sa aibă sprijinul necesar in Parlamentul european. Europa trebuie sa avanseze”.

În acest moment, fără un acord instituțional intern privind desemnarea propunerii României de comisar european, este puțin probabil ca această abordare să fie de ajutor din perspectivă europeană. Mizele configurării Comisiei Europene depășesc cu mult contextul conflictelor politice interne. 

Premierul demis Viorica Dăncilă i-a transmis marți președintelui României Klaus Iohannis că ”desemnarea comsiarului european din partea României” este ”o obligație a Guvernului”.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, însoțită de scrisoarea primită luni, 28 cotombrie, din partea președintelui-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care aceasta îi cere premierului să prezinte noua propunere ”fără nicio amânare”, Viorica Dăncilă a reacționat după ce șeful statului a afirmat că aceasta nu are nicio legitimitare de a propune un candidat pentru această poziție. Cea de-a treia opțiune a Guvernului a fost Victor Negrescu, fost eurodeputat și fost ministru al Afacerilor Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Prima reacție a Ursulei Von der Leyen la a treia propunere de comisar transmisă de Guvernul Dăncilă: Înțelegem că nu are sprijinul Președintelui

Published

on

Dan Cărbunaru

Președintele desemnat al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen a reacționat rapid la cea de-a treia propunere de comisar european transmisă de Guvernul Dăncilă.

Am primit o scrisoare in aceasta după-amiaza, au declarat, pentru CaleaEuropeana.ro, surse apropiate Ursulei Von der Leyen. Înțelegem că noua propunere a guvernului interimar nu are sprijinul Președintelui României. Având in vedere sfidările și oportunitățile ce ne așteaptă,  este in interesul nostru comun ca Europa să avanseze fără întârzieri suplimentare. Oricare ar fi candidatul român, ea sau el trebuie sa fie acceptabil pentru președintele-ales al Comisiei Europene și să aibă sprijinul necesar in Parlamentul european. Europa trebuie să avanseze”.

FOTO: Administrația Prezidențială/ Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen (ministrul Apărării din Germania)

În acest moment, fără un acord instituțional intern privind desemnarea propunerii României de comisar european, este puțin probabil ca această abordare să fie de ajutor din perspectivă europeană. Mizele configurării Comisiei Europene depășesc cu mult contextul conflictelor politice interne. 

Premierul demis Viorica Dăncilă i-a transmis marți președintelui României Klaus Iohannis că ”desemnarea comsiarului european din partea României” este ”o obligație a Guvernului”.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, însoțită de scrisoarea primită luni, 28 cotombrie, din partea președintelui-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care aceasta îi cere premierului să prezinte noua propunere ”fără nicio amânare”, Viorica Dăncilă a reacționat după ce șeful statului a afirmat că aceasta nu are nicio legitimitare de a propune un candidat pentru această poziție. Cea de-a treia opțiune a Guvernului a fost Victor Negrescu, fost eurodeputat și fost ministru al Afacerilor Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending