Connect with us

NATO

Grupul operativ UE-NATO face recomandări privind consolidarea rezilienței și protecția infrastructurilor critice din domeniile energetic, transport, digital și spațial

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

UE și NATO împărtășesc un interes comun în ceea ce privește prevenirea perturbărilor la nivelul infrastructurii critice care furnizează servicii esențiale cetățenilor și sprijină economiile proprii. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a adus noi riscuri, atacuri fizice și cibernetice, deseori combinate sub forma unei amenințări hibride.

UE și NATO și-au intensificat cooperarea prin lansarea, la 16 martie 2023, a Grupului operativ UE-NATO privind reziliența infrastructurilor critice. Grupul operativ UE-NATO a prezentat acum un raport de evaluare final, care prezintă provocările actuale în materie de securitate și identifică patru sectoare-cheie de importanță transversală: energia, transporturile, infrastructura digitală și spațiul. Raportul prezintă recomandări specifice pentru consolidarea rezilienței infrastructurilor critice.

I. Principalele constatări:

Energie: Sabotajul conductelor Nord Stream a ilustrat vulnerabilitatea infrastructurii energetice. Securitatea energetică este mai dificilă în contextul geopolitic actual. În plus, activitățile militare se bazează în mod semnificativ pe rețelele și aprovizionarea cu energie civilă. Infrastructura energetică este, de asemenea, conectată în rețea, astfel încât întreruperea activității într-o anumită locație poate avea un impact mai larg. Statele membre și aliații au luat măsuri decisive pentru a reduce dependența noastră de energia rusă. Utilizarea din ce în ce mai mare a surselor de energie regenerabilă și a electrificării poate, de asemenea, să consolideze reziliența, deoarece sporește diversitatea surselor și autonomia și reduce dependența de un singur sistem central. Pe de altă parte, noile infrastructuri și conexiuni aduc, de asemenea, noi provocări în ceea ce privește protecția infrastructurii. Dependența crescută de energia regenerabilă aduce, de asemenea, potențiale vulnerabilități ale lanțului de aprovizionare, deoarece multe dintre componentele lor critice sunt încă concentrate în mare parte în afara NATO și a UE.

Transport: Infrastructura de transport, inclusiv aeroporturile și porturile maritime, este, de asemenea, vulnerabilă la atacurile cibernetice, care pot provoca daune economice substanțiale și, eventual, întreruperi pentru utilizarea de către armată. Militarii noștri se bazează în mare măsură pe infrastructura de transport civil și comercial pentru a-și desfășura activitățile. În plus, sectorul transporturilor este afectat și are un impact semnificativ asupra celorlalte sectoare acoperite în acest raport, iar aceste interdependențe sunt în creștere. Electrificarea crescândă a transporturilor va duce la o mai mare dependență de rețeaua de electricitate, de baterii și de infrastructura asociată, pe lângă dependențele existente față de conductele pentru produse din hidrocarburi, care vor continua să facă parte din mixul energetic în viitorul apropiat. În plus, infrastructura de transport este din ce în ce mai digitalizată, ceea ce o face mai vulnerabilă la activitățile cibernetice rău intenționate și la întreruperi.

Infrastructura digitală: Este necesară o gamă largă de infrastructuri pentru a furniza servicii de informații și comunicații, de la cabluri de fibră optică subterane și submarine până la stații de bază celulare și sateliți. Dependența de cablurile submarine și de rețelele 5G prezintă riscuri din cauza capacităților limitate de reparare și a vulnerabilității crescute. În plus, infrastructura digitală se bazează pe lanțuri de aprovizionare globale. Acestea sunt vulnerabile la întreruperi accidentale și intenționate, care ar putea avea un impact asupra rețelelor globale și ar putea introduce riscuri de securitate.

Spațiu: Infrastructura spațială cuprinde atât activele spațiale, cât și sistemele terestre, care pot fi vulnerabile la diverse riscuri naturale și provocate de om. Mijloacele spațiale pot fi deținute și exploatate de UE (Galileo, Copernicus), de statele membre, de aliați și, din ce în ce mai mult, de entități comerciale. Concurenții strategici și potențialii adversari dezvoltă capacități antispațiale care ar putea amenința accesul și libertatea de operare în spațiu a NATO și a UE, putând perturba infrastructura critică.

II. Recomandări:

Experții UE și NATO au identificat mai multe recomandări-cheie pentru a spori reziliența infrastructurilor critice. Acestea se referă în special la necesitatea de a asigura reziliența și de a valorifica cooperarea lor prin:

  • un angajament sporit, utilizând în același timp pe deplin sinergiile, de exemplu în cazul unui pericol major sau al unei schimbări semnificative în contextul de securitate;
  • promovarea angajamentului între aliați, statele membre și sectorul privat, inclusiv în ceea ce privește securitatea prin proiectare pentru infrastructurile critice;
  • organizarea de discuții specifice bazate pe scenarii, inclusiv prin intermediul Seminarului de prospectivă UE-NATO și cu sprijinul Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride.
  • consolidarea dialogului structurat privind reziliența și a dialogului structurat privind mobilitatea militară, precum și extinderea discuțiilor existente între statele membre în domeniul cibernetic, spațial, maritim și energetic, precum și între Statul Major Internațional al NATO și Statul Major al UE.
  • promovarea celor mai bune practici, a evaluărilor și consolidarea monitorizării în ceea ce privește implicarea și cooperarea în materie de securitate, inclusiv între actorii civili și militari; realizarea unor evaluări paralele și coordonate periodice ale amenințărilor la adresa infrastructurilor critice, pe baza celei efectuate în primăvara anului 2023.

Dialogul structurat UE-NATO privind reziliența va coordona punerea în aplicare a acestor recomandări.

Personalul UE și NATO va da curs recomandărilor din prezentul raport pe baza unei cooperări de lungă durată și cu respectarea deplină a principiilor directoare convenite, consacrate în cele trei declarații comune privind cooperarea UE-NATO. Dialogul structurat UE-NATO privind reziliența va asigura coerența activității de monitorizare a grupului operativ.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților

Published

on

© NATO

Aliații din cadrul NATO sunt profund îngrijorați de recentele activități maligne desfășurate de Rusia pe teritoriul aliat, inclusiv de cele care au dus la investigarea și inculparea mai multor persoane în legătură cu activități ostile de stat care afectează Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit, se arată într-un comunicat emis joi.

Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în întreaga zonă euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse. Acestea includ acte de sabotaj, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride. În acest sens, Aliații din cadrul NATO își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților.

„Susținem și suntem solidari cu aliații afectați. Vom acționa individual și colectiv pentru a aborda aceste acțiuni și vom continua să ne coordonăm îndeaproape. Vom continua să ne sporim reziliența și să aplicăm și să îmbunătățim instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara și contesta acțiunile hibride rusești și ne vom asigura că Alianța și Aliații sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva acțiunilor sau atacurilor hibride. Condamnăm comportamentul Rusiei și solicităm Rusiei să își respecte obligațiile internaționale, la fel ca și Aliații pe ale lor. Acțiunile Rusiei nu îi vor descuraja pe Aliați să continue să sprijine Ucraina”, se transmite în comunicat.

Continue Reading

NATO

Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?

Published

on

© presedinte.md

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.

El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război. 

Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, ItaliaMarea BritanieGermania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput.  Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el. 

O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.

“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.

Continue Reading

NATO

SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete

Published

on

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.

“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.

“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.

Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.1 hour ago

Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene

EDITORIALE2 hours ago

Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice

NATO3 hours ago

NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților

ENGLISH9 hours ago

Op-Ed | Marian Preda, University of Bucharest Rector’: On Managers, Leaders and the role of Universities in the formation of Elites

NATO9 hours ago

Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?

POLITICĂ9 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Națională a Tineretului: Generaţia tânără este cea care va decide România de mâine. Investind în tineri, investim în România

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ancheta privind subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice ”avansează”, anunță Dombrovskis, care lasă de înțeles că UE ar putea impune tarife provizorii ”înainte de vacanța de vară”

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE12 hours ago

Luminița Odobescu și omologul croat, întâlnire în contextul reuniunii Consiliului Ministerial al OCDE. Cei doi miniștri vor menține coordonarea apropiată pe parcursul procesului de aderare a țărilor la organizație

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Din Beirut, Ursula von der Leyen promite Libanului un sprijin financiar de 1 miliard de euro până în 2027, în parte pentru a contribui la limitarea fluxului de refugiați către Europa

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

La 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, Valdis Dombrovskis cere ca membrii mai noi să nu fie lăsați în urmă și solicită o acțiune rapidă privind începerea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova

COMISIA EUROPEANA3 days ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL1 week ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.2 weeks ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending