NATO
Grupul operativ UE-NATO face recomandări privind consolidarea rezilienței și protecția infrastructurilor critice din domeniile energetic, transport, digital și spațial
Published
6 months agoon

UE și NATO împărtășesc un interes comun în ceea ce privește prevenirea perturbărilor la nivelul infrastructurii critice care furnizează servicii esențiale cetățenilor și sprijină economiile proprii. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a adus noi riscuri, atacuri fizice și cibernetice, deseori combinate sub forma unei amenințări hibride.
UE și NATO și-au intensificat cooperarea prin lansarea, la 16 martie 2023, a Grupului operativ UE-NATO privind reziliența infrastructurilor critice. Grupul operativ UE-NATO a prezentat acum un raport de evaluare final, care prezintă provocările actuale în materie de securitate și identifică patru sectoare-cheie de importanță transversală: energia, transporturile, infrastructura digitală și spațiul. Raportul prezintă recomandări specifice pentru consolidarea rezilienței infrastructurilor critice.
I. Principalele constatări:
Energie: Sabotajul conductelor Nord Stream a ilustrat vulnerabilitatea infrastructurii energetice. Securitatea energetică este mai dificilă în contextul geopolitic actual. În plus, activitățile militare se bazează în mod semnificativ pe rețelele și aprovizionarea cu energie civilă. Infrastructura energetică este, de asemenea, conectată în rețea, astfel încât întreruperea activității într-o anumită locație poate avea un impact mai larg. Statele membre și aliații au luat măsuri decisive pentru a reduce dependența noastră de energia rusă. Utilizarea din ce în ce mai mare a surselor de energie regenerabilă și a electrificării poate, de asemenea, să consolideze reziliența, deoarece sporește diversitatea surselor și autonomia și reduce dependența de un singur sistem central. Pe de altă parte, noile infrastructuri și conexiuni aduc, de asemenea, noi provocări în ceea ce privește protecția infrastructurii. Dependența crescută de energia regenerabilă aduce, de asemenea, potențiale vulnerabilități ale lanțului de aprovizionare, deoarece multe dintre componentele lor critice sunt încă concentrate în mare parte în afara NATO și a UE.
Transport: Infrastructura de transport, inclusiv aeroporturile și porturile maritime, este, de asemenea, vulnerabilă la atacurile cibernetice, care pot provoca daune economice substanțiale și, eventual, întreruperi pentru utilizarea de către armată. Militarii noștri se bazează în mare măsură pe infrastructura de transport civil și comercial pentru a-și desfășura activitățile. În plus, sectorul transporturilor este afectat și are un impact semnificativ asupra celorlalte sectoare acoperite în acest raport, iar aceste interdependențe sunt în creștere. Electrificarea crescândă a transporturilor va duce la o mai mare dependență de rețeaua de electricitate, de baterii și de infrastructura asociată, pe lângă dependențele existente față de conductele pentru produse din hidrocarburi, care vor continua să facă parte din mixul energetic în viitorul apropiat. În plus, infrastructura de transport este din ce în ce mai digitalizată, ceea ce o face mai vulnerabilă la activitățile cibernetice rău intenționate și la întreruperi.
Infrastructura digitală: Este necesară o gamă largă de infrastructuri pentru a furniza servicii de informații și comunicații, de la cabluri de fibră optică subterane și submarine până la stații de bază celulare și sateliți. Dependența de cablurile submarine și de rețelele 5G prezintă riscuri din cauza capacităților limitate de reparare și a vulnerabilității crescute. În plus, infrastructura digitală se bazează pe lanțuri de aprovizionare globale. Acestea sunt vulnerabile la întreruperi accidentale și intenționate, care ar putea avea un impact asupra rețelelor globale și ar putea introduce riscuri de securitate.
Spațiu: Infrastructura spațială cuprinde atât activele spațiale, cât și sistemele terestre, care pot fi vulnerabile la diverse riscuri naturale și provocate de om. Mijloacele spațiale pot fi deținute și exploatate de UE (Galileo, Copernicus), de statele membre, de aliați și, din ce în ce mai mult, de entități comerciale. Concurenții strategici și potențialii adversari dezvoltă capacități antispațiale care ar putea amenința accesul și libertatea de operare în spațiu a NATO și a UE, putând perturba infrastructura critică.
II. Recomandări:
Experții UE și NATO au identificat mai multe recomandări-cheie pentru a spori reziliența infrastructurilor critice. Acestea se referă în special la necesitatea de a asigura reziliența și de a valorifica cooperarea lor prin:
- un angajament sporit, utilizând în același timp pe deplin sinergiile, de exemplu în cazul unui pericol major sau al unei schimbări semnificative în contextul de securitate;
- promovarea angajamentului între aliați, statele membre și sectorul privat, inclusiv în ceea ce privește securitatea prin proiectare pentru infrastructurile critice;
- organizarea de discuții specifice bazate pe scenarii, inclusiv prin intermediul Seminarului de prospectivă UE-NATO și cu sprijinul Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride.
- consolidarea dialogului structurat privind reziliența și a dialogului structurat privind mobilitatea militară, precum și extinderea discuțiilor existente între statele membre în domeniul cibernetic, spațial, maritim și energetic, precum și între Statul Major Internațional al NATO și Statul Major al UE.
- promovarea celor mai bune practici, a evaluărilor și consolidarea monitorizării în ceea ce privește implicarea și cooperarea în materie de securitate, inclusiv între actorii civili și militari; realizarea unor evaluări paralele și coordonate periodice ale amenințărilor la adresa infrastructurilor critice, pe baza celei efectuate în primăvara anului 2023.
Dialogul structurat UE-NATO privind reziliența va coordona punerea în aplicare a acestor recomandări.
Personalul UE și NATO va da curs recomandărilor din prezentul raport pe baza unei cooperări de lungă durată și cu respectarea deplină a principiilor directoare convenite, consacrate în cele trei declarații comune privind cooperarea UE-NATO. Dialogul structurat UE-NATO privind reziliența va asigura coerența activității de monitorizare a grupului operativ.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare
Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE
Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției
Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate
Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale
NATO
MApN solicită aprobarea Parlamentului pentru ca România să achiziționeze 200 de rachete pentru sistemele Patriot
Published
10 mins agoon
December 12, 2023
România va cumpăra 200 de rachete pentru sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot, în valoare de peste un miliard de euro, a anunțat Ministerul Apărării Naționale, potrivit unei solicitări trimisă Parlamentului.
“În contextul crizei de securitate din regiune, pentru operaționalizarea și consolidarea capabilității de apărare aerioană cu baza la sol aferentă programului de înzestrare esențial Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)/Patriot prevăzută de legea 222/2017, este necesară completarea parțială a stocurilor de luptă cu 200 de rachete PAC-2 GEM-T, care se vor achiziționa prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NATO Support and Procurement Agency/NSPA), utilizând inițiativa ESSI”, se menționează în solicitarea MApN.
Potrivit sursei citate, prețul maxim unitar este de circa 5.444.750 de euro, fără TVA, iar costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete este de 1.088.950.000 euro, fără TVA.
Avansul inițial, de aproximativ 35% din valoarea totală a întregului pachet, trebuie plătit în anul 2023 sau în trimestrul I al anului 2024.
MApN are obligația, potrivit legii 195/2012, de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire a contractului pentru că valoarea estimată, fără TVA, este mai mare de 100 de milioane de euro.
Solicitarea MApN a fost trimisă comisiilor de Apărare din cele două camere ale Legislativului.
România a achiziționat cea mai modernă configurație hardware și software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de amenințări aeriene actuale.
Primul sistem PATRIOT a fost livrat Forțelor Aeriene Române în anul 2020, iar din anul 2021 execută misiuni specifice de apărare aeriană şi împotriva rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.
Sistemul al 2-lea PATRIOT a fost livrat în cursul anului 2022, testarea de acceptanţă şi recepţia au fost realizate în luna decembrie a anului trecut și a intrat deja în înzestrarea Regimentului 74 PATRIOT.
Sistemele al 3-lea şi al 4-lea PATRIOT au fost livrate parţial în cursul anului 2022, livrarea integrală, testarea de acceptanţă şi recepţia fiind finalizate în luna aprilie 2023.
NATO
Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români se opun ideii ca România iasă din UE și NATO. Roexit-ul, în creștere, fiind susținut de 25% dintre cetățeni
Published
5 days agoon
December 6, 2023
Peste șapte din zece români sunt de părere că România nu ar trebui să se retragă din Uniunea Europeană (70,3%) și din Alianța Nord-Atlantică (77,3), însă aproape 20%, respectiv 25%, consideră că țara noastră ar trebui să se retragă din NATO, respectiv UE, relevă datele unui sondaj de opinie INSCOP Research, realizat la comanda New Strategy Center. În același timp, un sondaj Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European cu șase luni înainte de alegerile europene arată că 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE, iar 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână. Prin comparație cu un sondaj similar realizat de INSCOP în luna martie, se observă o diminuare a susținerii apartenenței europene și euro-atlantice a României. În urmă cu nouă luni, trei sferturi dintre români se opuneau ideii ieșirii României din Uniunea Europeană (76,8%), iar patru din cinci români erau împotriva ieșirii din NATO (80%).
“În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele”, a spus George Scutaru, director general New Strategy Center, în contextul sondajului INSCOP publicat miercuri, 6 decembrie.
“Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în România ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României”, a adăugat Scutaru.
Principalele date reieșite din sondajul INSCOP:
Vinovatul pentru războiul din Gaza
Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenți indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – țările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu știu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.
Vinovatul pentru războiul din Ucraina
49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina. 14.6% menționează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionați.
Câștigătorul războiului din Ucraina
34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.
Soluții pentru încheierea războiului din Ucraina
64.7% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eșantionului nu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.
Temeri cu privire la războiul din Ucraina
Rugați să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, 23.9% atacarea de către Rusia a unor țări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.
Surse de informații cu privire la războiul din Ucraina
53.3% dintre români se informează despre războiul din Ucraina de la televizor. 16.5% urmăresc informații pe această temă de pe rețelele sociale. Spun că nu prea îi interesează subiectul 11.7% dintre cei chestionați. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3%.
Percepția cu privire la informațiile referitoare la războiul din Ucraina
29.8% dintre români consideră că informațiile care circulă astăzi la noi în țară despre războiul din Ucraina sunt în general corecte, în timp ce 42.1% sunt de părerea contrarie. 20.8% declară că nu urmăresc evenimentele din Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.
Țara care reprezintă un pericol pentru România
Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Ieșirea din Uniunea Europeană
25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Ieșirea din NATO
18.9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtășesc părerea contrarie. 3.8% nu știu sau nu răspund.
Trimiterea de trupe NATO în România
57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.
Atitudine personală în cazul unui război
În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.
NATO
Contingentul Forțelor Aeriene Germane de la Baza Mihail Kogălniceanu, vizitat de ambasadorul Gebauer: Patru avioane de luptă și 150 de soldați contribuie la securitatea România
Published
6 days agoon
December 6, 2023
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a vizitat marţi contingentul (eAPS) al Forţelor Aeriene Germane de la baza militară Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, context în care a apreciat, în mod special, “curajul şi angajamentul” militarilor germani şi “cooperarea remarcabilă” cu trupele aliaţilor din România.
“Germania sprijină aliatul său NATO, România, la asigurarea supravegherii spaţiului aerian în cadrul misiunii de poliţie aeriană întărită Air Policing South (eAPS). Patru avioane de luptă Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane şi un contingent însumând 150 de soldaţi sunt pe deplin operaţionale de la sfârşitul lunii noiembrie pentru securizarea spaţiului aerian NATO”, se precizează într-un comunicat al ambasadei Republicii Federale Germania în România remis CaleaEuropeană.ro.
Comandantul contingentului german eAPS, locotenent-colonel Markus Kuchenbaur, a afirmat că prezenţa militarilor germani la baza militară Mihail Kogălniceanu transmite un semnal important pentru România şi pentru NATO în materie de politică de securitate.
“Este o onoare deosebită pentru mine să pot conduce contingentul german aici, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, şi să am posibilitatea de a transmite un semnal important, în opinia mea, pentru România şi pentru alianţa noastră NATO, în materie de politică de securitate. Lucrez cu o echipă extrem de motivată şi conştientă de caracterul sensibil al misiunii şi, bineînţeles, mă bucur când toţi cei din subordinea mea se întorc la familiile lor, odată cu încheierea misiunii”, a afirmat locotenent-colonel Markus Kuchenbaur, citat în comunicat.
La rândul său, ambasadorul Peer Gebauer a transmis întregului contingent al Forţelor Aeriene Germane mulţumiri pentru contribuţia la securizarea teritoriului aliat.
“Aş dori să mulţumesc domnului locotenent-colonel Kuchenbaur şi întregului contingent al Forţelor Aeriene Germane pentru contribuţia lor importantă la securizarea teritoriului nostru aliat. În vremuri dificile ca acestea, apreciem în mod special curajul şi angajamentul Forţelor Armate Federale şi cooperarea remarcabilă cu trupele aliaţilor noştri, cum este şi România”, a afirmat Peer Gebauer.
Concrete & Design Solutions

MApN solicită aprobarea Parlamentului pentru ca România să achiziționeze 200 de rachete pentru sistemele Patriot

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE1 week ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver