Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei, a declarat premierul Nicolae Ciucă, luni, la Vadu, după participarea la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaționalizat de compania Black Sea Oil & Gas, relatează Agerpres.

Întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă, dacă Guvernul ar putea renegocia capitolul de energie din PNRR, astfel încât să fie amânată închiderea minelor, Nicolae Ciucă a răspuns:

„În acest moment, există la nivelul UE o decizie care a fost şi denumită REPowerEU. În interiorul acestei oportunităţi, se vor discuta elementele de plan în domeniul energiei. (…) Vom renegocia tot ce se poate renegocia, în beneficiul cetăţenilor români şi al economiei româneşti”, a declarat premierul.

Comisia Europeană a propus,  efectuarea unor modificări specifice ale Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru a integra capitole dedicate REPowerEU în PNRR-urile existente ale statelor membre, pe lângă numărul mare de reforme și investiții relevante care se regăsesc deja în acestea. Recomandările specifice fiecărei țări din ciclul semestrului european din 2022 vor alimenta acest proces.

Planul REPowerEU vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși și abordarea crizei climatice.

Măsurile prevăzute în acest plan pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Din cele 29,2 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție prin PNRR, 41% sau 15,9 miliarde de euro sunt alocate măsurilor de sprijinire a tranziției verzi, iar 1,6 miliarde de euro sunt dedicate investițiilor în domeniul energiei. 

Nicolae Ciucă a mai precizat că preţul gazului, în momentul de faţă, nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă elaborată înainte de 1 aprilie şi care are perioada de aplicare de un an.

„Preţul gazului, în momentul de faţă, nu poate fi controlat decât prin OUG pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie, iar pentru iarna 2022-2023, preţul este reglementat prin această ordonanţă. (…) De la o zi la alta situaţia este cât se poate de dinamică şi atunci când am decis în coaliţie să emitem această ordonanţă, cu perioadă de aplicare un an de zile, am considerat că este necesar ca în funcţie de dinamica pieţei să continuăm să monitorizăm şi să analizăm, astfel încât înainte ca ordonanţa să finalizeze producerea de efecte, să avem o altă decizie în acest sens”

Citiți și Nicolae Ciucă: Vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum de gaze al României, cu ajutorul proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia

Primele schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina și Republica Moldova sunt planificate să înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina și România, anunță Transelectrica într-un comunicat.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație.

Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după această etapă inițială, este de așteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilității și securității sistemului energetic.

Acest lucru este posibil după ce Operatorii de Transport și Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine.

Procesul vine după sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, și a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022.

”Creșterea treptată a comerțului cu energie electrică este deosebit de importantă în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta va permite Ucrainei să obțină venituri pentru a-și susține sistemul de energie electrică, în condițiile în care veniturile interne au fost reduse de atacurile Rusiei. În același timp, va pune la dispoziția UE energie electrică suplimentară la prețuri accesibile, într-o perioadă în care prețurile sunt excepțional de ridicate”, a fost mesajul transmis de comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o primă reacție în care salută acest pas suplimentar în sincronizarea sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei cu cel european. 

Această realizare făcută la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgență a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană și, în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni față de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova).

Transelectrica apreciază că, în perioada imediat următoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova.

Parlamentul a adoptat, cu majoritate de voturi, o Declarație cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite, prin care instituția își exprimă speranța că aderarea țării noastre la ”Programul Visa Waiver, obiectiv comun al celor două țări, se va realiza în cel mai scurt timp, fiind deosebit de important pentru toți cetățenii români”.

”În ultimii 25 de ani, Parteneriatul Strategic dintre România și SUA și-a demonstrat în mod plenar valoarea practică și a evoluat odată cu progresul înregistrat de România în privința aderării la instituțiile europene și euroatlantice și de transformare internă profundă în conformitate cu valorile democratice ale spațiului euroatlantic. Romania și Statele Unite împărtășesc valori și interese comune, angajamentul profund pentru democrație și o relație strategica durabilă. Soliditatea relației dintre Romania și SUA este garantată de sprijinul puternic și constant al societății și al clasei politice românești. Parteneriatul Strategic între România și Statele Unite ale Americii, lansat acum 25 ani, reflectă voința de a răspunde provocărilor și amenințărilor regionale și globale și are o contribuție majoră la parcursul democratic, creșterea prosperității și securității cetățenilor români. Parteneriatul Strategic între România și SUA oferă și cadrul de formulare a răspunsului comun, fundamentat pe dreptul internațional și respectul pentru ordinea internațională bazată pe reguli, la invazia neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia”, este menționat în documentul mai sus amintit.

În egală măsură, Parlamentul reafirmă ”relevanța și validitatea principiilor pe care se bazează Parteneriatului Strategic, respectiv angajamentul comun pentru valorile și instituțiile democrației, statului de drept și drepturile și libertățile fundamentale ale omului, și recunoașterea comună a rolului relevant al României în Europa de Sud-Est în promovarea acestor valori și principii”.

De asemenea, acesta ”subliniază angajamentul ferm pentru Parteneriatul Strategic România-SUA, care constituie și va rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe și de securitate a statului român”.

Mai mult, instituția legislativă se angajează ”să sprijine în activitatea legislativă și prin mijloacele diplomației parlamentare măsurile de asigurare a securității în mod unitar și coerent pe Flancul Estic al NATO și în spațiul euroatlantic, inclusiv creșterea prezenței militare a SUA în România, fiind încredințat că acestea aduc beneficii reciproce pe termen lung și întăresc legăturile transatlantice”.

În egală măsură, Parlamentul reiterează ”hotărârea de a sprijini contactul strâns și coordonarea cu SUA, uniți în voința de a susține ordinea internațională bazată pe reguli, care este esențială pentru menținerea păcii și securității mondiale, pentru a proteja democrația și libertatea și pentru a asigura securitatea aprovizionării cu alimente la nivel global, în contextul agresiunii militare continue pe scară largă a Rusiei împotriva integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”.