Connect with us

CONSILIUL UE

Heiko Maas: Președinția Germaniei la Consiliul UE va fi o “președinție corona”. Scopul nostru este ca Europa să iasă din această criză mai puternică, mai unită și mai suverană

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Pandemia de coronavirus va domina agenda Uniunii Europene când Germania va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului UE în a doua jumătate a acestui an, a scris ministrul de externe german, Heiko Maas, într-un articol de opinie publicat duminică de cotidianul Die Welt, citat de Reuters și de Politico Europe.

Germania va prelua preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, de la Croaţia, iar cancelarul Angela Merkel a anunțat deja că pandemia provocată de COVID-19 reprezintă cea mai gravă provocare postbelică la adresa Germaniei și de la înființarea Uniunii Europene. Anterior, era preconizat că cea mai mare provocare pentru președinția germană urma să fie adoptarea viitorului cadru financiar multianual, ale cărui negocieri au rămas blocate în urma summitului european din 20 februarie, însă miza lor a fost transformată de criza economică asociată pandemiei.

“Vom avea o ‘preşedinţie corona’ pentru a învinge corona şi consecinţele sale”, a scris Maas, potrivit Agerpres.

Următorul buget al UE trebuie să fie un “program de revitalizare” care să ajute Europa să se redreseze din pandemia coronavirusului, dar ar trebui să lege și asistența financiară pentru respectarea statului de drept, a spus șeful diplomației germane.

“Scopul nostru este ca Europa să iasă din această criză mai puternică, mai unită și mai suverană decât a intrat în ea. Pentru a realiza acest lucru, bugetul UE pentru următorii șapte ani trebuie să devină un veritabil program de revitalizare pentru Europa. Așadar, să ne regândim și să investim masiv în viitor acum – în cercetare, în protecție climatică, în suveranitate tehnologică și în sistemul de sănătate”, a scris Heiko Maas, în condițiile în care statele UE au fost criticate pentru lipsa inițială de solidaritate, dar și pentru dificultatea cu care au ajuns la un acord financiar abia săptămâna, în urma unor eșecuri în tratative privind mobilizarea unor “coronabonduri” cu care Berlinul și Haga nu au fost de acord.

El a spus că ajutorul de 500 de miliarde de euro al UE – cel mai mare pachet de sprijin public și de afaceri din istoria blocului – este “nu doar un act de solidaritate europeană, dar și necesar din punct de vedere economic”.

Maas a fost tranşant în privinţa modului de gestionare la nivel global a crizei sanitare, criticând SUA pentru că au acţionat prea lent şi China, calificată drept un stat autoritar.

O reducere graduală şi coordonată a restricţiilor de circulaţie va fi unul dintre primele obiective “odată ce greul va fi trecut”, a explicat şeful diplomaţiei germane, care a apreciat că UE va trebui totodată să tragă învăţăminte din această criză, cum ar fi îmbunătăţirea protecţiei civile în UE şi achiziţiile şi producţia în comun de provizii medicale.

Există de asemenea nevoia de “a îndrepta greşelile” pe care criza le-a expus, a mai avertizat Maas în editorialul său, făcând referire la restricţiile asupra democraţiei şi a statului de drept “sub pretextul luptei împotriva corona, care sunt inacceptabile în Europa”. Precizările acestuia au fost o referire voalată la măsurile controversate de urgență adoptate în Ungaria, care permit premierului Viktor Orbán să se pronunțe prin decret.

Următorul buget al UE trebuie să ofere un efect financiar la Bruxelles împotriva acestor măsuri, a argumentat Maas.

“Oricine subminează fundamentul valorilor Uniunii Europene nu trebuie să se aștepte să beneficieze pe deplin de avantajele financiare ale Uniunii”, a mai spus el.

Citiți și Angela Merkel, pentru ultima oară la cârma Europei într-un moment în care proiectul european are nevoie de salvare

Germania va prelua la 1 iulie 2020, de la Croația, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în ceea ce ar putea să reprezinte ultimul act de mare anvergură european pentru Angela Merkel, aflată la al patrulea şi ultim mandat de cancelar, care se va încheia în 2021. De altfel, pe 22 decembrie 2019, Merkel a devenit al doilea cel mai longeviv cancelar din istoria Republicii Federale Germania.

Europa trebuie să-şi facă vocea auzită mai puternic în lume“, a spus Angela Merkel în mesajul său de Anul Nou, la 1 ianuarie 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Premieră în istoria UE: Statele membre au impus primele sancțiuni împotriva atacurilor cibernetice comise de hackerii ruși și chinezi

Published

on

© European Commission/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a decis joi să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane și trei entități răspunzătoare de diferite atacuri cibernetice sau implicate în acestea.

Sancțiunile se numără printre opțiunile aflate în setul de instrumente ale UE pentru diplomația cibernetică, menite să prevină, să înfrâneze și să combată activitățile cibernetice răuvoitoare îndreptate împotriva UE sau a statelor sale membre, iar UE a utilizat astăzi pentru prima oară acest instrument, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din ele fac parte tentativa de atac cibernetic împotriva OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice) și cele cunoscute de public sub denumirile „WannaCry”, „NotPetya”, și „Operation Cloud Hopper”.

”Aceste măsuri rezultă în urma voinţei UE şi a statelor sale membre de a proteja integritatea, securitatea, bunăstarea socială şi prosperitatea societăţilor noastre libere şi democratice, precum şi ordinea bazată pe reguli şi buna funcţionare a organizaţiilor internaţionale”, a explicat, într-un comunicat, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Cei patru cetăţeni ruşi sancţionaţi au fost acuzaţi pentru o tentativă de piratare a sistemului informatic de la sediul OIAC din Haga, în aprilie 2018, informează Agerpres. Ei au fost identificaţi şi expulzaţi. Coordonarea operaţiunii de piratare a fost pusă pe seama GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse.

Cei doi cetăţeni chinezi au fost implicaţi în 2010 în operaţiunea “Cloud Hopper” împotriva sistemelor informatice ale unor companii multinaţionale pe şase continente – inclusiv companii stabilite în UE -, care a permis obţinerea unui acces neautorizat la date comerciale sensibile, ceea ce a provocat pierderi economice importante. Compania chineză Huaying Haitai este acuzată că a susţinut financiar acest atac cibernetic.

Atacurile ”Wanna Cry” şi ”Not Petya” s-au desfăşurat în 2017 cu ajutorul unor programe malware şi au fost acţiuni de piratare cu răscumpărare. Compania nord-coreeană Chosun Expo este acuzată că a sprijin aceste atacuri financiar, tehnic şi material şi că are legături cu grupul de hackeri nord-coreeni Lazarus Group. 

Sancțiunile includ o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor. În plus, li se interzice persoanelor și entităților din UE să pună fonduri la dispoziția celor incluși pe listă.

Aceste sancțiuni adoptate sunt primele astfel de măsuri punitive asumate de Uniunea Europeană după preluarea de către Germania a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Germania a făcut o propunere oficială în acest sens  la 13 iulie. 

Sancțiunile sunt primele bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice.

Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Instrumentul de condiționare a fondurilor UE de statul de drept va fi unul puternic

Published

on

Noul instrument de suspendare a fondurilor UE în cazul statelor membre care vor înregistra derive de la valorile democratice nu a fost diluat, a declarat un oficial senior din echipa preşedinţiei Germaniei a Consiliului UE, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“Munca la mecanismul de protejare a statului de drept va continua pe baza propunerii care este discutată din 2018”, a declarat sursa pentru dpa, contrazicând afirmaţiile Ungariei şi Poloniei că respectivul mecanism ar fi fost lăsat fără mijloace de acţiune în timpul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE.

Acordul fără precedent la care au ajuns cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană privind planul de 1.824 de miliarde de euro cuprinde, în premieră, un regim de condiționalitate privind statul de drept în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. Liderii europeni au depășit dificultățile în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept.

Interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu principiile generale incluse în tratatele Uniunii, în special valorile articolului 2 din TUE. Consiliul European subliniază importanța protecției intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. Pe baza acestui context, un regim de condiționalitate va fi introdus pentru a proteja bugetul și Next Generation EU“, se arată în concluziile adoptate.

Conform documentului agreat, pașii procedurali se vor desfășura după cum urmează: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

De asemenea, textul, disponibil la paginile 15-16 din documentul de concluzii, prevede că o astfel de problemă va fi discutată și în Consiliul European, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Liderii statelor membre invită, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte noi măsuri pentru protejarea bugetului UE și instrumentului Next Generation EU împotriva fraudei și deficiențelor.

“Aceasta va include măsuri pentru a asigura colectarea și comparabilitatea informațiilor privind beneficiarii finali ai finanțării UE în scopul controlului și auditului, care vor fi incluse în actele de bază relevante. Combaterea fraudei necesită o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF, Eurojust, Europol și, după caz, EPPO, precum și a autorităților competente ale statelor membre”, se arată în document.

Vorbind într-o conferință comună de presă, prim-miniștrii Poloniei și Ungariei, statele care s-au opus unor condiționări stricte și împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor europene, au spus că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a numit procurorii din cadrul Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi. România va fi reprezentată de Cătălin-Laurenţiu Borcoman

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a numit luni procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO) care va fi condus de Laura Codruţa Kövesi şi în care România va fi reprezentată şi de Cătălin-Laurenţiu Borcoman, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.

Procurorii europeni vor supraveghea investigaţiile şi urmăririle penale şi vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-şef european.

Fiecare stat membru şi-a desemnat candidaţii pentru funcţia de procuror european, care trebuiau să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, să prezinte toate garanţiile de independenţă şi să deţină calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcţii înalte din cadrul parchetelor şi al magistraturilor. De asemenea, ei trebuiau să aibă o experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Juriul de selecţie a întocmit apoi avizele motivate şi clasamentul pentru fiecare dintre candidaţii desemnaţi care au îndeplinit condiţiile. După primirea avizelor motivate, Consiliul a selectat, pentru fiecare stat membru participant, unul dintre candidaţi şi l-a numit în funcţia de procuror european.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Se preconizează că EPPO își va începe activitatea la sfârșitul anului 2020. Va avea sediul la Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending