Connect with us

SĂNĂTATE

HERA, proiectul emblematic al CE pentru securitatea sanitară, va fi conturat cu ajutorul României și celorlalte state UE

Published

on

© European Union, 2020

În urmă cu mai bine de un an și jumătate, când cetățenii europeni încă nu aveau un vaccin cu care puteau să se imunizeze împotriva COVID-19 și când Uniunea Europeană era „anesteziată” în răspunsurile sale împotriva crizei fără precedent provocată de noul coronavirus, Uniunea Europeană a Sănătății era doar un plan pe hârtie. 

Executivul European a reușit să pună încă „o piatră de temelie a unei Uniuni a Sănătății” prin lansarea unui nou instrument, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

Această Autoritate a fost lansată pe 16 septembrie și are ca obiectiv să ghideze întregul sistem de sănătate al UE după viziunea «O singură sănătate».

Atunci când survine o situație de urgență, HERA va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale – cum ar fi mănuși și măști – care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de noul coronavirus.

HERA este un pilon esențial al Uniunii Europene a Sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.


© European Union 2021 – Source : EP

„HERA reprezintă încă o piatră de temelie a unei Uniuni a Sănătății mai puternice și un important pas înainte în pregătirea noastră pentru situații de criză. Cu ajutorul HERA, ne vom asigura că dispunem de echipamentele medicale de care avem nevoie pentru a ne proteja cetățenii de amenințările viitoare la adresa sănătății. HERA va putea să ia decizii rapide pentru a asigura aprovizionarea. Am promis acest lucru în 2020 și iată că îl realizăm”, a declarat, în acest context, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.


Înaintea crizelor: pregătire

  • Înaintea unei crize sanitare, în „faza de pregătire”, HERA va colabora îndeaproape cu alte agenții de sănătate de la nivelul UE și de la nivel național, cu industria și cu partenerii internaționali, în vederea îmbunătățirii gradului de pregătire al UE pentru situații de urgență sanitară.
  • HERA va efectua evaluări ale amenințărilor și va colecta informații, va elabora modele pentru a prognoza o epidemie și, până la începutul anului 2022, va identifica și va acționa în cazul a cel puțin trei amenințări cu impact ridicat și va aborda eventualele lacune în ceea ce privește contramăsurile medicale.
  • HERA va sprijini cercetarea și inovarea pentru dezvoltarea de noi contramăsuri medicale, inclusiv prin intermediul platformelor pentru schimbul rapid de date și al rețelelor de studii clinice de la nivelul Uniunii.
  • HERA va aborda provocările de pe piață și va stimula capacitatea industrială. Pe baza activității desfășurate de Grupul operativ pentru sporirea producției industriale de vaccinuri împotriva COVID-19.
  • HERA va institui un dialog strâns cu industria și o strategie pe termen lung pentru capacitatea de producție și pentru investiții specifice și va aborda blocajele din cadrul lanțului de aprovizionare pentru contramăsuri medicale.
  • HERA va promova achizițiile și va aborda provocările legate de disponibilitatea și de distribuirea contramăsurilor medicale și, de asemenea, va spori capacitatea de stocare pentru a evita deficitele și blocajele logistice.
  • HERA va consolida cunoștințele și competențele cu privire la toate aspectele legate de contramăsuri medicale din statele membre.

HERA nu poate funcționa fără ajutorul statelor membre. Activitatea HERA va fi asigurată de patru mari grupuri de lucru

  1. Astfel, fiecare membru al Uniunii Europene, inclusiv România, va putea face parte din Comitetul HERA, comitet care va defini direcția strategică a pregătirii și răspunsului în domeniul sănătății la nivel național și european. Acest comitet va fi format din statele membre, Comisia Europeană și Parlamentul European doar în calitate de observator.
  2. În cadrul Autorității va mai exista o rețea HERA unde se vor reuni cu autorități naționale sau regionale. Acestea vor contribui la asigurarea disponibilității și accesibilității contramăsurilor medicale.
  3. Forumul Consultativ HERA  va reuni părțile interesate externe (industria, mediul academic și societatea civilă). Astfel, se va oferi consultanță cu privire la planificarea și punerea în aplicare a activităților științifice, sanitare și industriale ale HERA.
  4. Consiliul pentru crize sanitare va fi alcătuit din statele membre, Comisia Europeană și alte instituții în domeniu. Consiliul va avea sarcina să coordoneze acțiunile de răspuns în caz de criză.

În timpul unei crize sanitare: intervenții de urgență

În cazul în care se declară o situație de urgență de sănătate publică la nivelul UE, HERA poate trece rapid la operațiuni de urgență, inclusiv la luarea rapidă a deciziilor și la activarea de măsuri de urgență, sub conducerea unui consiliu de criză sanitară la nivel înalt. Ea va activa finanțarea de urgență și va lansa mecanisme pentru monitorizarea, dezvoltarea specifică nouă, procurarea și achiziționarea de contramăsuri medicale și de materii prime.

Instrumentele „EU FAB”, o rețea de capacități de producție mereu disponibile pentru producerea de vaccinuri și de medicamente, vor fi activate pentru a pune la dispoziție capacitățile de producție rezervate pentru a face față situațiilor de creștere semnificativă a cererii, precum și planuri de cercetare și inovare de urgență în dialog cu statele membre.

Producția UE de contramăsuri medicale va fi stimulată și se va întocmi un inventar al unităților de producție, al materiilor prime, al consumabilelor, al echipamentelor și al infrastructurilor, pentru a avea o imagine clară de ansamblu asupra capacităților UE.

Cum va fi finanțată HERA

Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde de euro din actualul cadru financiar multianual pentru perioada 2022-2027, o parte din care va proveni din suplimentarea NextGenerationEU.

Alte programe ale UE, precum Mecanismul de redresare și reziliență, REACT-EU, fondurile de coeziune și programul InvestEU în cadrul UE, precum și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională în afara UE, vor contribui de asemenea la sprijinirea rezilienței sistemelor de sănătate.

Împreună cu cele 6 miliarde de euro menționate mai sus, sprijinul total se va ridica astfel la aproape 30 de miliarde de euro în următoarea perioadă de finanțare și chiar mai mult dacă luăm în considerare investițiile la nivel național și în sectorul privat.

Cu toate acestea, Parlamentul European avertizează transferul de 50% din bugetul EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiectivele din Programul de Sănătate al UE. 


Pentru a asigura o lansare rapidă și pe baza incubatorului HERA lansat în februarie 2021, HERA va fi instituită ca structură internă a Comisiei și va deveni pe deplin operațională la începutul anului 2022. Funcționarea sa va fi reexaminată și adaptată anual până în 2025, când se va efectua o reexaminare completă.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Planul naţional de combatere a cancerului, lansat miercuri la Palatul Cotroceni, fixează “obiective realiste şi măsurabile”, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale.

“Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului. Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la lansarea Planului naţional de combatere a cancerului, citat de Agerpres.

El a dat câteva exemple cu prevederi ale acestui plan.

“De la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. În perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a subliniat că, în prezent, există oportunitatea, dar şi mijloacele pentru regândirea sistemului de sănătate “vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva decenii”.

Şeful statului a mai arătat că presiunea pusă de pandemie în ultimii doi ani asupra sectorului sanitar a fost fără precedent.

“În mijlocul crizei, devine evidentă însă nevoia de a construi capacităţi de adaptare pentru asigurarea îngrijirilor medicale de care au românii nevoie zi de zi, indiferent de circumstanţe şi de context. Diagnosticul unei afecţiuni nu poate şi nu trebuie să aştepte sfârşitul pandemiei, tratamentul adecvat pentru controlul evoluţiei bolii devenind ineficient dacă este administrat tardiv. Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acţiuni de depistare precoce şi de screening, precum şi asigurarea accesului la diagnostic şi tratament în mod egal şi echitabil pentru toate categoriile socio-economice. Valorificarea oportunităţilor de finanţare rămâne, de asemenea, crucială pentru reuşita acestui demers şi pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri şi acces la tratament inovator”, a mai spus preşedintele Iohannis.

El a punctat că domeniul sănătăţii trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă.

Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la starea de sănătate a cetăţenilor noştri, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială. Avem datoria de a face tot ce ţine de fiecare dintre noi pentru a sprijini eforturile în această bătălie pentru viaţă. O societate cu adevărat puternică este o societate solidară, care are grijă de fiecare dintre membrii săi. Domeniul sănătăţii este şi trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă şi îi îndemn pe toţi actorii cu responsabilităţi, din sfera publică şi privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Citiți și Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

După 12 luni de consultare publică, Comisia Europeană a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Continue Reading

ROMÂNIA

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Published

on

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat și preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului constituit la nivelul Parlamentului României, a prezentat astăzi, la Palatul Cotroceni, noul Plan Național de Combatere a Cancerului. După aproape șase ani de la lansarea primului Plan Național de Control al Cancerului, România va avea oficial un nou Plan la standarde europene și în linie cu obiectivele Planului european de Combatere a Cancerului.

„Am identificat sursele de finanțare și de aceea este momentul acestui plan. Fără un Plan Național de Combatere a Cancerului nu vom putea acționa în contextul planului european, care ne oferă finanțare. Avem un buget modest, dar există finanțare europeană. Suntem parte a comunității europene și acest lucru ne poate susține și poate să ne ducă în această fericită situație de a ne putea uita în ochii pacienților noștri. Pe fiecare localizare am precizat variantele în care putem găsi sursele de finanțare”, a transmis Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

De asemenea, acesta a tranmis că Planul va fi pus în transparență: „Are măsuri, indicatori și totul este măsurabil. Nu este o compunere sau un eseu. Sunt convins că, în acest moment, putem să-l implementăm. O lege a cancerului este necesară să îl susțină, iar planul trebuie să devină parte a strategiei naționale pentru sănătate în perioada care urmează.”

Printre principalele obiective pe care le prevede Planul Național de Combatere a Cancerului sunt traseul pacientului oncologic, programe pilot de screening și acces la terapie inovativă. 

Reamintim că după 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

Continue Reading

ROMÂNIA

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

Published

on

© Patriciu Achimaș-Cadariu - Facebook

După aproape șase ani de la lansarea primului Plan Național de Control al Cancerului, România va avea oficial un nou Plan la standarde europene și în linie cu obiectivele Planului european de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat și preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului constituit la nivelul Parlamentului României, va prezenta mâine, 19 ianuarie, noul Plan Național de Combatere a Cancerului. 

Lansarea are loc mâine la Palatul Cotroceni, începând cu ora 17:00, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a ministrului sănătății, Alexandru Rafila, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro. Evenimentul va fi LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeana.

Reamintim că după 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

De asemenea, la eveniment vor participa și Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, Conf. univ. dr. Michael Shenker, președintele Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătății, Cezar Irima, președintele Federației asociațiilor bolnavilor de cancer din România, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru inovație în medicină și Nicoleta Pauliuc, senator, supraviețuitoare de cancer și inițiatoarea Legii Supraviețuitorului de Cancer.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ13 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA14 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE14 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D15 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE16 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.16 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE17 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.18 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA2 days ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending