Economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase, deoarece pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile au început să fie ridicate, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, susținută de redeschiderea economiei, potrivit previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană.
În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 și de 2,5 % în 2023. Se preconizează că ratele de creștere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 și 2022 și de 2,4 % în 2023. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluția pandemiei de COVID-19 și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.
Situația economică în ROMÂNIA
După o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021, se estimează că, până la sfârșitul acestui an, PIB-ul României va depăși nivelurile anterioare pandemiei: se preconizează că economia României va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022, potrivit fișei informative publicate pe site-ul Executivului European.
Potrivit previziunilor economice, rata inflaţiei a urcat la 4%, estimându-se că în anul 2023 va coborî la 2,8%.

Şomajul ar urma să rămână sub nivelul de 5% în următorii ani. Totuşi, se menţin riscurile la adresa estimării din cauza valului de noi infecţii cu COVID-19. Pentru acest an, Comisia Europeană previzionează o rată a şomajului de 5%, urmând să se reducă la 4,8% în 2022 şi la 4,5% în 2023, scrie Agerpres.
La nivel european, situația de pe piețele forței de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricțiilor impuse activităților legate de consumatori. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulți lucrători au ieșit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata șomajului a scăzut. Cu toate acestea, numărul total de angajați din UE se situa în continuare cu 1 % sub nivelul înregistrat înainte de pandemie.
Deficitul bugetar al României ar urma să scadă gradual, de la un nivel de 8% din PIB previzionat pentru acest an, la 6,9% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023. Nivelul datoriei publice ca procent din PIB ar urma să crească, de la 49,3% în 2021 la 51,8% în 2022 şi la 53,2% în 2023, în principal din cauza deficitelor primare ridicate, estimează Comisia Europeană.
În timp ce redresarea economică puternică a susținut veniturile guvernamentale pe tot parcursul anului, aceste câștiguri au fost compensate de derapajele în privinţa cheltuielilor, în special legate de măsurile de criză COVID-19. Recent adoptatele măsuri pentru atenuarea şocului preţurilor energiei ar urma să coste în total aproximativ 0,2% din PIB în 2021 şi 2022.
Mai mult, balanța contului curent ar urma să crească la 6,5% din PIB anul acesta. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 6,3% din PIB în 2022 şi la 6,1% din PIB în 2023.
Cheltuielile cu pensiile în 2022 vor creşte într-un ritm mai lent decât PIB-ul nominal, în timp ce cheltuielile de capital vor creşte într-un ritm susţinut, în urma implementării PNNR, iar veniturile pentru 2022 şi 2023 ar urma să se îmbunătăţească datorită creşterii economice.
Europe’s economy is moving from recovery to expansion!
Growth for 2021:
🇮🇪 14.6
🇪🇪 9.0
🇭🇷 8.1
🇭🇺 7.4
🇬🇷 7.1
🇷🇴 7.0
🇫🇷 6.5
🇸🇮 6.4
🇮🇹 6.2
🇧🇪 6.0
🇱🇺 5.8
🇨🇾 5.4
🇪🇺 5.0
🇲🇹 5.0
🇱🇹 5.0
🇵🇱 4.9
🇱🇻 4.7
🇪🇸 4.6
🇵🇹 4.5
🇦🇹 4.4
🇩🇰 4.3
🇧🇬 4.1
🇳🇱 4.0
🇸🇪 3.9
🇸🇰 3.8
🇫🇮 3.4
🇨🇿 3.0
🇩🇪 2.7— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) November 11, 2021
În previziunile economice din primăvara anului 2021, se estima că economia UE va crește cu 4,2 % în 2021 și cu 4,4 % în 2022. În ceea ce privește România, Comisia Europeană prevedea că PIB-ul va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4.9% în 2022, iar în privința inflației, se estima că România va înregistra în 2021 o ușoară creștere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% în 2022.
De asemenea, Comisia Europeană informa în vară că economia României a avut o evoluție „remarcabilă” în primul trimestru din 2021, PIB-ul real a crescând cu 2,8% de la un trimestru la altul, susținut în principal de consumul privat și de investiții.
La aproape 14 % pe an, rata de creștere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeași perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune.
Se preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice.




