Connect with us

ROMÂNIA

Previziunile economice de toamnă pentru România: Până la sfârșitul anului, PIB-ul va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Economia va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase, deoarece pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile au început să fie ridicate, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, susținută de redeschiderea economiei, potrivit previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană. 

În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 și de 2,5 % în 2023. Se preconizează că ratele de creștere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 și 2022 și de 2,4 % în 2023. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluția pandemiei de COVID-19 și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.

Situația economică în ROMÂNIA

După o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021, se estimează că, până la sfârșitul acestui an, PIB-ul României va depăși nivelurile anterioare pandemiei: se preconizează că economia României va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022, potrivit fișei informative publicate pe site-ul Executivului European.

Potrivit previziunilor economice, rata inflaţiei a urcat la 4%, estimându-se că în anul 2023 va coborî la 2,8%. 

© Reprezentanța Comisiei Europene în România

Şomajul ar urma să rămână sub nivelul de 5% în următorii ani. Totuşi, se menţin riscurile la adresa estimării din cauza valului de noi infecţii cu COVID-19. Pentru acest an, Comisia Europeană previzionează o rată a şomajului de 5%, urmând să se reducă la 4,8% în 2022 şi la 4,5% în 2023, scrie Agerpres

La nivel european, situația de pe piețele forței de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricțiilor impuse activităților legate de consumatori. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulți lucrători au ieșit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata șomajului a scăzut. Cu toate acestea, numărul total de angajați din UE se situa în continuare cu 1 % sub nivelul înregistrat înainte de pandemie.

Deficitul bugetar al României  ar urma să scadă gradual, de la un nivel de 8% din PIB previzionat pentru acest an, la 6,9% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023. Nivelul datoriei publice ca procent din PIB ar urma să crească, de la 49,3% în 2021 la 51,8% în 2022 şi la 53,2% în 2023, în principal din cauza deficitelor primare ridicate, estimează Comisia Europeană.

În timp ce redresarea economică puternică a susținut veniturile guvernamentale pe tot parcursul anului, aceste câștiguri au fost compensate de derapajele în privinţa cheltuielilor, în special legate de măsurile de criză COVID-19. Recent adoptatele măsuri pentru atenuarea şocului preţurilor energiei ar urma să coste în total aproximativ 0,2% din PIB în 2021 şi 2022.

Mai mult, balanța contului curent ar urma să crească la 6,5% din PIB anul acesta. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 6,3% din PIB în 2022 şi la 6,1% din PIB în 2023. 

Cheltuielile cu pensiile în 2022 vor creşte într-un ritm mai lent decât PIB-ul nominal, în timp ce cheltuielile de capital vor creşte într-un ritm susţinut, în urma implementării PNNR, iar veniturile pentru 2022 şi 2023 ar urma să se îmbunătăţească datorită creşterii economice.

În previziunile economice din primăvara anului 2021, se estima că economia UE va crește cu 4,2 % în 2021 și cu 4,4 % în 2022. În ceea ce privește România, Comisia Europeană prevedea că PIB-ul va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4.9% în 2022, iar în privința inflației, se estima că România va înregistra în 2021  o ușoară creștere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% în 2022. 

De asemenea, Comisia Europeană informa în vară că economia României a avut o evoluție „remarcabilă” în primul trimestru din 2021, PIB-ul real a crescând cu 2,8% de la un trimestru la altul, susținut în principal de consumul privat și de investiții. 

La aproape 14 % pe an, rata de creștere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeași perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune.

Se preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice.

ROMÂNIA

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că România are cantitățile necesare de gaz, iar țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului, informează comunicatul oficial

Prim-ministrul a avut sâmbătă, 1 octombrie, o vizită la Sofia, în contextul participării la ceremonia de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria. Evenimentul, găzduit de președintele Bulgariei, Rumen Radev, a fost marcat de o reprezentare la nivel înalt consistentă a statelor din regiune, precum și de participarea  președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.  

„Am participat la ceremonia de inaugurare a interconectorului Grecia-Bulgaria, activitate care s-a desfășurat la Sofia, în prezența președintelui Bulgariei, a președintelui Comisiei Europene și a celorlalți președinți și premieri din Azerbaidjan, Grecia, Serbia și Macedonia de Nord. Este o activitate pe care o așteptam de mult timp, pentru că operaționalizarea acestui interconector, practic, pune în valoare demersurile pe care le-am făcut pentru identificarea de noi surse de energie și, desigur, pentru diversificarea rețelelor de transport a gazelor, astfel încât Coridorul Sudic să poată asigura conectivitatea proiectului pe care noi l-am demarat și l-am pus în aplicare odată cu Bulgaria, Ungaria și Austria – vorbim de proiectul BRUA”, a spus Ciucă, într-o declaraţie acordată presei la sediul Ambasadei României la Sofia.

Potrivit premierului, prin acest interconector se realizează punerea în valoare a proiectului BRUA și, totodată, „ne ajută să sprijinim Republica Moldova și Ucraina prin cantitățile de gaz care pot fi transportate prin acest coridor”.

El a precizat că în întâlnirile bilaterale pe care le-a avut cu președintele Bulgariei, a discutat despre demersurile pe care le pot face împreună, astfel încât să poată mări capacitatea de tranzit a gazelor.

„Împreună am ajuns la concluzia că este nevoie ca societățile naționale de transport de gaz să poată să conlucreze mai bine și să folosească fondurile europene. Sporirea capacității de transport de gaz nu este doar în beneficiul țărilor noastre, ci este în beneficiul tuturor țărilor din regiune și, astfel, asigurăm o capacitate de transport mai mare pentru Europa Centrală”, a continuat Nicolae Ciucă. 

Mai mult, premierul a a discutat cu președintele Bulgariei despre proiectele pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre, despre proiectul Fast Danube și despre proiectul prin care ministere de transport din România și Bulgaria s-au angajat să realizeze o nouă construcție peste Dunăre, fiind vorba despre al doilea pod Giurgiu-Ruse. 

 „Totodată, sunt o serie întreagă de alte oportunități în relațiile bilaterale dintre țările noastre. Am subliniat cât se poate de clar că relațiile comerciale au ajuns la o sumă consistentă, aproximativ 6,5 miliarde, crescând până în acest moment cu 30% față de anul trecut. Sunt, de asemenea, de menționat elementele, concluziile în urma întâlnirii bilaterale cu președintele Azerbaidjanului. Am primit asigurări că există cantitățile de gaze necesare pentru a putea să asigurăm cantitățile necesare pentru această iarnă”, a adăugat șeful Executivului. 

De asemenea, Nicolae Ciucă a amintit că există și o serie de proiecte pe care România și Azerbaidjan le au în vedere în ceea ce privește tranziția către energie verde și a precizat că există un interes pentru accentuarea relațiilor bilaterale în ceea ce privește dezvoltarea unor proiecte de petrochimie, ținând cont că Azerbaidjanul are atât resurse, cât și o serie de investiții pe care vrea să le facă în țara noastră.

„Cu premierul Mitsotakis am discutat aspectele legate de operaționalizarea acestui Interconector și de posibilitatea ca în viitor să putem să fim beneficiarii transportului de LNG și descărcarea lui în terminalele din nordul Greciei. Vorbim de terminalul de la Alexandroupolis și există foarte mare disponibilitate astfel încât să putem să beneficiem și de acest suport tehnic. Ca atare, în acest moment pot să dau asigurări că avem cantitățile necesare de gaz, iar țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului”, a conchis prim-ministrul. 

În discursul susținut la Sofia cu ocazia inaugurării interconectorului de gaze naturale dintre Grecia și Bulgaria, Nicolae Ciucă a declarat că  România este pregătită să-și joace rolul de partener de încredere în asigurarea securității energetice a Europei, în timp ce UE trebuie să își reducă într-un ritm mai rapid dependența de combustibili fosili din Rusia

Din delegaţia oficială care îl însoţeşte la Sofia pe premierul Nicolae Ciucă fac parte ministrul Energiei, Virgil Popescu, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, şi directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu. De altfel, în ajunul evenimentului, Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia au propus o inițiativă pentru a livra până la 5 miliarde de metri cubi de gaze anual către Europa de Est, Centrală și de Vest prin îmbunătățirea infrastructurilor existente.

România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă “să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Continue Reading

ENERGIE

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune, a transmis ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a participat sâmbătă, alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze. 

„Mai mult chiar, o declarație publică prin care demonstrăm că împreună oferim un răspuns categoric: că nu permitem ca energia să fie folosită ca armă de șantaj. Astfel, ne asigurăm diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare și, totodată, întărim securitatea energetică, în vederea independenței energetice”, a scris Virgil Popescu, pe Facebook.

Ministrul a precizat că importurile de gaz din Azerbaidjan prin intermediul acestui interconector vor reprezenta o sursă alternativă viabilă de acum, care va asigura României și altor state aflate pe diagrama de distribuție a acestei rețele de gaze accesul la Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP).

„Am avut întâlniri de lucru cu președintele Republicii Bulgare Rumen Radev și cu premierul bulgar interimar, Galab Donev, cu președintele Ilham Aliyev – Azerbaidjan și cu premierul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis. Aș vrea să le mulțumesc și colegilor mei miniștri ai Energiei pentru buna colaborare pe care o avem”, a adăugat Virgil Popescu.

Citiți și: Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Reamintim că România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă „să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Continue Reading

ROMÂNIA

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

Published

on

© New Strategy Center

Experții New Strategy Center, care se află în SUA, au avut în cursul zilei de joi, 29 septembrie, mai multe întrevederi la Congres. Acestea au reprezentat o oportunitate de a împărtăși perspectivele reprezentanților NSC privind situația de securitate din regiunea Mării Negre, potențialele efecte ale războiului din Ucraina asupra liberei circulații a navelor și concluziile unui recent studiu elaborat de NSC și Center for European Policy Analysis (CEPA), referitor la importanța strategică a Insulei Șerpilor.

Aceste teme au fost abordate de experții NSC în cadrul întâlnirilor cu congresmanii Robert Aderholt (R-Alabama) și John Moolennar (R-Michigan), membri ai House Committee on Appropiations, una dintre cele mai influente comisii din Congres, ce fundamentează politica bugetară a SUA.

O discuție similară a avut loc și cu congresmanul Tim Walberg, membru al comitetului pe energie din Camera Reprezentanților. Echipa NSC a evidențiat cu acest prilej potențialul proiectelor strategice ale României din domeniul energiei, cele privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, cooperarea româno-americană în domeniul nuclear civil. Construirea reactoarelor 3 și 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă sau importanța proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) în România au fost evidențiate în întâlnirea avută de echipa NSC.

 

Nu în ultimul rând, experții NSC au avut o întâlnire și cu Patrick Flood, principalul consilier pe probleme militare al congresmanului Don Bacon (R-Nebraska), membru al Committee on Armed Services.

Alături de echipa NSC, ES Andrei Muraru, Ambasadorul României a Washington, a susținut temele de interes în dialogul cu parlamentarii americani, printre care și importanța adoptării în cadrul Congresului SUA a inițiativei legislative ce prevede realizarea strategiei SUA la Marea Neagră.

Vineri, 30 septembrie, experții NSC au participat la un briefing pentru staff-erii membrilor Comisiei de Afaceri Externe din cadrul Senatului SUA. Cu aceasta ocazie au fost prezentate propriile evaluări privind evoluția din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, au mai fost discutate unele elemente prezentate în studiul “The Strategic Importance of Snake Island”, realizat de New Strategy Center și Center for European Policy Analysis (CEPA).

La aceste discuții au participat George Scutaru, CEO New Strategy Center, Dr. Antonia Colibășanu, Expert Senior Asociat New Strategy Center și Izel Stănculescu-Selim, Director Programe New Strategy Center.

Echipa NSC efectuează în această săptămână o vizită în SUA pentru o serie de evenimente, demersul făcând parte din eforturile New Strategy Center de a contribui la o mai bună înțelegere a contextului strategic regional și de a promova interesele de securitate ale României și parteneriatul strategic dintre România și SUA.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE6 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO7 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA7 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO9 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE9 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

Eugen Tomac9 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a adus un omagiu, în plenul PE, românilor care și-au pierdut viața pe frontul din Ucraina: „Putin are mâinile pătate de sânge”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Joe Biden afirmă că SUA și aliații săi nu se vor lăsa „intimidați” de Vladimir Putin: NATO va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul său

ENERGIE11 hours ago

Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia propun o inițiativă pentru a livra până la 5 mld. metri cubi de gaze către Europa de Est, Centrală și de Vest

NATO24 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending