ROMÂNIA
Previziunile economice de toamnă pentru România: Până la sfârșitul anului, PIB-ul va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Economia va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022
Published
8 months agoon
By
Andreea Radu
Economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase, deoarece pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile au început să fie ridicate, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, susținută de redeschiderea economiei, potrivit previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană.
În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 și de 2,5 % în 2023. Se preconizează că ratele de creștere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 și 2022 și de 2,4 % în 2023. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluția pandemiei de COVID-19 și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.
Situația economică în ROMÂNIA
După o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021, se estimează că, până la sfârșitul acestui an, PIB-ul României va depăși nivelurile anterioare pandemiei: se preconizează că economia României va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022, potrivit fișei informative publicate pe site-ul Executivului European.
Potrivit previziunilor economice, rata inflaţiei a urcat la 4%, estimându-se că în anul 2023 va coborî la 2,8%.

© Reprezentanța Comisiei Europene în România
Şomajul ar urma să rămână sub nivelul de 5% în următorii ani. Totuşi, se menţin riscurile la adresa estimării din cauza valului de noi infecţii cu COVID-19. Pentru acest an, Comisia Europeană previzionează o rată a şomajului de 5%, urmând să se reducă la 4,8% în 2022 şi la 4,5% în 2023, scrie Agerpres.
La nivel european, situația de pe piețele forței de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricțiilor impuse activităților legate de consumatori. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulți lucrători au ieșit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata șomajului a scăzut. Cu toate acestea, numărul total de angajați din UE se situa în continuare cu 1 % sub nivelul înregistrat înainte de pandemie.
Deficitul bugetar al României ar urma să scadă gradual, de la un nivel de 8% din PIB previzionat pentru acest an, la 6,9% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023. Nivelul datoriei publice ca procent din PIB ar urma să crească, de la 49,3% în 2021 la 51,8% în 2022 şi la 53,2% în 2023, în principal din cauza deficitelor primare ridicate, estimează Comisia Europeană.
În timp ce redresarea economică puternică a susținut veniturile guvernamentale pe tot parcursul anului, aceste câștiguri au fost compensate de derapajele în privinţa cheltuielilor, în special legate de măsurile de criză COVID-19. Recent adoptatele măsuri pentru atenuarea şocului preţurilor energiei ar urma să coste în total aproximativ 0,2% din PIB în 2021 şi 2022.
Mai mult, balanța contului curent ar urma să crească la 6,5% din PIB anul acesta. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 6,3% din PIB în 2022 şi la 6,1% din PIB în 2023.
Cheltuielile cu pensiile în 2022 vor creşte într-un ritm mai lent decât PIB-ul nominal, în timp ce cheltuielile de capital vor creşte într-un ritm susţinut, în urma implementării PNNR, iar veniturile pentru 2022 şi 2023 ar urma să se îmbunătăţească datorită creşterii economice.
Europe’s economy is moving from recovery to expansion!
Growth for 2021:
🇮🇪 14.6
🇪🇪 9.0
🇭🇷 8.1
🇭🇺 7.4
🇬🇷 7.1
🇷🇴 7.0
🇫🇷 6.5
🇸🇮 6.4
🇮🇹 6.2
🇧🇪 6.0
🇱🇺 5.8
🇨🇾 5.4
🇪🇺 5.0
🇲🇹 5.0
🇱🇹 5.0
🇵🇱 4.9
🇱🇻 4.7
🇪🇸 4.6
🇵🇹 4.5
🇦🇹 4.4
🇩🇰 4.3
🇧🇬 4.1
🇳🇱 4.0
🇸🇪 3.9
🇸🇰 3.8
🇫🇮 3.4
🇨🇿 3.0
🇩🇪 2.7— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) November 11, 2021
În previziunile economice din primăvara anului 2021, se estima că economia UE va crește cu 4,2 % în 2021 și cu 4,4 % în 2022. În ceea ce privește România, Comisia Europeană prevedea că PIB-ul va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4.9% în 2022, iar în privința inflației, se estima că România va înregistra în 2021 o ușoară creștere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% în 2022.
De asemenea, Comisia Europeană informa în vară că economia României a avut o evoluție „remarcabilă” în primul trimestru din 2021, PIB-ul real a crescând cu 2,8% de la un trimestru la altul, susținut în principal de consumul privat și de investiții.
La aproape 14 % pe an, rata de creștere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeași perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune.
Se preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
-
Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente
-
Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă
-
Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific
-
Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE
-
Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene
-
Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat
INTERNAȚIONAL
Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene
Published
5 hours agoon
June 25, 2022By
Andreea Radu
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 24 iunie, în sistem videoconferință, la Conferința ministerială internațională dedicată securității alimentare globale „Uniting for Global Food Security”, organizată la Berlin de Guvernul federal german, în calitate de președinție G7, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei și al blocării exportului de cereale din porturile ucrainene.
Germania este, de asemenea, lider al Global Crisis Response Group, lansat de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și inițiator al Global Alliance for Food Security/GAFS, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Ministrul român al afacerilor externe a susținut o intervenție în cadrul sesiunii cu titlul „Eforturi diplomatice și acțiune umanitară urgentă”, prezidată de ministrul federal al afacerilor externe, Annalena Baerbock, și co-prezidată de secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul indonezian al afacerilor externe, Retno Lestari Priansari Marsudi, și ministrul francez pentru Europa și afaceri externe, Catherine Colonna.
„Sunt onorat să mă alătur astăzi Conferinței ministeriale internaționale „Uniți pentru securitatea alimentară mondială”, găzduită la Berlin de colega și prietena mea, Annalena Baerbock. România este hotărâtă să continue să acționeze pentru a promova securitatea alimentară, să sprijine economia Ucrainei și să susțină eforturile globale în acest scop”, a scris Bogdan Aurescu pe contul său de Twitter.
Honoured to join today the international ministerial conference “Uniting for Global Food Security”, hosted in #Berlin by my colleague & friend @ABaerbock. 🇷🇴 is determined to continue acting to advance #foodsecurity, support 🇺🇦 economy & sustain 🌍global efforts to this purpose. pic.twitter.com/CZZK4Jy2BF
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) June 24, 2022
Totodată, Conferința a reunit miniștri din state membre ale G7, precum și din țările donatoare cheie, cât și din cele mai vulnerabile și cele mai afectate țări, alături de instituții din sistemul ONU, reprezentanți ai fundațiilor filantropice și societății civile.
Cu acest prilej, ministrul Bogdan Aurescu a evocat provocările cauzate de invazia rusă în Ucraina la adresa securității alimentare globale, prin blocajul impus livrărilor de cereale din această țară către statele importatoare.
Subliniind importanța pe care România o acordă acestei crize, atât din perspectiva proximității față de Ucraina, cât și a nevoii de sprijin pentru economia țării vecine, șeful diplomației române a făcut apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj.
În acest context, ministrul român a prezentat eforturile concrete ale României de susținere a Ucrainei în livrarea cerealelor și rolul pe care porturile Constanța și Galați îl pot juca în plan regional. A fost menționată, de asemenea, necesitatea realizării unor coridoare de transport sigur în Marea Neagră.
„Trebuie să acționăm împreună acum, cu fermitate și pragmatism, pentru a preveni extinderea acestei crize și pentru a sprijini economia ucraineană devastată de război. În ultimele luni, România a pledat pentru soluții la nivel european și internațional, punând în același timp în acțiune mecanismele noastre naționale de acordare a unui sprijin direct”, a spus Bogdan Aurescu.
La finalul Conferinței a fost adoptat documentul Berlin Ministerial Conference – Uniting for Global Food Security on 24 June 2022 – Conclusions by the Chairs. Documentul sintetizează, din perspectiva celor trei miniștri federali care au găzduit evenimentul, acțiunile întreprinse până în prezent și menționează viitoarele acțiuni avute în vedere.
INTERNAȚIONAL
Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat
Published
5 hours agoon
June 25, 2022By
Andreea Radu
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 24 iunie 2022, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe din Republica Coreea, Park Jin, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Dialogul dintre cei doi miniștri de externe s-a concentrat pe modalitățile de dezvoltare și aprofundare a relațiilor bilaterale, consolidate atât pe parcursul celor peste 30 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, cât și în baza celor peste 10 ani de la ridicarea relațiilor bilaterale între cele două state la nivel de Parteneriat Strategic.
În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat interesul României pentru valorificarea la un nivel superior a oportunităților oferite de Parteneriatul Strategic, prin acțiuni susținute pentru aprofundarea dialogului politic și dezvoltarea cooperării economice și sectoriale, omologul coreean menționând domeniile energiei și industriei de apărare. La rândul său, ministrul coreean de externe a arătat că România este un partener foarte important al Republicii Coreea și că este deplin angajat în aprofundarea parteneriatului strategic.
„Am avut o excelentă convorbire astăzi cu Park Jin despre modalitățile de dezvoltare și aprofundare a cooperării noastre bilaterale, pe baza legăturilor noastre politice și economice în creștere. România este angajată să își consolideze Parteneriatul Strategic cu Republica Coreea, ceea ce este esențial pentru a răspunde provocărilor actuale”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.
Excellent📞call today with FM @FMParkJin 🇰🇷 on ways to develop &deepen our bilateral cooperation, based on our growing political&economic ties. RO🇷🇴 is committed to strengthen its #StrategicPartnership with RoK as like-minded partners, which is 🔑to respond to current challenges.
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) June 24, 2022
Șeful diplomației române a salutat nivelul în creștere al schimburilor comerciale bilaterale, depășind pragul de 1 miliard de dolari în 2021, și a subliniat importanța consolidării pe mai departe a relațiilor economice româno-sud-coreene, prin valorificarea oportunităților disponibile și prin inițierea de noi proiecte în domeniile vizate de cele două părți.
A încurajat firmele și companiile sud-coreene să vizeze o prezență investițională cât mai puternică în economia românească. A reliefat, în context, importanța organizării cât mai curând a celei de-a zecea sesiuni a Comitetului Comun de cooperare industrială, pentru stimularea contactelor directe pe linie economică și a lansării de noi proiecte bilaterale concrete.
Totodată, au fost evidențiate eforturile și sprijinul autorităților sud-coreene în facilitarea achiziției de echipamente medicale necesare României în diferite etape ale combaterii pandemiei, precum și relevanța schimbului de bune practici în gestionarea pandemiei de COVID-19 și redresarea economică și socială sustenabilă.
Cei doi oficiali au efectuat, de asemenea, un schimb de opinii pe teme regionale, în vederea mai bunei înțelegeri reciproce privind deciziile de politică externă cu impact asupra evoluțiilor din proximitatea României, respectiv a Republicii Coreea. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României asupra situației generate de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei și asupra impactului extins al acestuia pentru securitatea europeană, euroatlantică și globală, referindu-se la eforturile multidimensionale ale României în sprijinul Ucrainei, în plan umanitar și al transferului cerealelor ucrainene. Cei doi șefi ai diplomațiilor au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale ruse împotriva Ucrainei, iar omologul coreean a exprimat aprecieri deosebite pentru sprijinul umanitar acordat de România Ucrainei și refugiaților.
De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre evoluțiile din dosarul nord-coreean, fiind remarcată apropierea pozițiilor privind necesitatea denuclearizării peninsulei coreene, necesară pentru asigurarea păcii și stabilității. În acest context, cei doi miniștri au subliniat necesitatea evitării efectuării unui nou test nuclear de către R.P.D. Coreeană.
În acest context, cei doi miniștri au agreat continuarea cooperării la nivelul forurilor multilaterale, inclusiv dialogul pe teme de securitate globală, în anticiparea participării la Summitul NATO de la Madrid, din 29-30 iunie 2022. În același timp, ministrul român a mulțumit părții sud-coreene pentru susținerea sa privind deschiderea negocierilor de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și adoptarea Foii de Parcurs privind aderarea țării noastre la Organizație, la 10 iunie 2022.
Cei doi miniștri au convenit, de asemenea, reluarea cât mai curând a agendei de vizite oficiale la București, precum și reluarea consultărilor politice cu caracter regulat. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului sud-coreean invitația de efectua o vizită, acceptată cu plăcere de cel din urmă.
NATO
Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor
Published
20 hours agoon
June 24, 2022
Înaintea summitului de la Madrid unde va adopta decizii istorice și fără precedent pentru viitorul securității europene puternic afectate de invazia militară a Rusiei în Ucraina, peste 70% dintre cetățenii țărilor aliate și 85% dintre cetățenii români consideră că NATO este important pentru securitatea țărilor lor, iar 60% dintre aceștia și 80% dintre români sunt de părere că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene.
Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării , continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.
În acest context, NATO a comandat un sondaj în toate cele 30 de țări aliate pentru a înțelege percepțiile cetățenilor aliați, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la NATO, apărarea colectivă și legătura transatlantică.
Astfel, 60% dintre cetățenii aliați consideră că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene. La acest capitol, țările fruntașe în termeni de percepție socială sunt Lituania (84%), Danemarca (80%) și România (80%).

© NATO
Peste 70 % dintre cetățenii aliați consideră că NATO este important pentru securitatea viitoare a țării lor și sprijină apartenența țării lor la NATO. Astfel, la întrebarea “Cât de important considerați că este NATO pentru viitorul securității țării voastre?”, cel mai ridicat nivel de apreciere a fost înregistrat în Portugalia (88%), Polonia (87%), Lituania (86%) și România (85%).

© NATO
În eventualitatea unui vot popular pentru a decide apartenența țării lor la NATO, 90% dintre polonezi ar alege rămânerea în NATO, aceeași opțiune fiind împărtășită și de 89% dintre lituaniei, 88% dintre portughezi și 87% dintre români, danezi și luxemburghezi.
Media la nivelul Alianței este la 84%, însă această evaluare exclude voturile “nu știu”.

© NATO
Aproximativ două treimi sunt de acord că țara lor ar trebui să apere o altă țară dacă este atacată (67%). Aceeași opinie este împărtășită, la niveluri naționale, de 73% dintre români.

© NATO
Totodată, 62% dintre cetățenii aliați consideră că apartenența la NATO face ca un atac străin să fie mai puțin probabil. Opinia este împărtășită și de 76% dintre cetățenii români.

© NATO
Aproape 80% dintre cetățenii aliați susțin menținerea sau creșterea cheltuielilor pentru apărare, o idee cu care sunt de acord și 89% dintre bulgari și polonezi, 88% dintre germani și 86% dintre români.

© NATO
Setul de date pentru 2022 include măsurători suplimentare privind invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele indică faptul că 67% dintre respondenți consideră că invazia a afectat siguranța și securitatea țării lor.
La nivel național, 76% dintre români împărtășesc ideea că securitatea țării lor a fost afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

© NATO
De asemenea, 70% dintre cetățenii aliați sunt îngrijorați de posibilitatea izbucnirii unui război în țările NATO, cu percepții ridicate în acest sens în Portugalia (84%), Spania (84%), Bulgaria (81%), Italia (80%) și România (79%).

© NATO
Un număr tot mai mare de cetățeni au o părere nefavorabilă despre Rusia (68%). Opiniile nefavorabile față de Rusia au crescut cu 27 de puncte procentuale din 2021. China este, de asemenea, văzută nefavorabil de 52% dintre respondenți, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de 2021.
Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

Klaus Iohannis le-a prezentat liderilor din UE eforturile României pentru a asigura securitatea alimentară globală în contextul blocadei rusești a porturilor ucrainene

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Premieră istorică: Parlamentele Republicii Moldova și României se vor reuni sâmbătă la Chișinău și vor adopta o declarație comună
-
REPUBLICA MOLDOVA3 days ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
CONSILIUL EUROPEAN4 days ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Emmanuel Macron i-a prezentat lui Klaus Iohannis propunerea unei Comunități Politice Europene care “să structureze toate statele cu o geografie și valori comune”
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
“Toți patru susținem candidatura imediată a Ucrainei la UE”, au transmis Macron, Iohannis, Scholz și Draghi la Kiev. Zelenski: “Patru țări mari sunt de partea noastră. O realizare istorică”