Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că România are cantitățile necesare de gaz, iar țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului, informează comunicatul oficial. 

Prim-ministrul a avut sâmbătă, 1 octombrie, o vizită la Sofia, în contextul participării la ceremonia de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria. Evenimentul, găzduit de președintele Bulgariei, Rumen Radev, a fost marcat de o reprezentare la nivel înalt consistentă a statelor din regiune, precum și de participarea  președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.  

„Am participat la ceremonia de inaugurare a interconectorului Grecia-Bulgaria, activitate care s-a desfășurat la Sofia, în prezența președintelui Bulgariei, a președintelui Comisiei Europene și a celorlalți președinți și premieri din Azerbaidjan, Grecia, Serbia și Macedonia de Nord. Este o activitate pe care o așteptam de mult timp, pentru că operaționalizarea acestui interconector, practic, pune în valoare demersurile pe care le-am făcut pentru identificarea de noi surse de energie și, desigur, pentru diversificarea rețelelor de transport a gazelor, astfel încât Coridorul Sudic să poată asigura conectivitatea proiectului pe care noi l-am demarat și l-am pus în aplicare odată cu Bulgaria, Ungaria și Austria – vorbim de proiectul BRUA”, a spus Ciucă, într-o declaraţie acordată presei la sediul Ambasadei României la Sofia.

Potrivit premierului, prin acest interconector se realizează punerea în valoare a proiectului BRUA și, totodată, „ne ajută să sprijinim Republica Moldova și Ucraina prin cantitățile de gaz care pot fi transportate prin acest coridor”.

El a precizat că în întâlnirile bilaterale pe care le-a avut cu președintele Bulgariei, a discutat despre demersurile pe care le pot face împreună, astfel încât să poată mări capacitatea de tranzit a gazelor.

„Împreună am ajuns la concluzia că este nevoie ca societățile naționale de transport de gaz să poată să conlucreze mai bine și să folosească fondurile europene. Sporirea capacității de transport de gaz nu este doar în beneficiul țărilor noastre, ci este în beneficiul tuturor țărilor din regiune și, astfel, asigurăm o capacitate de transport mai mare pentru Europa Centrală”, a continuat Nicolae Ciucă. 

Mai mult, premierul a a discutat cu președintele Bulgariei despre proiectele pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre, despre proiectul Fast Danube și despre proiectul prin care ministere de transport din România și Bulgaria s-au angajat să realizeze o nouă construcție peste Dunăre, fiind vorba despre al doilea pod Giurgiu-Ruse. 

 „Totodată, sunt o serie întreagă de alte oportunități în relațiile bilaterale dintre țările noastre. Am subliniat cât se poate de clar că relațiile comerciale au ajuns la o sumă consistentă, aproximativ 6,5 miliarde, crescând până în acest moment cu 30% față de anul trecut. Sunt, de asemenea, de menționat elementele, concluziile în urma întâlnirii bilaterale cu președintele Azerbaidjanului. Am primit asigurări că există cantitățile de gaze necesare pentru a putea să asigurăm cantitățile necesare pentru această iarnă”, a adăugat șeful Executivului. 

De asemenea, Nicolae Ciucă a amintit că există și o serie de proiecte pe care România și Azerbaidjan le au în vedere în ceea ce privește tranziția către energie verde și a precizat că există un interes pentru accentuarea relațiilor bilaterale în ceea ce privește dezvoltarea unor proiecte de petrochimie, ținând cont că Azerbaidjanul are atât resurse, cât și o serie de investiții pe care vrea să le facă în țara noastră.

„Cu premierul Mitsotakis am discutat aspectele legate de operaționalizarea acestui Interconector și de posibilitatea ca în viitor să putem să fim beneficiarii transportului de LNG și descărcarea lui în terminalele din nordul Greciei. Vorbim de terminalul de la Alexandroupolis și există foarte mare disponibilitate astfel încât să putem să beneficiem și de acest suport tehnic. Ca atare, în acest moment pot să dau asigurări că avem cantitățile necesare de gaz, iar țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului”, a conchis prim-ministrul. 

În discursul susținut la Sofia cu ocazia inaugurării interconectorului de gaze naturale dintre Grecia și Bulgaria, Nicolae Ciucă a declarat că  România este pregătită să-și joace rolul de partener de încredere în asigurarea securității energetice a Europei, în timp ce UE trebuie să își reducă într-un ritm mai rapid dependența de combustibili fosili din Rusia. 

Din delegaţia oficială care îl însoţeşte la Sofia pe premierul Nicolae Ciucă fac parte ministrul Energiei, Virgil Popescu, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, şi directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu. De altfel, în ajunul evenimentului, Transgaz și operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia au propus o inițiativă pentru a livra până la 5 miliarde de metri cubi de gaze anual către Europa de Est, Centrală și de Vest prin îmbunătățirea infrastructurilor existente.

România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă “să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune, a transmis ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a participat sâmbătă, alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze. 

„Mai mult chiar, o declarație publică prin care demonstrăm că împreună oferim un răspuns categoric: că nu permitem ca energia să fie folosită ca armă de șantaj. Astfel, ne asigurăm diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare și, totodată, întărim securitatea energetică, în vederea independenței energetice”, a scris Virgil Popescu, pe Facebook.

Ministrul a precizat că importurile de gaz din Azerbaidjan prin intermediul acestui interconector vor reprezenta o sursă alternativă viabilă de acum, care va asigura României și altor state aflate pe diagrama de distribuție a acestei rețele de gaze accesul la Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP).

Reamintim că România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă „să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Experții New Strategy Center, care se află în SUA, au avut în cursul zilei de joi, 29 septembrie, mai multe întrevederi la Congres. Acestea au reprezentat o oportunitate de a împărtăși perspectivele reprezentanților NSC privind situația de securitate din regiunea Mării Negre, potențialele efecte ale războiului din Ucraina asupra liberei circulații a navelor și concluziile unui recent studiu elaborat de NSC și Center for European Policy Analysis (CEPA), referitor la importanța strategică a Insulei Șerpilor.

Aceste teme au fost abordate de experții NSC în cadrul întâlnirilor cu congresmanii Robert Aderholt (R-Alabama) și John Moolennar (R-Michigan), membri ai House Committee on Appropiations, una dintre cele mai influente comisii din Congres, ce fundamentează politica bugetară a SUA.

O discuție similară a avut loc și cu congresmanul Tim Walberg, membru al comitetului pe energie din Camera Reprezentanților. Echipa NSC a evidențiat cu acest prilej potențialul proiectelor strategice ale României din domeniul energiei, cele privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, cooperarea româno-americană în domeniul nuclear civil. Construirea reactoarelor 3 și 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă sau importanța proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) în România au fost evidențiate în întâlnirea avută de echipa NSC.

Nu în ultimul rând, experții NSC au avut o întâlnire și cu Patrick Flood, principalul consilier pe probleme militare al congresmanului Don Bacon (R-Nebraska), membru al Committee on Armed Services.

Alături de echipa NSC, ES Andrei Muraru, Ambasadorul României a Washington, a susținut temele de interes în dialogul cu parlamentarii americani, printre care și importanța adoptării în cadrul Congresului SUA a inițiativei legislative ce prevede realizarea strategiei SUA la Marea Neagră.

Vineri, 30 septembrie, experții NSC au participat la un briefing pentru staff-erii membrilor Comisiei de Afaceri Externe din cadrul Senatului SUA. Cu aceasta ocazie au fost prezentate propriile evaluări privind evoluția din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, au mai fost discutate unele elemente prezentate în studiul “The Strategic Importance of Snake Island”, realizat de New Strategy Center și Center for European Policy Analysis (CEPA).

La aceste discuții au participat George Scutaru, CEO New Strategy Center, Dr. Antonia Colibășanu, Expert Senior Asociat New Strategy Center și Izel Stănculescu-Selim, Director Programe New Strategy Center.

Echipa NSC efectuează în această săptămână o vizită în SUA pentru o serie de evenimente, demersul făcând parte din eforturile New Strategy Center de a contribui la o mai bună înțelegere a contextului strategic regional și de a promova interesele de securitate ale României și parteneriatul strategic dintre România și SUA.