Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că încetinirea economiei românești din ultima perioadă trebuie înțeleasă ca parte a unei tranziții către un model economic mai sustenabil, bazat pe investiții și disciplină bugetară, și nu ca semn al unei crize economice, după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) privind evoluția produsului intern brut în 2025.
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid”, a transmis premierul într-un mesaj publicat pe Facebook.
Potrivit estimărilor „semnal” publicate vineri de INS, produsul intern brut al României a scăzut în trimestrul IV din 2025 cu 1,9% față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier, după o evoluție negativă și în trimestrul III. În termeni anuali, economia a înregistrat o creștere modestă de 0,1% față de aceeași perioadă din 2024, iar pe ansamblul anului 2025 avansul economic a fost de 0,6% comparativ cu anul precedent.
Evoluția indică o încetinire semnificativă a economiei în a doua parte a anului trecut și, din punct de vedere tehnic, intrarea într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de scădere economică. Economiștii subliniază însă că acest indicator reflectă mai degrabă o pierdere de ritm a creșterii economice, într-un context european dificil, decât o contracție economică severă.
Premierul a explicat că această evoluție reprezintă „costul anticipat și inevitabil” al schimbării modelului economic, de la unul bazat pe consum și deficit către unul centrat pe investiții, productivitate și exporturi.
„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, a afirmat acesta.
Șeful Executivului a susținut că evoluțiile economice din 2024 și 2025 trebuie analizate împreună, descriind anul 2024 drept unul „atipic”, marcat de un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, și de un deficit extern de 8,2% din PIB, în condițiile unei creșteri economice modeste, sub 1%. Potrivit premierului, în mod normal, un stimul fiscal de asemenea dimensiuni ar fi trebuit să genereze o creștere economică mult mai puternică.
În opinia sa, acest lucru nu s-a întâmplat deoarece o parte semnificativă a cheltuielilor publice a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, nu către investiții productive, iar creșterea consumului a fost alimentată în mare parte de importuri.
„Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, a arătat premierul.
Bolojan a precizat că începând cu luna iulie 2025 a fost inițiată o corecție fiscală de aproximativ 1% din PIB, pe care a descris-o drept un efort dificil, cu costuri sociale și nemulțumiri, dar necesar pentru stabilizarea economiei. Deși o asemenea ajustare ar fi trebuit să ducă la o frânare economică mai accentuată, datele arată că economia a rămas pe creștere, chiar dacă într-un ritm redus.
Potrivit premierului, diferența dintre cei doi ani arată că problema fundamentală nu a fost nivelul cheltuielilor, ci modul în care au fost utilizate resursele publice. În timp ce în 2024 stimulul fiscal a dus la acumularea de dezechilibre interne și externe, în 2025 disciplina bugetară a fost însoțită de o creștere susținută de investiții și factori structurali.
„Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă”, a subliniat Bolojan, adăugând că perioada actuală reprezintă o ajustare necesară pentru consolidarea economiei pe termen lung.
„Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, a concluzionat premierul.
