Un nou sondaj Eurobarometru, publicat vineri înaintea Conferinței de Securitate de la München, arată percepția tot mai accentuată a europenilor privind existența unor amenințări la adresa țărilor lor în actualul context internațional, cu 68% dintre cetățenii români considerând că țara lor este amenințată și cu 63% având încredere în capacitatea Uniunii Europene de a consolida apărarea și securitatea.
Majoritatea respondenților ar încredința, de asemenea, Uniunii Europene responsabilitatea de a consolida apărarea. Investițiile în acest domeniu sunt considerate importante, iar programele spațiale ale UE sunt percepute drept instrumente esențiale pentru apărare și securitate, mediu și climă, precum și pentru competitivitate.
Percepția amenințării
Cel mai notabil rezultat este că peste două treimi dintre europeni (68%) consideră că țara lor este amenințată. Statele membre cu cel mai ridicat nivel al percepției de amenințare sunt Franța (80%), urmată de Țările de Jos și Danemarca (77%), precum și Cipru și Germania (75%). În același timp, 42% dintre cetățeni consideră că siguranța lor personală este în pericol.
Încrederea în capacitatea Europei
Majoritatea europenilor au încredere în UE pentru a consolida securitatea și apărarea (52%), în special în țări precum Luxemburg (76%), Portugalia (74%), Cipru (73%) și Lituania (71%).
Investițiile în apărare
În contextul implementării mai multor inițiative relevante în ultimul an, aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) aprobă nivelul actual al investițiilor UE în apărare sau consideră că cheltuielile ar trebui majorate. Sprijinul este deosebit de ridicat în țări precum Lituania (80%), Portugalia (89%), Finlanda (83%), Spania (80%) și Danemarca (78%).
Spațiul, esențial pentru apărare și securitate
Securitatea și apărarea sunt considerate, de asemenea, o prioritate-cheie a politicii spațiale a UE de către 53% dintre europeni, urmate de mediu și climă (36%) și competitivitatea și creșterea industriei europene (31%). În plus, impactul economic pozitiv al programelor spațiale ale UE este recunoscut pe scară largă de către cei mai tineri respondenți (55%).
Acest Eurobarometru, lansat la începutul lunii ianuarie 2026, a avut ca obiectiv evaluarea sentimentului de securitate al cetățenilor UE, a încrederii lor în UE ca actor în domeniul apărării și a sprijinului pentru creșterea investițiilor în apărarea colectivă. De asemenea, a analizat nivelul de conștientizare a programelor spațiale ale UE și a identificat domeniile prioritare pentru viitoarea politică spațială. Rezultatele vor ghida Comisia și vor sprijini elaborarea politicilor bazate pe dovezi. Sondajul a inclus 27.292 de interviuri realizate în UE-27.
Punctul de plecare al ediției din acest an al Conferinței de Securitate de la München este raportul Conferinței, care avertizează că cea mai mare provocare la adresa ordinii internaționale liberale „vine din interior”, prin schimbarea dramatică a modului în care actuala administrație americană își privește alianțele
Raportul MSC, a cărui copertă ilustrează un elefant, pune pe masa dezbaterilor una dintre cele mai incerte perspective globale din ultimele opt decenii, și anume că „la mai bine de 80 de ani de la începutul construcției, ordinea internațională postbelică condusă de SUA după 1945 se află acum în curs de destrămare”. Totodată, potrivit raportului, cea mai proeminentă dintre cei care promit să elibereze țara lor de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă este actuala administrație americană, cu președintele Donald Trump portretizat în rolul de „demolator” și cu Statele Unite considerate „elefantul din cameră” când vine vorba de destrămarea ordinii.
Pentru Conferința de Securitate de la München din 2026, „elefantul” se referă astfel la impactul disruptiv al administrației Donald Trump asupra ordinii internaționale bazate pe norme, cu sentimentul de insecuritate al Europei care o plasează între negare și acceptare că epoca de securitate garantată de americani s-a sfârșit.
Delegația Statelor Unite va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio. Participarea șefului diplomației americane la München va reprezenta cel mai înalt nivel de reprezentare pe care Washington-ul îl trimite la Conferința de Securitate în acest an.
Peste 60 de șefi de stat sau de guvern din lume, inclusiv cincisprezece prim-miniștri sau șefi de stat din Uniunea Europeană vor participa, de asemenea, la conferință, care va fi deschisă vineri de cancelarul german Friedrich Merz. Printre liderii care și-au anunțat prezența se numără președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, premierul Canadei, Mark Carney, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Poloniei, Donald Tusk, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, premierul Spaniei, Pedro Sanchez, președintele Cehiei, Petr Pavel, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-miniștrii Norvegiei și Suediei, Jonas Gahr Støre și Ulf Kristersson, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Delegația Ucrainei urmează a fi condusă de președintele Volodimir Zelenski, în timp ce țara marchează al patrulea an de război și intrarea în cel de-al cincilea an de conflict la scară largă declanșat de către Federația Rusă. China și India vor fi reprezentate la nivelul miniștrilor de externe, Wang Yi, respectiv Subrahmanyam Jaishankar. De asemenea, sudul global va fi reprezentat de liderii din Sudan și Sierra Leone, iar din America de Sud va fi prezent președintele Columbiei.
Este așteptată și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la conferința care urmează unui summit crucial al liderilor europeni, la castelul Alden Biesen din Belgia, consacrat competitivității și capacității Europei de a rămâne un jucător economic puternic la nivel global în raport cu Statele Unite și China.
Delegația României este formată din ministrul de externe Oana Țoiu și din ministrul apărării naționale Radu Miruță.
Anul acesta, corespondența specială CaleaEuropeană.ro este susținută de Optoelectronica 2001 – Excelență în Cercetare și Dezvoltare.
