Connect with us

U.E.

Înaintea Consiliului European, vicepremierul Matteo Salvini anunță de la Moscova că Italia va spune ”nu” prelungirii sancțiunilor împotriva Rusiei

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Italia nu va sprijini prelungirea sancțiunilor economice instituite de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, a precizat miercuri la Moscova vicepremierul italian, Matteo Salvini, anunță Reuters, citiat de Agerpres.

FOTO: Matteo Salvini/ Facebook

Sancțiunile împotrva Rusiei au fost inițiate de Uniunea Europeană în anul 2014, după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea, de atunci fiind reînnoite la fiecare șase luni, ultima prelungire a acestora urmând să expire la finalul acestui an.

”Dacă ni se va cere să confirmăm (sancţiunile), vom spune <<nu>>, a susţinut Salvini într-o transmisiune live pe Facebook de la Moscova, unde se află într-o vizită oficială. ”Este clar că nu are niciun sens să existe” aceste sancţiuni, a completat el.

Cu o zi în urmă şi premierul italian, Giuseppe Conte, s-a declarat împotriva acestor sancţiuni împotriva Rusiei, argumentând că ele aduc prejudicii întreprinderilor italiene.

Uniunea Europeană are în vedere impunerea de sancțiuni împotriva statelor care comit atacuri cibernetice, planul relevând consolidarea apărării UE și descurajarea acestor atacuri, venite cu precădere din partea Rusiei, care în ultimele luni este acuzată de ingerințele în procesul electoral din diverse state occidentale.

Italia se opune adoptării unor noi sancțiuni împotriva Moscovei, în pofida sprijinului extins al UE.

Italia a cerut în mod repetat o relaxare a sancţiunilor împotriva Rusiei, care este vizată de o gamă largă de sancţiuni economice începând din 2014, după izbucnirea crizei din Ucraina. Acestei poziţii i se opun însă majoritatea statelor UE, care au reînnoit periodic sancţiunile împotriva Rusiei pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi sprijinul continuu acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Marea Britanie, Franţa, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut introducerea sancţiunilor. Belgia, Finlanda şi Suedia susţin un ”răspuns gradual” la viitoare atacuri, reacţie care ar putea include o serie de măsuri înainte de adoptarea sancţiunilor

Propunerile privind sancţionarea ţărilor care comit atacuri cibernetice au fost dezbătute în reuniuni pregătitoare ale summitului UE din 17-18 octombrie.

”Răspunsul la atacurile cibernetice pe scară largă comise de actori străini, în special atunci când sunt îndreptate contra alegerilor noastre, este vital”, a subliniat comisarul european pentru securitate, Julian King, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate ”acolo unde este cazul”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Eurostat: România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE

Published

on

©️ Calea Europeană

România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată cifrele publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,2% în mai 2019, în scădere de la 1,7% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost de 2,0%. Per ansamblu, inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,6% în mai 2019, în scădere de la 1,9% în aprilie 2019. Cu un an mai devreme, rata a fost ușor mai crescută, de 2,0%. 

Cifrele publicate de Eurostat arată că cele mai mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,2%), Portugalia (0,3%) și Grecia (0,6%). La polul opus, cea mai mare rată anuală a fost înregistrată  în România (4,4%), Ungaria (4,0%) și Letonia (3,5%).

În comparație cu aprilie 2019, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă în cinci ani și a crescut în șase.

În luna mai 2019, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,47 puncte procentuale, pp), energie (+0,38 pp), alimente, alcool și tutun (+0,29 pp) bunuri industriale non-energetice (+0,08 pp).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%, relatează Agerpres.

Potrivit aceleiași surse, Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020. 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului încheie dosarul prin care UE facilitează protecția consulară pentru cetățenii europeni nereprezentați în țările terțe

Published

on

@romania2019.eu

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Tibor Navracsics: Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale

Published

on

Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, iar pentru promovarea acestora este nevoie în continuare de experți și de studierea Uniunii Europene, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics, în cadrul conferinței ”30 de ani de activități în programul Jean Monnet: De ce se studiază astăzi Uniunea Europeană?”, desfășurată marți de Comisia Europeană la Biblioteca Solvay din Bruxelles, informează Agerpres. 

În anul 1989, Comisia Europenă a lansat programul Jean Monnet, menit să stimuleze și să sprijine cercetarea academică în domeniul studiilor de integrare europeană. Jean Monnet a fost primul președinte al Înaltei Autorități a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și unul dintre fondatorii Comunității Europene, ce avea să evolueze ulterior în Uniunea Europeană.

În primă instanță, programul s-a adresat doar reprezentanților mediului academic din țările membre, dar la scurt timp i-a inclus și pe cei din statele candidate.

În prezent, Acțiunile Jean Monnet reprezintă o rețea globală, ce conectează cercetători, factori de decizie și studenți din întreaga lume.

În ultimii ani, în cadrul Acțiunilor Jean Monnet aproape 5.00 de proiecte au contribuit la studiile din domeniul integrării europene care stimulează excelența și cercetarea privind încurajarea dialogului și a dezbaterii despre Europa, fiind implicați amproximativ 9.000 de profesori de la peste 1.000 de universități.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending