Connect with us

U.E.

Înaintea Consiliului European, vicepremierul Matteo Salvini anunță de la Moscova că Italia va spune ”nu” prelungirii sancțiunilor împotriva Rusiei

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Italia nu va sprijini prelungirea sancțiunilor economice instituite de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, a precizat miercuri la Moscova vicepremierul italian, Matteo Salvini, anunță Reuters, citiat de Agerpres.

FOTO: Matteo Salvini/ Facebook

Sancțiunile împotrva Rusiei au fost inițiate de Uniunea Europeană în anul 2014, după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea, de atunci fiind reînnoite la fiecare șase luni, ultima prelungire a acestora urmând să expire la finalul acestui an.

”Dacă ni se va cere să confirmăm (sancţiunile), vom spune <<nu>>, a susţinut Salvini într-o transmisiune live pe Facebook de la Moscova, unde se află într-o vizită oficială. ”Este clar că nu are niciun sens să existe” aceste sancţiuni, a completat el.

Cu o zi în urmă şi premierul italian, Giuseppe Conte, s-a declarat împotriva acestor sancţiuni împotriva Rusiei, argumentând că ele aduc prejudicii întreprinderilor italiene.

Uniunea Europeană are în vedere impunerea de sancțiuni împotriva statelor care comit atacuri cibernetice, planul relevând consolidarea apărării UE și descurajarea acestor atacuri, venite cu precădere din partea Rusiei, care în ultimele luni este acuzată de ingerințele în procesul electoral din diverse state occidentale.

Italia se opune adoptării unor noi sancțiuni împotriva Moscovei, în pofida sprijinului extins al UE.

Italia a cerut în mod repetat o relaxare a sancţiunilor împotriva Rusiei, care este vizată de o gamă largă de sancţiuni economice începând din 2014, după izbucnirea crizei din Ucraina. Acestei poziţii i se opun însă majoritatea statelor UE, care au reînnoit periodic sancţiunile împotriva Rusiei pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi sprijinul continuu acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Marea Britanie, Franţa, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut introducerea sancţiunilor. Belgia, Finlanda şi Suedia susţin un ”răspuns gradual” la viitoare atacuri, reacţie care ar putea include o serie de măsuri înainte de adoptarea sancţiunilor

Propunerile privind sancţionarea ţărilor care comit atacuri cibernetice au fost dezbătute în reuniuni pregătitoare ale summitului UE din 17-18 octombrie.

”Răspunsul la atacurile cibernetice pe scară largă comise de actori străini, în special atunci când sunt îndreptate contra alegerilor noastre, este vital”, a subliniat comisarul european pentru securitate, Julian King, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate ”acolo unde este cazul”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Ministrul de externe luxemburghez: Retransformarea Sfintei Sofia în moschee, un pas înapoi pentru relațiile UE-Turcia

Published

on

© European Union, 2019

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a criticat schimbarea statutului fostei bazilici Hagia Sophia, din Istanbul, din muzeu în moschee, potrivit declarațiilor făcute înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, informează dpa și AFP, preluat de Agerpres

Pentru prima lor întâlnire în format fizic după luni de reuniuni prin videoconferință, miniștrii intenționau să discute despre luarea unei poziții mai dure în raport cu Ankara, pe fondul incursiunilor acesteia în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului din Marea Mediterană cu scopul exploatării reurselor de petrol și gaz, precum și al implicării Turciei în Libia și Siria. De altfel, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a declarat în această dimineață că relațiile UE-Turcia nu sunt „momentan deosebit de bune”.

„Când văd acum ce se întâmplă acum cu Hagia Sophia, este o lovitură”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn. Potrivit lui Asselborn, decizia Turciei de a redeschide pentru credincioşi Sfânta Sofia, care a servit drept muzeu începând din 1934, constituie un pas înapoi pentru relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană şi, în general, pentru poziția Turciei în lume.

Hagia Sophia a fost construită inițial la Istanbul ca bazilică creștină, iar Papa și alții și-au exprimat tristețea și criticile față de mișcarea președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, şeful diplomaţiei luxemburgheze a adăugat că „este o lovitură contra Alianţei Civilizaţiilor, iar prin acest gest, Turcia a șters această evoluție”.

Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată în 2005 pe baza unei iniţiative a premierului spaniol de la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi a omologului său turc de atunci, Recep Tayyip Erdogan, pentru a promova dialogul intercultural şi interreligios. Obiectivul a fost de o apropiere între Vest şi Est.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane, după ce un tribunal i-a anulat acesteia statutul de muzeu, deschizând astfel calea pentru transformarea ei în moschee, transmite AFP, citat de Agerpres.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe Twitter.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, potrivit Agerpres.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizau cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un politician conservator islamist, a susţinut-o de mai mulţi ani.

Continue Reading

ROMÂNIA

EaSI: România obține primul împrumut de la Fondul European de Investiții pentru dezvoltarea a cel puțin 700 de microîntreprinderi din sectorul agricol

Published

on

© European Communities, 1996/Source: EC - Audiovisual Service

Primul contract de împrumut din România, finanțat prin Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), se ridică la 7,3 milioane de euro și este menit să acorde microfinanțare pentru dezvoltarea a cel puțin 700 de microîntreprinderi din sectorul agricol, informează Comisia Europeană.

Fondul European de Investiții a anunțat astăzi prima operațiune de împrumut EaSI (programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială) din România, în valoare de 7,3 milioane de euro (35 milioane de lei)

Împrumutul va permite Agricover, furnizor de servicii financiare specializat în agricultură pe piața românească, să ajungă la mai mulți fermieri din sectorul micro-agricol. De asemenea, Agricover joacă un rol esențial în economia locală prin îmbunătățirea accesului fermierilor la diverse produse de împrumut.

Tranzacția va spori capacitatea de creditare a Agricover, a cărei ofertă financiară este completată de servicii nefinanciare. De exemplu, în 2019, Agricover a lansat Clubul Fermierilor Români, o platformă de schimb de cunoștințe și bune practici, care are ca scop creșterea participării fermierilor români la procesul de consultare și elaborare a politicilor și reglementărilor naționale și UE. De asemenea, a pus în aplicare un program de formare și gestionare a riscurilor pentru tineret pentru a îmbunătăți educația financiară a fermierilor, în special a generației tinere.

„Tranzacția finanțată de EaSI va permite FEI și Agricover să sprijine producătorii agricoli, inclusiv micro-fermierii din toată România. Acest lucru va contribui la dezvoltarea sectorului agricol din țară, la consolidarea competitivității acestuia și la susținerea locurilor de muncă, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile agricole locale”, a declarat Alain Godard, directorul executiv al FEI.

Aceasta este a patra operațiune între Agricover și Grupul BEI, care valorifică relația puternic dezvoltată în ultimii doi ani, deoarece extinde și completează baza de finanțare a Agricover.

„Sunt încântat să anunț această primă operațiune de împrumut în România, ca parte a noului nostru instrument de finanțare EaSI, de care vor beneficia sectorul agricol, fermierii și economia locală din România. În aceste momente dificile, UE rămâne angajată să sprijine accesul la microfinanțare, ceea ce poate contribui la stimularea ocupării forței de muncă, a șanselor egale și a incluziunii, de asemenea, la nivel local, ca parte a eforturilor de recuperare din Europa”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale.

„Suntem onorați și încântați să fim prima instituție agrofinanciară din România care a obținut finanțare în cadrul programului EaSI furnizat de FEI și Uniunea Europeană. Acesta deschide o gamă largă de oportunități pentru a ajuta micro-fermieri, precum și fermierii mici și medii să-și înceapă activitățile și să se dezvolte în continuare. Finanțarea agriculturii este principala noastră activitate și ne mândrim cu capacitatea noastră de a înțelege nevoile specifice ale unui fermier și de a dezvolta soluții de finanțare specializate și unice pentru a răspunde cerințelor lor. Finanțarea fermierilor micro, mici și mijlocii este o prioritate strategică pentru Agriover Credit IFN în următorii ani”, a declarat Robert Rekkers, CEO al Agricover Credit IFN.

Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) este un instrument de finanțare la nivelul UE menit să promoveze crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă de calitate și durabile, să garanteze o protecție socială adecvată și decentă, să lupte împotriva excluziunii sociale și sărăciei și să îmbunătățească condițiile de muncă.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending