Connect with us

U.E.

Înaintea Consiliului European, vicepremierul Matteo Salvini anunță de la Moscova că Italia va spune ”nu” prelungirii sancțiunilor împotriva Rusiei

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Italia nu va sprijini prelungirea sancțiunilor economice instituite de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, a precizat miercuri la Moscova vicepremierul italian, Matteo Salvini, anunță Reuters, citiat de Agerpres.

FOTO: Matteo Salvini/ Facebook

Sancțiunile împotrva Rusiei au fost inițiate de Uniunea Europeană în anul 2014, după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea, de atunci fiind reînnoite la fiecare șase luni, ultima prelungire a acestora urmând să expire la finalul acestui an.

”Dacă ni se va cere să confirmăm (sancţiunile), vom spune <<nu>>, a susţinut Salvini într-o transmisiune live pe Facebook de la Moscova, unde se află într-o vizită oficială. ”Este clar că nu are niciun sens să existe” aceste sancţiuni, a completat el.

Cu o zi în urmă şi premierul italian, Giuseppe Conte, s-a declarat împotriva acestor sancţiuni împotriva Rusiei, argumentând că ele aduc prejudicii întreprinderilor italiene.

Uniunea Europeană are în vedere impunerea de sancțiuni împotriva statelor care comit atacuri cibernetice, planul relevând consolidarea apărării UE și descurajarea acestor atacuri, venite cu precădere din partea Rusiei, care în ultimele luni este acuzată de ingerințele în procesul electoral din diverse state occidentale.

Italia se opune adoptării unor noi sancțiuni împotriva Moscovei, în pofida sprijinului extins al UE.

Italia a cerut în mod repetat o relaxare a sancţiunilor împotriva Rusiei, care este vizată de o gamă largă de sancţiuni economice începând din 2014, după izbucnirea crizei din Ucraina. Acestei poziţii i se opun însă majoritatea statelor UE, care au reînnoit periodic sancţiunile împotriva Rusiei pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi sprijinul continuu acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Marea Britanie, Franţa, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut introducerea sancţiunilor. Belgia, Finlanda şi Suedia susţin un ”răspuns gradual” la viitoare atacuri, reacţie care ar putea include o serie de măsuri înainte de adoptarea sancţiunilor

Propunerile privind sancţionarea ţărilor care comit atacuri cibernetice au fost dezbătute în reuniuni pregătitoare ale summitului UE din 17-18 octombrie.

”Răspunsul la atacurile cibernetice pe scară largă comise de actori străini, în special atunci când sunt îndreptate contra alegerilor noastre, este vital”, a subliniat comisarul european pentru securitate, Julian King, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate ”acolo unde este cazul”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Brexit/ Surse europene: Țările UE-27 sprijină prelungirea termenului de retragere a Marii Britanii prin procedură scrisă, fără a mai fi convocat un summit extraordinar

Published

on

© Council of the European Union

Țările UE-27, reunite miercuri la Bruxelles la nivelul ambasadorilor statelor membre, sprijină procedura scrisă propusă de președintele Consiliului European în privința unei noi amânări a termenului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

”La reuniunea COREPER în format articolul 50 de astăzi a avut loc un tour de table din care a rezultat sprijinul UE-27 pentru procedura scrisă propusă de președintele Tusk”, au precizat sursele citate.

Sursele menționate au subliniat, de asemenea, că la nivelul UE-27 ”există sprijin general pentru acordarea unei noi extinderi” privind retragerea Marii Britanii din UE, însă ambasadorii nu au intrat în detalii specifice pe acest subiect.

Miercuri, președintele Consiliului European Donald Tusk a avut o convorbire telefonică cu premierul britanic Boris Johnson în care i-a oferit acestuia ”motive pentru care recomand țărilor UE-27 să accepte solicitarea Regatului Unit pentru o extindere”.

Potrivit Downing Street, şeful executivului britanic ”a subliniat că el continuă să creadă că nu trebuie să fie nicio prelungire şi că este deopotrivă în interesul UE şi al Regatului Unit ca noi să ieşim (din UE) pe 31 octombrie”.

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a recomandat marţi liderilor statelor membre să accepte, prin procedură scrisă, o nouă amânare a datei retragerii Marii Britanii din UE, după ce Parlamentul britanic a respins calendarul accelerat al lui Boris Johnson de a aproba legislația pentru punerea în aplicare a acordului Brexit și l-a determinat pe premierul britanic să suspende acest proces. Propunerea acestei prelungiri prin procedură scrisă presupune că nu este necesară convocarea unui summit extraordinar.

Parlamentul de Londra a aprobat marți legea privind implementarea acordului de retragere a Marii Britanii din UE, o victorie a premierului Boris Johnson pe care predecesoara sa Theresa May nu a putut să o obțină, însă parlamentarii britanici au respins, într-un al doilea vot, calendarul de trei zile propus de șeful executivului prin care acesta urmărea să accelereze procesul de ieșire din Uniunea Europeană și să-l îndeplinească până la data de 31 octombrie 2019, pentru a evita o nouă amânare.

Adoptarea legislației de aplicare a acordului privind Brexit, care a avut loc în a doua lectură cu 329 de voturi pentru și 299 împotrivă, a deschis e calea spre o examinare a textului în detaliu. 

Ulterior, membrii Camerei Comunelor au respins cu 322 de voturi la 308 calendarul propus de guvern pentru adoptarea legii care ar implementa acordul pentru Brexit al lui Johnson.

Acest calendar prevedea o aprobare a legislaţiei de aplicare a acordului până joi seara, termen considerat prea scurt de deputaţi pentru a dezbate un text de 110 pagini.

După voturile de marți, vorbind în Camera Comunelor, Boris Johnson a confirmat că suspendă procesul legislativ pentru legea privind implementarea acordului Brexit, în pofida faptului că parlamentarii au adoptat-o la primul vot, după ce membrii Camerei Comunelor au respins în aceeaşi zi calendarul accelerat, de trei zile, pentru aprobarea acordului, pe care premierul îl propusese parlamentului spre examinare.

În cazul în care liderii europeni vor prelungi termenul de retragere a Marii Britanii din UE, acesta va expira la 31 ianuarie 2020, după ce premierul britanic a fost obligat de legea britanică să solicite o prelungire până la data menționată dacă nu reușește aprobarea acordului în Parlament până la 19 octombrie 2019.

Continue Reading

CONSILIUL UE

VIDEO Ceremonie oficială: Decizia de numire a Laurei Codruța Kövesi ca procuror-șef european a fost semnată de președintele Parlamentului European și de Președinția Consiliului UE

Published

on

© European Parliament

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat miercuri, la Strasbourg, decizia privind numirea Laurei Codruța Kövesi în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

”După decizia de numire a procurorului șef european al Parchetului European, David Sassoli, președintele PE și Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru afaceri europene, au semnat noul regulament în Parlamentul European de la Strasbourg”, se arată într-un mesaj al Parlamentului European care însoțește clipul video al ceremoniei de semnare.

 

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

U.E.

Adoptarea bugetului UE pentru 2020, blocată de Consiliu după respingerea amendamentelor Parlamentului European privind majorarea acestuia

Published

on

© europarl.europa.eu

Decizia privind adoptarea bugetului Uniunii Europene pentru anul viitor întârzie să apară pe fondul respingerii de către Consiliu a amendamentelor Parlamentului European privind majorarea acestuia, co-legislatorii trimițând proiectul în etapa de conciliere, se arată într-un comunicat al instituției.

Consiliul a informat Parlamentul European că nu este în măsură să accepte toate amendamentele la bugetul UE pentru 2020 adoptate astăzi în plenul Parlamentului.

Această situație declanșează un proces de conciliere de trei săptămâni, care va începe la 29 octombrie. Consiliul și Parlamentul vor trebui să își soluționeze diferențele de opinie până la 18 noiembrie.

,,Am plăcerea să constat că Parlamentul și Consiliul au în comun multe priorități pentru bugetul pentru anul viitor. În centrul acestor priorități se află crearea de locuri de muncă și lupta împotriva schimbărilor climatice, abordarea domeniilor importante ale securității și migrației și concentrarea cu precădere asupra tinerilor. Se oferă astfel un fundament adecvat pentru eforturile noastre de a conveni asupra unui buget cu niveluri de finanțare corespunzătoare pentru diferitele programe și domenii, pe baza unei abordări prudente și realiste și urmărind interesul suprem al contribuabililor europeni”, a declarat Kimmo Tiilikainen, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor din Finlanda și negociator-șef al Consiliului în ceea ce privește bugetul UE pentru 2020.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde EUR, iar al plăților la 153,6 miliarde EUR.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde EUR și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde EUR și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde EUR și a totalului plăților la 159,1 miliarde EUR. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Astfel, pentru deblocarea negocierilor privind adoptarea bugetului UE pentru anul viitor, comitetul de conciliere se va întruni la 4 noiembrie și la 15 noiembrie. Tot la 15 noiembrie se va întruni un Consiliu ECOFIN/Buget pentru a oferi președinției finlandeze orientări pentru discuțiile cu Parlamentul. Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending