Connect with us

Dragoș Pîslaru

INTERVIU Eurodeputatul Dragoș Pîslaru prefațează negocierile dintre România și Comisia Europeană privind PNRR: Miza este mare și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupițu

România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență pe care Guvernul l-a trimis la Comisia Europeană, se află într-“o săptămână crucială”, iar Bucureștiul trebuie să explice la Bruxelles că are o “voință politică” vis-a-vis de investițiile și reformele propuse prin PNRR, a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro aprobat de instituțiile UE, Pîslaru a prefațat mizele vizitei la Bruxelles a ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta cu Comisia Europeană toate componentele detaliate ale PNRR pe care Guvernul le-a trimis executivului european. Mai mult, el a precizat că această vizită arată “miza atât de mare” pe care acest plan o are pentru România, subliniind că PNRR-ul propus de țara noastră este singurul care are o componentă mare din punct de vedere al finanțării pentru domeniul transporturilor, fiind necesară explicarea acestor lucruri la Comisia Europeană.

Este o săptămână crucială pentru partea aceasta de Plan Național de Redresare și Reziliență“, a spus Pîslaru, într-un interviu în care a prezentat pe larg maratonul de întâlniri pe care le-a avut săptămâna trecută cu decidenții și oficialii statului român, inclusiv cu președintele Senatului, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul finanțelor publice sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Administrației Prezidențiale.

Întâlnirea cu ministrul Cristian Ghinea “a fost una dintre primele întâlniri pe care le-am avut săptămâna trecută, am fost la minister”, a precizat eurodeputatul.

“Nu întâmplător am vrut să mă întâlnesc pentru că practic se joacă acum ultimele cărți cu privire la pregătirea PNRR. Anunțul pe care eu îl anticipasem încă de duminica trecută era că avansăm bine și am avut confirmarea publică din partea ministrului Ghinea și a Ministerului. Planul are mai multe elemente care practic oglindesc cei șase piloni pe care i-am stabilit la nivel european în regulament. Sunt șase piloni – tranziție verde, tranziție digitală, competitivitate economică, social, coeziune teritorială, reziliență și sănătate și ultimul este pilonul de copii și tineri unde intră componenta de educație. La fiecare din acești piloni avea mai multe componente, pot fi două – trei în funcție de ambiția și reformele pe care România le pregătește. Vestea este că Ministerul a trimis toate componentele extinse către Comisia. Este deja a doua iterație. Prima iterație este un dialog cu privire la ideile pe care Guvernul le avea pe fiecare componentă, acum avem primele lucruri scrise și concrete care îndeplinesc cerințele Comisiei în materie de redactare”, a detaliat europarlamentarul.

Dragoș Pîslaru, care face parte acum din echipa de monitorizare a Parlamentului European privind MRR și PNRR-urile tuturor statelor membre, a spus că etapa acestor discuții dintre Guvernul României, prin MIPE, și Comisia Europeană țin de argumentarea tehnică și de faptul că România trebuie să le  detalieze reformele și investițiile pe care le propune.

“Asta este foarte important pentru că “trebuie să explicăm de ce ne costă cât spunem că o să ne coste, care este gradul de maturitate al proiectelor, în ce stadiu sunt ele, de ce terminăm până în 2026”, a completat el.

În continuare, el a insistat că “timing-ul vizitei lui Cristian Ghinea la Bruxelles nu este deloc întâmplător” având în vedere miza deosebită.

“Ca să obții niște decizii pozitive pe niște lucruri pe care le-ai transmis oficial ajută foarte mult să fii la Bruxelles alături de cei care iau deciziile acestea. Până acum, în negocieri similare, România nu a avut aceste calități de a ști cum funcționează lucrurile în Comisia Europeană. Negocierile erau ceva de genul: noi stăteam acasă și așteptam să vină un funcționar din Comisia Europeană care să ne zică ce îi place și ce nu. Or, Cristian Ghinea exact asta face acum. Preîntâmpină acest lucru prin faptul că are niște întâlniri la nivel de comisari sau de directori generali în care explică că avem o voință politică în România exprimată printr-un vot în Guvern, printr-o negociere în coaliție și că sunt niște lucruri pe care le vrem pentru România pentru că știm și credem că sunt bune”, a declarat acesta.

Dragoș Pîslaru a mai spus că planul României are o specificitate care îl individualizează față de toate celelalte planuri naționale.

Este singurul plan care are o componentă de infrastructură la dimensiunile pe care le are. Vă readuc aminte: 3,5 miliarde de euro pe infrastructură rutieră, încă 1 miliard de euro pe infrastructură feroviară. Cu o astfel de alocare care se duce spre 15% România iese clar în evidență“, a precizat el.

Întrebat despre necesitatea unei abordări integrate de finanțare prin cele 30 miliarde de euro disponibile prin PNRR și celelalte aproximativ 50 de miliarde de euro din CFM 2021-2027, Pîslaru a răspuns: “Logica este că componentele din masterplan care ar dura mai mult de 2026 vor fi finanțate cu predilecție din Cadrul Financiar Multianual, în timp ce componentele pe care chiar reușim să le terminăm până în 2026 le putem finanța prin PNRR”. 

“Anumite segmente care pot fi terminate, intenția ar fi să fie finanțate prin PNRR. Ca să închei această idee, dacă aș fi un funcționar public la Bruxelles care primește planuri pe componenta de transport de la mai multe state membre, m-aș gândi cumva în medie, dar vine România cu o chestie complet diferită. Prima tentație ar fi să întreb de ce vrea atât de mulți bani pe componenta de transport. Aici este o chestiune clară de voință politică și de prioritate națională. Noi am rămas în urmă față de Uniunea Europeană la infrastructura de transport și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie. Este foarte simplu, iar aceasta nu este o negociere tehnică. Norocul este că avem un comisar pe transport (n.r. – Adina Vălean) care ne-a creat un pic de cadru favorabil pentru cererea asta. Încep să se alinieze lucrurile: Parlament, Comisie, guvern național deci Consiliu. Eu cred că sunt motive de optimism”, a mai adăugat europarlamentarul USR PLUS & Renew Europe.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), lansat în dezbatere publică luna trecută, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru consideră că viitorul Europei se poate construi având la bază legătura dintre economic și social, în special în contextul în care pandemia COVID-19 a arătat că dincolo de soluțiile economice, fibra proiectului european o reprezintă cetățenii în ansamblul său. 

Dragoș Pîslaru este  co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, precum și membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL).

Granițele dintre economic și social s-au destrămat în timpul pandemiei. Pandemia ne-a demonstrat ca în momentul în care ai populație vulnerabilă, chiar dacă șocul este simetric, economia nu poate fi redeschisă dacă nu ai grijă de aceasta. Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Pe de-o parte, vorbim despre recalibarea economică în perioada următoare prin desăvârșirea proiectelor europene precum uniunea piețelor de capital, uniunea bancară, utilizarea semestrului european post-pandemie, despre întărirea lanțurilor valorice și politica industrială a UE. Pe de altă parte, nu putem discuta despre viitorul Europei fără a discuta despre cea mai importantă parte a sa: despre cetățeni. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni care creează viitorul Europei. În pandemie toți am fost afectați, dar am văzut cât de importantă este solidaritatea la nivel paneuropean”, a declarat eurodeputatul Renew Europe, la evenimentul de lansare a Manifestului USR PLUS privind Viitorul Europei.

Politicianul a mai spus că, la nivel european, în acest moment problema socială devine critică, nemaifiind o chestiune de stânga sau dreapta, ci care trebuie privită din perspectiva apărării valorilor noastre democratice. În acest sens, el explica vineri, cu prilejul Summit-ului Social de la Porto că „temerile și nesiguranța persoanelor vulnerabile vor fi apoi exploatate prin mesaje populiste sau naționaliste, extremiste, care nu oferă soluții”. Astfel, indiferent de afilierea politică, Dragoș Pîslaru a subliniat cât de important este ca nimeni să nu fie lăsat în urmă. 

Manifestul USR PLUS pentru Viitorul Europei “Începem viitorul împreună” este disponibil la pagina viitoruleuropei.ro și el statuează că Conferința privind Viitorul Europei este o șansă unică de a remodela Europa pornind de la viziunea cetățenilor.

Acesta cuprinde propuneri și angajamente pe mai multe domenii precum democrația, justiție și Schengen, mediu și sănătate, coeziune, agricultură, justiție socială, piață internă, buget și infrastructură, economie, muncă, transformare digitală, securitate și rolul UE în lume.

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenitfarmacia lumii, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) speră ca prin Summitul Social de la Porto decidenții din Uniunea Europeană să poată transforma solidaritatea în acțiuni concrete pentru viitorul cetățenilor, precum și să acționeze în baza principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă, indiferent de afilierea politică.

„În 2020 am avut una dintre cele mai mari provocări înfruntate de UE. Pandemia ne-a expus vulnerabilitățile, problemele structurale, insuficiența eforturilor noastre de a construi ceea ce se numește convergență, coeziune socială. Cuvinte mari, pe care nu am reușit să le transformăm în realitate. A fost, însă, și o ocazie pentru ca UE să arate prin cetățenii săi forță, determinare și solidaritate, care a fost exprimată de UE prin măsuri financiare. Însă este de menționat aici și Agenda Socială. Ajungem să concluzionăm zilele acestea că indiferent de afilierea politică, politicile sociale trebuie să reprezinte o prioritate. Nimeni nu trebuie să rămână în urmă, iar dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile în societatea noastră, nu doar că nu înțelegem ce înseamnă solidaritatea, ci ne punem valorile democrației în pericol. Pentru că temerile și nesiguranța acestor persoane vor fi apoi exploatate prin mesaje populiste sau naționaliste, extremiste, care nu oferă soluții”, a declarat Dragoș Pîslaru, în cadrul conferinței online „Solidaritatea UE în vremuri dificile. Decidem viitorul împreună”.

Eurodeputatul Renew Europe a explicat că acesta este motivul pentru care în 2017 a fost creat Pilonul European al Drepturilor Sociale cu 20 de principii de bază, însă a atras atenția că prea puține dintre aceste principii au fost implementate până astăzi.

Pentru a corecta această situație, președinția portugheză a Consiliului UE are acum în lucru adoptarea Planului de Acțiune pentru implementarea acestor principii, iar Parlamentul European așteaptă recomandare în acest sens chiar în luna iunie.

Citiți și Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, prin care își propune ca până în 2030 cel puțin 78% dintre persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă

„Planul ne va asigura legătura între locurile de muncă și competențe, ne va indica cum putem investi în copii și tineri și cum putem să transformăm Garanția pentru Copii și Garanția pentru tineri în acțiuni concrete, cum implicăm mediul privat pentru a dezvolta investițiile cu impact social și inovarea pentru cetățeni, cum putem îmbunătăți mobilitatea pieței muncii și cum putem să reducem barierele administrative și, în cele din urmă, cum putem combate discriminarea pentru a putea vorbi despre solidaritate”, a mai explicat Dragoș Pîslaru. 

Eurodeputatul Renew Europe, membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, a menționat că va participa direct la Summitul Social de la Porto, unde va avea posibilitatea să vorbească despre solidaritate chiar în dupa-amiaza zilei de vineri, 7 mai.

Conferința „Solidaritatea UE în vremuri dificile. Decidem viitorul împreună”, organizată de Biroul Parlamentului European în România, a reunit o parte dintre deputații români în Parlamentul European pentru un dialog despre importanţa solidarităţii europene, dar şi despre viitorul Europei.

Summitul social de la Porto, organizat în perioada 7-8 mai 2021 de președinția portugheză a Consiliului UE, se va axa pe modalitățile de consolidare a dimensiunii sociale a Europei pentru a face față provocărilor unei redresări echitabile, reziliente și favorabile incluziunii, precum și ale tranziției ecologice și digitale. Summitul reprezintă o ocazie de a ne reuni forțele în vederea reînnoirii, la cel mai înalt nivel politic, a angajamentului de a implementa Pilonul drepturilor sociale. Planul de acțiune privind Pilonul drepturilor sociale constituie contribuția Comisiei la Summitul social de la Porto.

El se bazează pe o amplă consultare publică, la care s-au primit peste 1 000 de răspunsuri scrise din partea statelor membre, a instituțiilor și organismelor UE, a regiunilor, a orașelor, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor internaționale, a grupurilor de reflecție și a cetățenilor. În plus, Comisia a organizat webinare specifice, la care au participat peste 1 500 de părți interesate individuale.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Garanția pentru Copii: Amendamentele depuse de co-raportorul Dragoș Pîslaru privind investițiile în copii și crearea unei Autorități dedicate au trecut de votul PE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Amendamentele privind investițiile în copii incluse în Garanția pentru Copii și crearea unei Autorități dedicate, depuse de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al grupului Renew Europe pe acest doar, au trecut joi de votul Parlamentului European. 

Momente excepționale ca cel pe care îl trăiesc astăzi ne dau energia să muncim iar și iar, luni la rând: atunci când,…

Posted by Dragoș Pîslaru on Thursday, 29 April 2021

 

„După ce am reușit să includ în Mecanismul de Redresare și Reziliență un pilon dedicat copiilor și tinerilor, astăzi am câștigat votul în Parlamentul European în favoarea Rezoluției ce sprijină crearea Garanției pentru Copii – pe care sunt raportor din partea grupului Renew Europe. Sunt cu atât mai recunoscător că amendamentele pe care le-am depus personal legate de investițiile în copii incluse în Garanție și crearea Autorității Europene pentru Copii au trecut la vot! Momente excepționale ca cel pe care îl trăiesc astăzi ne dau energia să muncim iar și iar, luni la rând: atunci când, luptând pentru viitorul copiilor, câștigi o nouă bătălie decisivă”, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru, pe Facebook, după votul din plenul Parlamentului European asupra rezoluției privind Garanția pentru Copii.

Amintim că Dragoș Pîslaru și-a convins colegii din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European  să demareze discuțiile privind crearea unui Autorități Europene pentru copii, incluziune și inovare socială, care să coordoneze și să împingă înainte politicile statelor membre cu scopul combaterii sărăciei și excluziunii sociale a copiilor.

Potrivit Comisiei Europene, în 2019, aproape 18 milioane de copii din UE (22,2 % din copiii din întreaga lume) trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ia astfel naștere un cerc vicios intergenerațional al inegalității sociale, cu efecte profunde și de durată asupra copiilor. Scopul Garanției europene pentru copii este de a întrerupe acest cerc vicios și de a promova egalitatea de șanse prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate (care au mai puțin de 18 ani și sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială) la o serie de servicii esențiale.

Potrivit UNICEF, în 2020, 35,8% din cei 3,7 milioane de copii ai României erau în risc de sărăcie și excluziune socială. 400.000 de copii în vârstă școlară nu mergeau la școală, iar peste 50.000 de copii erau separați de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenței sau abandonului.  Pandemia de COVID-19 i-a pus într-o situație și mai vulnerabilă pe copiii care erau deja dezavantajați și pe familiile acestora. 

În context, Dragoș Pîslaru subliniază că „cea mai importantă investiție pe care o putem face este investiția în generația următoare”:

„Vorbim despre accesul copiilor în situații vulnerabile la educație, sănătate, hrană, locuire și despre coordonare și implementare a investițiilor dedicate lor exact acolo unde este nevoie, cu impact pentru viitorul noii generații. Avem fonduri alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență PNRR, prin Fondul Social European + și o mare oportunitate de a lupta pentru copiii din Europa, cu gândul în special la acei unul din trei copii din România aflați în sărăcie și risc de excluziune”, a precizat eurodeputatul Renew Europe. 

În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la:

  • structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor;
  • activități educative și școlare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; și
  • asistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor.

Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat Garanția europeană pentru copii în Orientările sale politice pentru perioada 2019-2024. Garanția europeană pentru copii completează cel de al doilea pilon al Strategiei privind drepturile copilului. Ea este, totodată, unul dintre elementele cele mai însemnate ale Planului de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale, adoptat la 4 martie 2021, și constituie un răspuns direct la principiul 11 al pilonului: Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii. Planul de acțiune propune drept obiectiv pentru UE reducerea cu cel puțin 15 milioane (dintre care cel puțin 5 milioane copii), până în 2030, a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D10 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA10 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava11 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu12 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO13 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO13 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA14 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava11 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending