Eurodeputatul Stéphane Séjourné, influent colaborator al preşedintelui francez Emmanuel Macron, a fost ales marţi în funcţia de preşedinte al grupului politic Renew Europe, a treia forţă din Parlamentul European, o poziţie strategică înaintea preşedinţiei franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie, transmite AFP.

În vârstă de 36 de ani, Stéphane Séjourné este un apropiat al lui Emmanuel Macron, pe care l-a acompaniat în ascensiunea sa către Palatul Elysée pentru a deveni unul dintre principalii săi consilieri politici.

Singurul candidat rămas în cursă, Stéphane Séjourné a fost ales prin aclamare, a anunţat delegaţia franceză din grupul Renew Europe, potrivit AFP, informează Agerpres. Olandeza Sophie In’t Veld, membră a Parlamentului European încă din 2004, şi-a retras candidatura în urmă cu o săptămână.

Eurodeputatul Stéphane Séjourné, fostul lider al delegației franceze în cadrul Grupului Renew Europe, este membru al Parlamentului European din 2019, când a candidat pe listele Partidului La Republique En Marche al președintelui Emmanuel Macron. 

În urma alegerii sale, Stéphane Séjourné a declarat că “este o onoare să fi fost ales să prezidez grupul Renew Europe și să conduc diferitele proiecte care ne vor ocupa în a doua jumătate a mandatului”.

“Grupul nostru este divers, dar unit și puternic în a răspunde la preocupările concetățenilor noștri europeni. Am o singură ambiție pentru familia mea politică: să continuăm să fim principala forță pro-europeană în acest Parlament și în statele membre, în perspectiva alegerilor europene din 2024. Într-un moment în care guvernele iliberale pun sub semnul întrebării fundamentele construcției europene, Europa are nevoie mai mult ca oricând de o voce liberală și centristă”, a declarat Séjourné, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dintre cei 98 de aleşi ai grupului Renew Europe, delegaţia franceză este cea mai numeroasă, având 23 de membri.

Funcţia de lider al acestui grup europarlamentar a devenit vacantă după decizia eurodeputatului român Dacian Cioloş de a se concentra mai multe pe politica naţională.

Eurodeputații au dezbătut astăzi, 19 octombrie, ultimele evoluții din Polonia privind statul de drept, iar social-democrații din Parlamentul European au solicitat sancțiuni și suspendarea fondurilor de redresare pentru Polonia.

„Acest lucru este necesar pentru a încerca să menținem Polonia în ordinea juridică a UE și pentru a sprijini democrații polonezi care solicită o presiune mult mai puternică asupra guvernului PiS. De asemenea, UE ar trimite un mesaj clar pentru a descuraja alte țări să urmeze calea PiS de a pune la îndoială supremația legislației UE”, a transmis Grupul social-democraților din Parlamentul European, potrivit comunicatului oficial, remis Caleaeuropeana.ro.

Grupul S&D susține că Executivul European este obligat să acționeze cu toată forța și cu toate instrumentele pentru a se asigura că principiile Uniunii sunt respectate: „Dacă se acceptă că o țară trișează, încrederea se pierde și trecem de la parteneri la concurenți.”

„Polonia este mult mai mult decât PiS, Ungaria este mult mai mult decât Orbán și Slovenia este mult mai mult decât Janša. Cetățenii din aceste țări, care suferă din cauza derivei autoritare a guvernelor lor, au încredere în Uniune. În urmă cu câteva zile, am fost la Varșovia și am simțit afecțiunea atâtor oameni care și-au pus baza în Europa. Nu avem de gând să vă dezamăgim. Vom fi vocea voastră. Nu vă vom lăsa singuri”, a conchis Liderul Grupului S&D, Iratxe García.

Alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Poloniei a transmis, dezamăgit, nedreptatea adusă Poloniei în ultimele luni.

„Am fost supuși celui mai oribil limbaj, al amenințărilor, nu voi permite politicienilor europeni să șantajeze Polonia. Suntem o țară mândră, cu una dintre cele mai îndelungate democrații, care a luptat pentru libertatea Europei. Acum, statul de drept este interpretat diferit de mulți. Suntem cu toții de acord că nu va exista stat de drept fără separea puterilor, independența instanțelor și fără respectarea competențelor limitate pe care le are fiecare instituție și fără respectarea ierarhiei izvoarelor de drept”, a susținut Mateusz Morawiecki în discursul său.

Mateusz Morawiecki  a subliniat ferm în discursul său că legea fundamentală în Polonia este constituția sa și a transmis că va apăra acest principiu. 

Citiți și discursul șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

În finalul intervenției sale, Mateusz Morawiecki a transmis că nu va fi de acord să i se impună dictate Poloniei: „Dar niciodată nu vom fi de acord să ni se impună dictate, nu asta înseamnă Uniunea Europeană.”

Deputatul european Siegfried Mureșan, proaspăt reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, l-a criticat marți, în plenul de la Strasbourg, pe prim-ministrul polonez, aflat în fața eurodeputaților pentru a explica recentele decizii ale Curții Constituționale de la Varșovia împotriva dreptului european.

“Atacând Uniunea Europeană, domnule prim-ministru Morawiecki, loviți în șansa Poloniei de a se dezvolta, loviți în viitorul Poloniei, atacați însăși Polonia. Atacând Uniunea Europeană, prim-ministrul Poloniei slăbește Polonia, o izolează și o face mai săracă, iar acest lucru este împotriva interesului cetățenilor polonezi“, a afirmat Mureșan (PNL, PPE), în cadrul unei intervenții pe care a susținut-o în plen după discursurile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cel al prim-ministrului Poloniei, Mateusz Morawiecki.

“Pentru polonezi, Uniunea Europeană înseamnă că pot alege liber unde locuiesc, unde lucrează, unde studiază oriunde în Uniunea Europeană. Pentru cetățenii polonezi, Uniunea Europeană înseamnă mai multe investiții, locuri de muncă mai bune și mai stabile acasă. Înseamnă o calitate mai bună a alimentelor, înseamnă drumuri mai bune, mai multe autostrăzi, trenuri mai rapide, mai multe autobuze moderne, școli mai bune și mai multe spitale moderne. Asta este ceea ce Europa aduce oamenilor din Polonia. Și înseamnă, de asemenea, instituții mai puternice și înseamnă stat de drept. Și permiteți-mi să fiu foarte clar: instituțiile puternice sunt în interesul oamenilor, instituțiile slabe servesc doar o mică parte din oameni. Respectarea regulilor este în interesul oamenilor, încălcarea regulilor, atacarea regulilor îi ajută doar pe politicieni”, a adăugat el, conform unei declarații remise CaleaEuropeană.ro cu privire la intervenția avută la dezbaterea din plenul Parlamentului privind statul de drept în Polonia și întâietatea dreptului UE.

Co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mureșan a amintit că, în următorii ani, Polonia va primi mai mult sprijin decât oricând din partea Uniunii Europene, fiind vorba de peste 110 miliarde de euro.

“Aceștia sunt bani din partea cetățenilor europeni pentru cetățenii Poloniei. Vrem ca acest sprijin să ajungă la oamenii din Polonia care au nevoie. De aceea, există reguli, ca politicienii să nu folosească banii în mod abuziv. Aceste reguli sunt aceleași pentru toate țările, ele trebuie aplicate. Sperăm că Guvernul Poloniei nu va fi un obstacol în dorința noastră de a ajuta cetățenii Poloniei”, a conchis vicepreședintele grupului PPE.

Parlamentul European a organizat marți o dezbatere privind verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Eurodeputații au discutat verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, hotărâre care contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale. Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Se preconizează că Parlamentul va îndemna din nou Comisia să declanșeze rapid ”mecanismul de condiționalitate” și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva guvernului din Varșovia.

Dezbaterea cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va fi urmată joi de un vot asupra unei rezoluții.

La sesiunea plenară anterioară, Parlamentul European a votat o rezoluție în care a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență.