Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Gabriela Zoană (PSD, S&D): România va beneficia de mai mulți bani europeni din fondurile Politicii de Coeziune prin aplicarea ratei de 85% cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate

Published

on

Eurodeputatul Gabriela Zoană (PSD, S&D) a discutat astăzi, la Strasbourg, cu Calea Europeană despre situația fondurilor europene de coeziune, atingând și subiecte precum agricultura, cooperarea Parlamentului European cu Președinția română a Consiliului UE sau Brexit. 

 

Fondurile europene pentru dezvoltare regională

Gabriela Zoană a vorbit, în calitate de membru al Comisiilor pentru Dezvoltare Regională și Agricultură din PE, despre votul pentru blocarea inițiativei Comisiei Europene de a condiționa fondurile europene pentru dezvoltare regională de îndeplinirea unor obiective economice, dar și despre semnificația creșterii alocărilor financiare în noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 pentru România. 

,,Politica de Coeziune va rămâne principala politică de investiții a UE, lucru foarte important pentru români. PE nu a fost de acord cu propunerea Comisiei de micșorare a bugetului pe coeziune, ci susține creșterea nivelului de finanțare din perioada 2014-2020 cu 47,5 miliarde de euro. De asemenea, am susținut ca regiunile mai puțin dezvoltate să fie sprijinite cu ajutorul a 222,4 miliarde de euro prin intermediul Obiectivului Investiții pentru Ocuparea Forței de Muncă și Creștere Economică”, a declarat Zoană. 

Aceasta a mai spus că europarlamentarii s-au zbătut până astăzi, când a fost adoptată, propunerea de obținerea a ratei de 85% cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 65% pentru regiunile de tranziție și 50% pentru regiunile dezvoltate, subliniind faptul că ,,este foarte important pentru România pentru că noi nu suntem printre regiunile dezvoltate și astfel vor intra mai mulți bani europeni în țară”.

Eurodeputatul social-democrat a menționat că pe lângă promovarea mecanismelor de finanțare, raportul mai face referire și la adunarea fondurilor alocate Politicii de Coeziune, Fondului European pentru Dezvoltare Regională și Fondului European pentru Pescuit sub aceeași umbrelă bugetară, ceea ce simplifică distribuția banilor.

Înlocuirea pesticidelor cu substanțe mai puțin dăunătoare 

Gabriela Zoană a mai dorit să informeze agricultorii români cu privire la un alt raport important al Comisiei de specialitate din PE legat de problematica înlocuirii treptate a pesticidelor cu produse mai puțin dăunătoare pentru sănătatea oamenilor și a animalelor. Aceasta a amintit de disputa dintre apicultori și agricultori care doresc protejarea producției agricole în detrimentul albinelor, accentuând că ,,studiile făcute la nivel european au arătat că în ciuda creșterii producției agricole în urma folosirii pesticidelor, nevoia de hrană a europenilor nu a fost satisfăcută, exporturile către state din afara UE fiind prioritare”. În acest context, afirma Zoană, România ar putea fi afectată de o prevedere a raportului care propune sancționarea statelor membre care abuzează de utilizarea neonicotinoidelor, deoarece ,,anual cere două derogări pentru folosirea acestor pesticide”

În plus, eurodeputatul avertizează că tendința la nivelul UE este de interzicere a folosirii acestui tip de pesticide și înlocuirea lor cu substanțe mai bune, în ciuda insistenței agricultorilor români că ar avea nevoie de ele și că înlocuirea neonicotinoidelor cu alte substanțe s-ar reflecta în costul final al produsului agricol care ar fi mai ridicat. 

,,Președinția bulgară a Consiliului UE a insistat pentru eliminarea definitivă a neonicotinoidelor, în ciuda agricultorilor care se opun interzicerii utilizării lor pentru creșterea producției agricole și care sunt îngrijorați că înlocuirea pesticidelor cu substanțe mai puțin nocive este scumpă, iar costul s-ar reflecta în prețul produsului finit. De alfel, România este la nivel european printre statele membre capabile să furnizeze produse agricole aproape de standardele bio, în ciuda folosirii pesticidelor pentru sporirea producției”

Cooperarea Parlamentului European cu Președinția Consiliului

Referitor la cooperarea PE cu Președinția română a Consiliului UE atât la nivel politic, cât și tehnic, Gabriela Zoană a declarat că ,,guvernul s-a preocupat să aducă suficienți specialiști care să acopere toate comisiile de specialitate”, iar România este astfel capabilă ,,să închidă dosar după dosar”, spre surpriza plăcută a colegilor din Parlament și a oficialilor Comisiei Europene. Aceasta a confirmat declarația sefului delegației PSD în PE, eurodeputatul Dan Nica, care afirma într-un interviu pentru Calea Europeană că ritmul de lucru al Președinției române este mai bun decât cel al Președinției austriece

Citiți și INTERVIU Eurodeputatul Dan Nica (PSD, S&D): România are deja potențialul de a avea o președinție mai bună decât Austria după cum indică ritmul de funcționare, dar și de a fi un model pentru Finlanda prin stabilirea unui standard foarte înalt de gestionare a dosarelor

Cu toate acestea, Gabriela Zoană a amintit faptul că există și dosare foarte complexe, precum cel privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, care se întretaie cu alte politici ale UE și în care pot apărea probleme majore. Politicianul român a dat exemplul Politicii Agricole Comune unde există deja îndoieli privind adoptarea unui pachet important de trei regulamente pe agricultură din cauza opoziției unor state membre, precum Italia, Belgia și Franța, la propunerea Comisiei Europene. În acest caz, avertizează Zoană, ,,întârzierea adoptării acestui pachet legislativ ar provoca întârzieri în toamnă la accesarea fondurilor pentru agricultură”.

Incertitudinile privind Brexit-ul generează confuzie privind distribuirea bugetară

Gabriela Zoană a vorbit și despre incertitudinile pe care le provoacă procesul de ieșire a Regatului Unit din UE, care se află în impas, atât pentru politicienii și alegătorii britanici, cât și pentru instituțiile de la Bruxelles. Aceasta recunoaște că a purtat discuții cu nenumărați colegi eurodeputați britanici care și-au exprimat îngrijorarea legată de incertitudinea de a se mai organiza alegeri pentru Parlamentul European în Marea Britanie în condițiile în care nu se știe încă dacă termenul de 29 martie pentru ieșirea din UE va fi respectat. De cealaltă parte, spunea eurodeputatul român, nesiguranța legată de participarea Marii Britanii la alegerile europene reprezintă un impediment la nivelul PE care nu știe cum să împartă bugetul alocat instituției. 

În interviul acordat Calea Europeană, Gabriela Zoană a mai atins și alte subiecte, precum migrația, securitatea și apărarea, dar și problema respectării statului de drept în România. Intervenția acesteia poate fi urmărită integral în video postat mai sus. 

Gabriela Zoană este europarlamentar român, membru al delegației PSD și al grupului politic S&D din Parlamentul European. Aceasta mai ocupă și funcția de Vice-Președinte al Comisiei de specialitate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, este membru cu drepturi depline al Comisiei pentru Drepturile Femeii și Egalitate de Gen, precum și membru supleant în Comisia pentru dezvoltare regională și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. 

Eugen Tomac

Eugen Tomac: În 2018, am fost singurul parlamentar român care a renunțat la pensia specială. PMP, singurul partid care a cerut eliminarea pensiilor speciale

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac, președinte al Partidului Mișcarea Populară, a reamintit joi că în 2018 a fost singurul parlamentar național care a renunțat la pensia specială votată de legislativul de la București.

“Cum am renunțat la pensia specială. Sunt singurul parlamentar care, atunci când s-a votat legea prin care s-au instituit pensiile speciale pentru politicieni, am fost la tribuna Parlamentului și am spus că renunț la pensia specială. Pentru că este un furt! Acest fapt este consemnat în stenograma Parlamentului României din 19 decembrie 2018 și publicat în Monitorul Oficial, deci eu am renunțat la pensia specială. PMP a fost primul partid care a propus un proiect de lege, semnat de toți parlamentarii noștri, prin care am cerut eliminarea tuturor pensiilor speciale. Și nu am renunțat niciodată la aceasta ințiativă. Acum, când toți se înghesuie din nou să spună că vor eliminarea pensiilor speciale, vreau doar să reamintesc că noi am fost întotdeauna împotriva acestei nedreptăți și sperăm ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, când recesiunea bate la ușă și ne amenință cu sugrumarea economiei, să oprim risipa banilor și să eliminăm toate pensiile speciale”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Partidul Național Liberal a depus  miercuri un proiect de lege privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale de la 10% și până la 95%, banii urmând să fie direcționați spre nevoile medicale actuale.

Florin Roman, liderul deputaților PNL, și Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali au depus un amendament la OUG 29/2020.

Propunerea vizează impozitarea cu 10% a pensiilor speciale între 2001-4000 lei, cu 60% a pensiilor speciale cuprinse între 4001-7000 lei și cu 95% a pensiilor speciale care depășesc cuantumul de 7000 lei.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri europene pentru combaterea COVID-19

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat miercuri profesionalismul și implicarea României și a delegației române din Parlamentul European în reprezentarea intereselor naționale în fața Comisiei Europene, în contextul în care România va beneficia de a patra cea mai mare alocare din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro lansat de executivul european și aprobat de Parlamentul European și țările UE.

România și delegația română au dat dovadă de profesionalism și implicare în ceea ce privește reprezentarea intereselor țării în fața Comisiei Europene. Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri nerambursabile care vin în țara noastră!“, a scris Falcă, pe pagina sa de Facebook.

 

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, recunoscător comisarului Mariya Gabriel pentru că a ținut cont de sugestiile sale privind alocarea rapidă de fonduri europene pentru cercetare și IMM-uri

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentului European, i-a transmis aprecieri comisarului european pentru inovare și cercetare, Mariya Gabriel, pentru implicarea sa și pentru că a ținut cont de sugestiile pe care acesta le-a transmis prin scrisoarea din 27 martie, unde sublinia necesitatea alocării rapide a unor fonduri suplimentare pentru cercetare și sprijinirea IMM-urilor. 

Amintim că Executivul European a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro, în prezent 18 proiecte de cercetare fiind finanțate cu bani europeni în cadrul programului Orizont 2020.

„Decizia ne-a fost comunicată astăzi de comisarul pentru Inovare Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, cu care am discutat alături de coordonatorii grupurilor politice din comisia ITRE a Parlamentului European în cadrul unei teleconferințe”, spune Cristian Bușoi, care precizează că în cadrul celor 18 proiecte lucrează 136 de echipe de cercetători, „care au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus”.

De asemenea, eurodeputatul informează că pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020, Comisia așteaptând un răspuns similar și de la industria farmaceutică.

„Această colaborare între sectorul public și cel privat aduce laolaltă nu doar resursele financiare ale fiecărei părți, ci și expertiza unor cercetători, extrem de necesară în lupta împotriva focarului de Coronavirus”, explică președintele ITRE.

Acesta mai spune că, în paralel, Comisia Europeană, împreună cu BERD, a decis să aloce până la 80 de milioane de euro către CUREVAC, „care face pași promițători în dezvoltarea unui vaccin anti-coronavirus, estimând că în iunie 2020 va putea efectua deja testele clinice”.

„În calitate de medic și de președinte al Comisie pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European voi sta în permanentă legătură cu comisarii europeni și voi monitoriza evoluția programelor, așa cum am făcut și până acum”, mai transmite Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending