Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Gabriela Zoană (PSD, S&D): România va beneficia de mai mulți bani europeni din fondurile Politicii de Coeziune prin aplicarea ratei de 85% cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate

Published

on

Eurodeputatul Gabriela Zoană (PSD, S&D) a discutat astăzi, la Strasbourg, cu Calea Europeană despre situația fondurilor europene de coeziune, atingând și subiecte precum agricultura, cooperarea Parlamentului European cu Președinția română a Consiliului UE sau Brexit. 

 

Fondurile europene pentru dezvoltare regională

Gabriela Zoană a vorbit, în calitate de membru al Comisiilor pentru Dezvoltare Regională și Agricultură din PE, despre votul pentru blocarea inițiativei Comisiei Europene de a condiționa fondurile europene pentru dezvoltare regională de îndeplinirea unor obiective economice, dar și despre semnificația creșterii alocărilor financiare în noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 pentru România. 

,,Politica de Coeziune va rămâne principala politică de investiții a UE, lucru foarte important pentru români. PE nu a fost de acord cu propunerea Comisiei de micșorare a bugetului pe coeziune, ci susține creșterea nivelului de finanțare din perioada 2014-2020 cu 47,5 miliarde de euro. De asemenea, am susținut ca regiunile mai puțin dezvoltate să fie sprijinite cu ajutorul a 222,4 miliarde de euro prin intermediul Obiectivului Investiții pentru Ocuparea Forței de Muncă și Creștere Economică”, a declarat Zoană. 

Aceasta a mai spus că europarlamentarii s-au zbătut până astăzi, când a fost adoptată, propunerea de obținerea a ratei de 85% cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 65% pentru regiunile de tranziție și 50% pentru regiunile dezvoltate, subliniind faptul că ,,este foarte important pentru România pentru că noi nu suntem printre regiunile dezvoltate și astfel vor intra mai mulți bani europeni în țară”.

Eurodeputatul social-democrat a menționat că pe lângă promovarea mecanismelor de finanțare, raportul mai face referire și la adunarea fondurilor alocate Politicii de Coeziune, Fondului European pentru Dezvoltare Regională și Fondului European pentru Pescuit sub aceeași umbrelă bugetară, ceea ce simplifică distribuția banilor.

Înlocuirea pesticidelor cu substanțe mai puțin dăunătoare 

Gabriela Zoană a mai dorit să informeze agricultorii români cu privire la un alt raport important al Comisiei de specialitate din PE legat de problematica înlocuirii treptate a pesticidelor cu produse mai puțin dăunătoare pentru sănătatea oamenilor și a animalelor. Aceasta a amintit de disputa dintre apicultori și agricultori care doresc protejarea producției agricole în detrimentul albinelor, accentuând că ,,studiile făcute la nivel european au arătat că în ciuda creșterii producției agricole în urma folosirii pesticidelor, nevoia de hrană a europenilor nu a fost satisfăcută, exporturile către state din afara UE fiind prioritare”. În acest context, afirma Zoană, România ar putea fi afectată de o prevedere a raportului care propune sancționarea statelor membre care abuzează de utilizarea neonicotinoidelor, deoarece ,,anual cere două derogări pentru folosirea acestor pesticide”

În plus, eurodeputatul avertizează că tendința la nivelul UE este de interzicere a folosirii acestui tip de pesticide și înlocuirea lor cu substanțe mai bune, în ciuda insistenței agricultorilor români că ar avea nevoie de ele și că înlocuirea neonicotinoidelor cu alte substanțe s-ar reflecta în costul final al produsului agricol care ar fi mai ridicat. 

,,Președinția bulgară a Consiliului UE a insistat pentru eliminarea definitivă a neonicotinoidelor, în ciuda agricultorilor care se opun interzicerii utilizării lor pentru creșterea producției agricole și care sunt îngrijorați că înlocuirea pesticidelor cu substanțe mai puțin nocive este scumpă, iar costul s-ar reflecta în prețul produsului finit. De alfel, România este la nivel european printre statele membre capabile să furnizeze produse agricole aproape de standardele bio, în ciuda folosirii pesticidelor pentru sporirea producției”

Cooperarea Parlamentului European cu Președinția Consiliului

Referitor la cooperarea PE cu Președinția română a Consiliului UE atât la nivel politic, cât și tehnic, Gabriela Zoană a declarat că ,,guvernul s-a preocupat să aducă suficienți specialiști care să acopere toate comisiile de specialitate”, iar România este astfel capabilă ,,să închidă dosar după dosar”, spre surpriza plăcută a colegilor din Parlament și a oficialilor Comisiei Europene. Aceasta a confirmat declarația sefului delegației PSD în PE, eurodeputatul Dan Nica, care afirma într-un interviu pentru Calea Europeană că ritmul de lucru al Președinției române este mai bun decât cel al Președinției austriece

Citiți și INTERVIU Eurodeputatul Dan Nica (PSD, S&D): România are deja potențialul de a avea o președinție mai bună decât Austria după cum indică ritmul de funcționare, dar și de a fi un model pentru Finlanda prin stabilirea unui standard foarte înalt de gestionare a dosarelor

Cu toate acestea, Gabriela Zoană a amintit faptul că există și dosare foarte complexe, precum cel privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, care se întretaie cu alte politici ale UE și în care pot apărea probleme majore. Politicianul român a dat exemplul Politicii Agricole Comune unde există deja îndoieli privind adoptarea unui pachet important de trei regulamente pe agricultură din cauza opoziției unor state membre, precum Italia, Belgia și Franța, la propunerea Comisiei Europene. În acest caz, avertizează Zoană, ,,întârzierea adoptării acestui pachet legislativ ar provoca întârzieri în toamnă la accesarea fondurilor pentru agricultură”.

Incertitudinile privind Brexit-ul generează confuzie privind distribuirea bugetară

Gabriela Zoană a vorbit și despre incertitudinile pe care le provoacă procesul de ieșire a Regatului Unit din UE, care se află în impas, atât pentru politicienii și alegătorii britanici, cât și pentru instituțiile de la Bruxelles. Aceasta recunoaște că a purtat discuții cu nenumărați colegi eurodeputați britanici care și-au exprimat îngrijorarea legată de incertitudinea de a se mai organiza alegeri pentru Parlamentul European în Marea Britanie în condițiile în care nu se știe încă dacă termenul de 29 martie pentru ieșirea din UE va fi respectat. De cealaltă parte, spunea eurodeputatul român, nesiguranța legată de participarea Marii Britanii la alegerile europene reprezintă un impediment la nivelul PE care nu știe cum să împartă bugetul alocat instituției. 

În interviul acordat Calea Europeană, Gabriela Zoană a mai atins și alte subiecte, precum migrația, securitatea și apărarea, dar și problema respectării statului de drept în România. Intervenția acesteia poate fi urmărită integral în video postat mai sus. 

Gabriela Zoană este europarlamentar român, membru al delegației PSD și al grupului politic S&D din Parlamentul European. Aceasta mai ocupă și funcția de Vice-Președinte al Comisiei de specialitate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, este membru cu drepturi depline al Comisiei pentru Drepturile Femeii și Egalitate de Gen, precum și membru supleant în Comisia pentru dezvoltare regională și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. 

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Proiectele europene de gaz pentru 2020 vor primi în continuare finanțare de la UE

Published

on

© CaleaEuropeana-Zaim Diana

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei TRAN din Parlemntul European, anunță că finanțarea proiectelor de gaz în  Mecanismul de Conectare a Europei, nu va fi afectată pentru anul 2020.

”Am reușit să menținem finanțarea europeană a proiectelor europene de gaz pentru 2020, prin respingerea în Parlamentul European a unei rezolutii a Grupului verzilor care dorea exact contrariul”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că în cadrul sesiunii plenare a Legislativului European din luna februarie, Marian-Jean Marinescu nu a votat această propunere formulată de grupul Verzilor, deoarece ”este o soluție radicală și nerealistă”.

Grupul Verzilor a cerut printr-o rezoluție să se elimine finanțarea prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) a tuturor proiectelor care propun interconectarea rețelelor de gaze naturale.

Deputatul liberal menționează că inițiative asemănătoare vor mai avea loc din partea grupurilor politice din Parlamentul European, însă, potrivit lui Marian-Jean Marinescu, trebuie păstrată o abordare rațională și trebuie să fie respinse.

”Pentru țări ca Romania, gazul este important pentru tranziția de la cărbune la altă formă de producere a energiei electrice”, a mai subliniat în mesajul său.

De asemenea, partea de Sud a României nu este conectată la rețelele de gaze, ”va trebui să realizăm această conectare, folosind gazele din Marea Neagră”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu, membru în comisia TRAN a Parlamentului European, atrage atenția că exploatarea gazului natural reprezintă o soluție de tranzit spre o piață energetică verde, acestă situație fiind reflectată în Lista 4 privind proiectele de interes comun în energie (TEN-E): din 151 de proiecte selectate, 68% sunt proiecte pentru energie electrică și doar 21% sunt proiecte pentru gaze naturale (restul de 11% sunt pentru alte resurse), a mai menționat acesta în mesajul său.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș: Este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele

Published

on

© Dacian Cioloș/Facebook

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a declarat că este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele și să prevină, totodată, derapajele iliberale din Europa, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Dacian Cioloș a făcut aceste declarații, joi, cu prilejul întâlnirii de lucru cu șefii de stat și de guverne și cu comisarii europeni din grupul Renew Europe, familia politică europeană din care face parte și Alianța USR PLUS, înaintea Consiliului European dedicat bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

„Avem cu toții aceeași ambiție: aceea de a lansa un proces de reînnoire la nivel european. Reînnoirea Europei – am spus foarte clar că această ambiție trebuie să fie reflectată de viitorul buget UE. Doar cu un buget european solid vom putea face investiții pentru a moderniza industria si agricultura, vom putea lupta împotriva schimbărilor climatice, vom crea locuri de muncă pentru tineri, vom face din transformarea digitală a Europei o oportunitate. Un buget european veritabil are nevoie de mai multe resurse proprii”, transmite liderul Renew.

Totodată, a precizat Dacian Cioloș, bugetul european trebuie să reflecte valorile europene. De aceea, acesta a subliniat că „respectarea statului de drept nu poate fi o condiție facultativă – avem nevoie de un mecanism credibil și funcțional în cadrul bugetului UE, care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele, și să prevină derapajele iliberale din Europa”.

În ceea ce privește bugetul UE pentru următorii șapte ani, liderul Renew precizează că vor urma negocieri dure în Consiliul European și, ulterior, Parlamentul European.

„Grupul politic pe care îl conduc, Renew Europe, își va asuma pe deplin această responsabilitate în Parlamentul European. Nu peste mult timp ne vom întoarce către fermieri, către tineri, către cei care fac cercetare și inovare, către cei care muncesc pentru un trai mai bun și le vom explica ce am făcut pentru fiecare dintre ei. Trebuie să încetăm să mai vedem bugetul european ca pe o cheltuială. Este o investiție în viitorul Uniunii Europene și al cetățenilor ei”, a punctat Dacian Cioloș.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending