Eurdeputatul Dan Nica (PSD/S&D), șef al delegației române în grupul social-democraților din Parlamentul European, anunță că o va vota pe candidata popularilor europeni (PPE), Ursula von der Leyen, pentru a conduce viitoarea Comisie Europeană: ”Aș vrea să vă spun că veți avea votul meu în calitate de șef al delegației române în grupul social democrat, dar veți avea votul meu și pentru un motiv pe care aș vrea să vi-l spun, și anume o speranță.”

Eurodeputatul român, Dan Nica, are o poziție clară privind votul pentru candidata Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene, în contextul în care grupul din care acesta face parte, grupul social-democraților europeni, condus de Garcia Perez, nu are o poziție comună nici până acum.

Președinta social-democraților, Garcia Perez, a declarat în numele grupului săptămâna trecută că vor încerca „să aibă o poziție comună”. Această poziție este încă valabila, deoarece Garcia Perez la finalul intervenției sale în Parlamentul European, a menționat că nu îsi dorește o criză instituțională: ”Dar avem nevoie de garanții, grupul meu  va lua în această după amiază o decizie,  găndidu-se la ce e mai bun pentru Europa și pentru  consolidarea parcursului european.”

Dan Nica a mai adăugat în intervenția sa,  că mai are o speranță privind rezolvarea dublului standard dintre statele membre ale Uniunii Europene și că Ursula von der Leyen va ține cont de divergențele și dezechilibrul dintre statele membre la nivel european: ”Am o speranță că veți lupta împotriva discriminării dintre cei care suntem în Europa Centrală și de Est și cei care suntem din restul Uniunii Europene, că veți lupta pentru eliminarea dublului standard. Avem dublu standard în spațiul Schengen, milioane de români sunt umilți în fiecare zi în aeroporturile din Uniunea Europeană: cetățenii UE la ”stânga”, iar cetățenii români la ”dreapta”. Lucruri absolut nejustificate pe care președintele Juncker s-a jurat de aproape 10 ori că le va elimina în timpul mandatului domniei sale. Probabil că a vrut să vă lase dumneavoastră această plăcere.”

De asemenea, eurodeputatul a reiterat că trebuie să exite un spirit de dreptate în Uniunea Europeană: ”Sper că veți acorda fondurile necesare pentru regiunile în tranziție energetică și industrială, pentru că sute de familii vor fi afectate dacă nu sunt luate aceste măsuri. Și vă doresc mult succes!”

Citiți și: Ce au spus eurodeputații români în Parlamentul European după ce Ursula von der Leyen și-a prezentat viziunea și planurile pentru funcția de președinte al Comisiei Europene

Românii vor să fie tratați ca parteneri egali, cetățeni ai UE, nu vor și nu acceptă această discrimare care nu este bazată pe nimic concret. Tuturor celor care au urechi să audă și ochi să vadă le spunem: românii merită mai mult, a declarat în cadrul dezbaterii privind situația statului de drept în România din PE liderul delegației PSD în Parlamentul European, eurodeputatul S&D Dan Nica.

Acesta a calificat dezbaterea drept una electorală.

”Stat de drept fără a exista libertăți și drepturi pentru cetățeni nu există. În 2009, procurorul general al României a semnat primul protocol secret cu serviciile de informații. Procurorul general era Kovesi. De 2 ani de zile au început să apară dezvăluiri despre o lungă serie de protocoale secrete încheiate cu serviciile de informații și românii au putut să afle cu spaimă că acestea au existat, iar aceste protocoale au condus la abuzuri și nedreptăți abominabile. Cred că este corect să spunem că românii urăsc dublul standard: în justiție, în tot ceea ce înseamnă lucrurile care țin de viața de zi cu zi”, a spus europarlamentarul, completând că ”românii nu sunt primiți în Spațiul Schengen, deși din 2011 îndeplinesc toate condițiile”.

Acesta a mai spus că ”80% dintre români în toate sondajele de opinie spun că este inadmisibil și nu recunosc ca fiind legitime abuzurile care au fost făcute în justiție, care trebuie să fie curmate”.

Amintim faptul că solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

”Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Uniunea Europeană va aloca 120 de miliarde de euro pentru cercetare prin programul ”Horizon Europe”, care va fi lansat anul viitor, dosar finalizat în timpul președinției române a Consiliului Uniunii Europene, al cărui raportor a fost președintele delegației PSD din Parlamentului European, membru S&D Dan Nica.

Noul program de finanțare destinat cercetării face ca accesarea de fonduri europene să fie mai facilă, fiind eliminați o serie de pași birocratici și simplificată procedura. Mai mult, cei care au proiecte în domeniul cercetării nu vor mai fi nevoiți să aștepte deschiderea apelurilor, ci vor putea merge cu ideea lor direct spre aprobare.

”Sigur că este încărcătură și m-a apăsat foarte puternic. Pentru că a avea un raport care îți poartă numele și care va rămâne până în 2027 cu numele tău implică și o răspundere foarte mare. Răspunderea aceasta este, în primul rând, față de cei care lucrează într-un domeniu care este puțin cunoscut de oameni – cel al Cercetării – dar al căror rezultate sunt formidabile și de care beneficiază toată lumea. Am reușit câteva lucruri care pot fi numite spectaculoase, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, un acces mult mai facil pentru cei care lucrează în Cercetare – universități, centre de cercetare și nu numai. Am cerut mai mulți bani pentru partea de cercetare medicală pentru că sănătatea este extrem de importantă pentru toți. Nu am simțit că este foarte mare dorință, dar le-am explicat tuturor: cercetarea în domeniul cancerului este foarte importantă, cercetările care se fac în genomică sunt de asemenea foarte importante, cercetarea privind bolile rare și nu numai. Prin cercetare se pot găsi soluții pentru cei care sunt în suferință și care așteaptă să poată să trăiască o viață normală. În domeniul mobilității, în domeniul energiei. Ați auzit că UE a interzis folosirea plasticului și înlocuirea lor cu produse biodegradabile. În UE sunt companii care produc produse biodegradabile din alge marine, pentru a arăta că putem avea un mediu mai curat. Și noi putem face asta, avem Marea Neagră și putem crea mici ferme de alge marine”, a explicat Dan Nica, raportorul dosarului, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Europarlamentarul român a precizat că programul ”Horizon Europe” va aduce o serie de îmbunătățiri importante, prin care accesul mult mai simplificat la finanțare, dar și eliminarea diferențelor de salarizare între cercetătorii din Estul Europei și cei din Vest.

”Am propus să fie adoptat un nivel de salarizare care să permită cercetătorului tânăr să aibă un standard lucrând într-un proiect european comparabil cu Vestul – deci, un prim pas este eliminarea diferențelor dintre țările din Est și țările din Vest (…) Am discutat foarte mult cum să facem ca accesul să fie simplificat. Am cerut simplificarea procedurilor administrative pentru Horizon Europe, am cerut ca cei care aplică să nu mai aștepte până se deschide apelul, să vină cu proiectul. În momentul în care am un proiect, îmi și dă automat finanțarea. Am plecat de la un principiu în raportul meu – muncă egală, plată egală. Eu nu lucrez în cercetare, dar cred că acești oameni merită o șansă pentru mulți români care așteaptă ca viața lor să se îmbunătățească și printr-o invenție, inovație care să le aducă altceva decât ceea ce așteaptă ei în mod tradițional. Cercetătorii români trebuie să aibă acces la fondurile europene”, a explicat europarlamentarul Dan Nica.

Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Acesta va duce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață.

Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni și a deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei, plasându-le în centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Orizont 2020 contribuie la realizarea acestui obiectiv, îmbinând cercetarea și inovarea și punând accentul pe trei domenii-cheie: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale. Scopul este de a asigura capacitatea Europei de a produce o știință și tehnologie de clasă mondială, care să stimuleze creșterea economică.