Românii vor să fie tratați ca parteneri egali, cetățeni ai UE, nu vor și nu acceptă această discrimare care nu este bazată pe nimic concret. Tuturor celor care au urechi să audă și ochi să vadă le spunem: românii merită mai mult, a declarat în cadrul dezbaterii privind situația statului de drept în România din PE liderul delegației PSD în Parlamentul European, eurodeputatul S&D Dan Nica.

Acesta a calificat dezbaterea drept una electorală.

”Stat de drept fără a exista libertăți și drepturi pentru cetățeni nu există. În 2009, procurorul general al României a semnat primul protocol secret cu serviciile de informații. Procurorul general era Kovesi. De 2 ani de zile au început să apară dezvăluiri despre o lungă serie de protocoale secrete încheiate cu serviciile de informații și românii au putut să afle cu spaimă că acestea au existat, iar aceste protocoale au condus la abuzuri și nedreptăți abominabile. Cred că este corect să spunem că românii urăsc dublul standard: în justiție, în tot ceea ce înseamnă lucrurile care țin de viața de zi cu zi”, a spus europarlamentarul, completând că ”românii nu sunt primiți în Spațiul Schengen, deși din 2011 îndeplinesc toate condițiile”.

Acesta a mai spus că ”80% dintre români în toate sondajele de opinie spun că este inadmisibil și nu recunosc ca fiind legitime abuzurile care au fost făcute în justiție, care trebuie să fie curmate”.

Amintim faptul că solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

”Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Uniunea Europeană va aloca 120 de miliarde de euro pentru cercetare prin programul ”Horizon Europe”, care va fi lansat anul viitor, dosar finalizat în timpul președinției române a Consiliului Uniunii Europene, al cărui raportor a fost președintele delegației PSD din Parlamentului European, membru S&D Dan Nica.

Noul program de finanțare destinat cercetării face ca accesarea de fonduri europene să fie mai facilă, fiind eliminați o serie de pași birocratici și simplificată procedura. Mai mult, cei care au proiecte în domeniul cercetării nu vor mai fi nevoiți să aștepte deschiderea apelurilor, ci vor putea merge cu ideea lor direct spre aprobare.

”Sigur că este încărcătură și m-a apăsat foarte puternic. Pentru că a avea un raport care îți poartă numele și care va rămâne până în 2027 cu numele tău implică și o răspundere foarte mare. Răspunderea aceasta este, în primul rând, față de cei care lucrează într-un domeniu care este puțin cunoscut de oameni – cel al Cercetării – dar al căror rezultate sunt formidabile și de care beneficiază toată lumea. Am reușit câteva lucruri care pot fi numite spectaculoase, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, un acces mult mai facil pentru cei care lucrează în Cercetare – universități, centre de cercetare și nu numai. Am cerut mai mulți bani pentru partea de cercetare medicală pentru că sănătatea este extrem de importantă pentru toți. Nu am simțit că este foarte mare dorință, dar le-am explicat tuturor: cercetarea în domeniul cancerului este foarte importantă, cercetările care se fac în genomică sunt de asemenea foarte importante, cercetarea privind bolile rare și nu numai. Prin cercetare se pot găsi soluții pentru cei care sunt în suferință și care așteaptă să poată să trăiască o viață normală. În domeniul mobilității, în domeniul energiei. Ați auzit că UE a interzis folosirea plasticului și înlocuirea lor cu produse biodegradabile. În UE sunt companii care produc produse biodegradabile din alge marine, pentru a arăta că putem avea un mediu mai curat. Și noi putem face asta, avem Marea Neagră și putem crea mici ferme de alge marine”, a explicat Dan Nica, raportorul dosarului, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Europarlamentarul român a precizat că programul ”Horizon Europe” va aduce o serie de îmbunătățiri importante, prin care accesul mult mai simplificat la finanțare, dar și eliminarea diferențelor de salarizare între cercetătorii din Estul Europei și cei din Vest.

”Am propus să fie adoptat un nivel de salarizare care să permită cercetătorului tânăr să aibă un standard lucrând într-un proiect european comparabil cu Vestul – deci, un prim pas este eliminarea diferențelor dintre țările din Est și țările din Vest (…) Am discutat foarte mult cum să facem ca accesul să fie simplificat. Am cerut simplificarea procedurilor administrative pentru Horizon Europe, am cerut ca cei care aplică să nu mai aștepte până se deschide apelul, să vină cu proiectul. În momentul în care am un proiect, îmi și dă automat finanțarea. Am plecat de la un principiu în raportul meu – muncă egală, plată egală. Eu nu lucrez în cercetare, dar cred că acești oameni merită o șansă pentru mulți români care așteaptă ca viața lor să se îmbunătățească și printr-o invenție, inovație care să le aducă altceva decât ceea ce așteaptă ei în mod tradițional. Cercetătorii români trebuie să aibă acces la fondurile europene”, a explicat europarlamentarul Dan Nica.

Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Acesta va duce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață.

Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni și a deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei, plasându-le în centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Orizont 2020 contribuie la realizarea acestui obiectiv, îmbinând cercetarea și inovarea și punând accentul pe trei domenii-cheie: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale. Scopul este de a asigura capacitatea Europei de a produce o știință și tehnologie de clasă mondială, care să stimuleze creșterea economică.

Contează enorm ceea ce face fiecare aici, în Parlamentul European, dar contează să ai argumente. De multe ori am câștigat multe bătălii importante pentru România prin această folosire a argumentelor și modul în care știi să le prezinți, a declarat în cadrul unui interviu acordat CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Dan Nica (PSD, S&D), liderul delegației PSD în Parlamentul European.

”Contează enorm ceea ce face fiecare aici, în Parlamentul European, dar contează să vorbești, să ai argumente și să știi ce spui. (…) Oamenii, când vii cu argumente și știi ce să le spui, sunt dispuși să te asculte. De multe ori am câștigat multe bătălii importante pentru România, unele pot fi făcute publice, altele poate mai puțin, dar în care această folosire a argumentelor și modul în care știi să le prezinți au dus la rezultate care erau puțin așteptate de către foarte mulți la un moment dat”, a spus Nica.

Acesta a exemplificat prin programul de cercetare al Uniunii Europene, al cărui raportor a fost, importanța unei bune argumentări. 

”Am fost raportor pe programul de cercetare al Uniunii Europene, singurul român care a avut cel mai mare raport, singur, în Parlamentul European, un program de 100 de miliarde de euro. M-am consultat cu toți cei de acasă care au un cuvânt de spus și au știut și am obținut câteva lucruri: mai mulți bani pentru mecanismul de widening, să fie special utilizate către țările din UE-13, adică cele mai puțin dezvoltate, ceea ce înseamnă o sumă de patru ori mai mare față de actualul program de cercetare și de două ori mai mult decât propunerea Comisiei Europene. Acest lucru va însemna mai mulți bani, inclusiv pentru România”, a explicat europarlamentarul român.

”Pe partea de salarizare, am ajuns la o formulă care să le asigure și cercetătorilor români, inclusiv că lucrează în istituții de cercetare sau în universități o plată pentru participarea în programul Horizon Europe care să fie extrem de atractivă”, a mai spus Dan Nica.