Parlamentul European a adoptat marți, în ultima sesiune plenară înainte de vacanța de vară, Actul european privind Cipurile, în urma acordului final negociat de eurodeputatul Dan Nica cu Consiliul, Comisia Europeană și celelalte grupuri politice din Parlamentul European.

Noua lege vizează crearea unui mediu favorabil pentru investiții în cipuri în Europa, prin accelerarea procedurilor de autorizare și recunoașterea importanței critice a cipurilor printr-un așa-numit „statut cel mai înalt la nivel național”, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Legislația a fost adoptată cu 587 voturi pentru, 10 împotrivă și 38 abțineri. Textul va trebui aprobat și de Consiliul UE pentru a deveni lege.

”Am alocat 3,3 miliarde euro pentru cercetarea și inovarea legate de semiconductori și ne-am asigurat că această finanțare nu pune în pericol sau nu reduce programele UE în derulare. Acest Act reprezintă un potențial imens pentru România, pentru că avem deja ingineri excelenți, care au absolvit la noi sau în străinătate. Acum, le creăm condițiile să se întoarcă acasă și să aibă locurile de muncă de calitate pe care și le doresc în România, nu doar în străinătate. Se creează condițiile necesare pentru ca România să devină lider regional în domeniul high-tech. Nu vreau ca know-how-ul să fie limitat doar la câteva state membre din UE, cu industrie de înaltă tehnologie deja existentă”, a precizat eurodeputatul PSD, Dan Nica, negociatorul Parlamentului European pentru Actul european privind Cipurile și, totodată, coordonatorul S&D în Comisia europarlamentară pentru Industrie, Cercetare și Energie, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a completat că, la nivel european, va fi creată o rețea de centre de competențe în care vor fi pregătiți specialiști pentru locurile de muncă de înaltă calificare.

”Uniunea Europeana poate să își sporească avantajele competitive pentru a deveni cu adevărat un jucător-cheie în lume și pentru a-și reduce dependența de importul de semiconductori din țări terțe. Vom începe să producem semiconductori și cred că România trebuie să fie parte din acest proces”, a subliniat Dan Nica.

Actul legislativ prevede și instituirea unui mecanism de răspuns la situații de criză, prin care Comisia va evalua riscurile la adresa aprovizionării UE cu semiconductori. Indicatorii de avertizare timpurie din statele membre vor fi utilizați pentru a declanșa o alertă de deficit la nivelul UE.

Acest mecanism va permite Comisiei să pună în aplicare măsuri de urgență, cum ar fi prioritizarea aprovizionării cu produse afectate în mod special de o penurie sau efectuarea de achiziții comune pentru statele membre. Deputații europeni au adus îmbunătățiri mecanismului propus prin introducerea unui instrument de cartografiere care va contribui la identificarea posibilelor blocaje în aprovizionare. Aceste măsuri vor fi o soluție de ultimă instanță în cazul unei crize în sectorul semiconductorilor.

Parlamentul a susținut, de asemenea, dispoziții privind consolidarea cooperării internaționale cu partenerii strategici și privind drepturile de proprietate intelectuală, pentru a garanta avantajele competitive și protecția sectorului UE.

Un studiu al Parlamentului European subliniază că ponderea Europei în capacitatea de producție globală a semiconductorilor este sub 10%. Propunerea legislativă urmărește să o aducă până la 20%.

O altă analiză a Parlamentului din 2022 a evidențiat faptul că pandemia a scos la iveală vulnerabilități de lungă durată în lanțurile de aprovizionare globale, iar deficitul fără precedent de semiconductori este un prim exemplu.

Aceste deficite au condus, printre altele, la creșterea costurilor pentru industrie și la creșterea prețurilor pentru consumatori și au încetinit ritmul redresării în Europa.

Parlamentul European și-a stabilit miercuri poziția de negociere cu privire la două proiecte de lege, unul referitor la ” Legea privind Cipurile”, care are ca scop consolidarea capacității tehnologice și a inovației în domeniul cipurilor din UE, și un al doilea referitor la Inițiativa Comună privind Cipurile, pentru a crește investițiile pentru dezvoltarea acestui tip de prezență europeană. Astfel, instituția este acum pregătită să înceapă negocierile cu Consiliul. 

Legea privind Cipurile

În ceea ce privește Legea privind Cipurile, deputații europeni au aprobat textul adoptat de Comisia pentru Industrie, care se concentrează pe următoarea generație de semiconductori și cipuri cuantice și pe crearea unei rețele de centre pentru a aborda deficitul de competențe și a atrage noi talente în domeniul cercetării, proiectării și producției. De asemenea, ei doresc să sprijine proiectele care vizează creșterea securității aprovizionării UE prin atragerea de investiții și consolidarea capacității de producție.

În plus, eurodeputații au inclus în cadrul poziției lor măsuri de răspuns la viitoarele penurii, precum un mecanism de răspuns la criză în cadrul căruia Comisia ar evalua riscurile pentru aprovizionarea UE cu semiconductori și indicatorii de alertă timpurie din statele membre care ar putea declanșa o alertă la nivelul UE. Acest lucru ar permite Comisiei să pună în aplicare măsuri de urgență, cum ar fi prioritizarea aprovizionării cu produse deosebit de afectate sau efectuarea de achiziții comune pentru statele membre.

„Legea UE privind Cipurile ar trebui să facă din Europa un actor-cheie în domeniul semiconductorilor la nivel mondial. Nu numai că bugetul trebuie să fie pe măsura provocărilor și finanțat cu bani noi, dar UE ar trebui să fie lider în domeniul cercetării și inovării, să aibă un mediu favorabil întreprinderilor, un proces rapid de autorizare și să investească într-o forță de muncă calificată pentru sectorul semiconductorilor. Obiectivul nostru este să asigurăm creșterea economică în Europa, să ne pregătim pentru provocările viitoare și să dispunem de mecanismele potrivite pentru viitoarele crize“, a declarat raportorul pentru Legea privind Cipurile, Dan Nica (S&D, RO).

Inițiativa “Cipuri pentru Europa”

Într-un vot separat, deputații au adoptat cu 594 de voturi pentru, 15 împotrivă și 27 de abțineri, propunerea privind Inițiativa Comună privind Cipurile, care pune în aplicare măsurile prevăzute în cadrul unei inițiative “Cipuri pentru Europa”. Schema are ca scop sprijinirea consolidării capacităților pe scară largă prin investiții în infrastructura de cercetare, dezvoltare și inovare la nivel european și accesibilă în mod deschis.

„Microcipurile sunt parte integrantă a tranziției digitale și ecologice a UE, precum și a agendei noastre geopolitice. Solicităm o nouă finanțare care să reflecte importanța strategică a sectorului cipurilor din Europa. Partenerii și concurenții Europei investesc, de asemenea, masiv în instalațiile lor de semiconductori, în competențe și în inovare. Poate că nu dispunem de puterea de foc financiară enormă a SUA, dar bugetul oferit de Comisie și de Consiliu trebuie să reflecte seriozitatea provocării“, a declarat raportorul pentru Inițiativa Comună privind Cipurile Eva Maydell (PPE, BG).

Social-democrații din Parlamentul European au cerut ieri, 13 septembrie, Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene să ia decizii îndrăznețe, cum ar fi plafonarea prețurilor pentru importurile de energie, se arată într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro

De asemenea, Grupul S&D a solicitat o redistribuire echitabilă a profiturilor uriașe ale companiilor energetice pentru a sprijini cetățenii, precum și întreprinderile mici și mijlocii. În timp ce S&D salută faptul că, în sfârșit, Comisia Europeană ia acum măsuri, Grupul regretă faptul că apelurile sale nu au fost auzite timp de aproape un an și îndeamnă Comisia să ia măsuri îndrăznețe care să fie la înălțimea provocării.

Europarlamentarul Dan Nica, purtător de cuvânt al S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, a declarat „nu este o problemă de politică economică”.

„Speculațiile cu mecanismul de transfer al titlurilor de proprietate (TTF ) nu mai pot fi tolerate și trebuie să le punem capăt. TTF este punctul virtual de tranzacționare a gazelor naturale, iar o mare parte din volatilitatea piețelor de gaze din Europa se datorează manipulării acestuia. Comisia Europeană și guvernele naționale nu ar trebui să subestimeze această problemă, deoarece este una dintre cauzele profunde ale crizei actuale, care a dus la facturi ridicate pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă. De aceea, povara crizei trebuie împărțită, iar grupul nostru insistă asupra introducerii unei taxe pe profit. Există un risc uriaș ca povara să rămână pe umerii celor mai vulnerabili. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil. Nimeni nu trebuie să fie nevoit să aleagă între a mânca și a se încălzi în această iarnă, sau în orice altă iarnă în UE.”