Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, înainte de plecarea la Consiliul European: Este nevoie de măsuri credibile de prevenire a migraţiei ilegale

Published

on

UPDATE:

iohannis aerport presidencyPreşedintele Klaus Iohannis participă astăzi la  reuniunea extraordinară a Consiliului European, organizat pe fondul evenimentelor petrecute în Marea Mediterană.

Declarațiile de presă susținute înaintea plecării:

“Astăzi voi participa la reuniunea extraordinară a Consiliului European, organizată pe fondul evenimentelor dramatice petrecute recent în Marea Mediterană. Regretăm profund tragediile care au avut loc şi susţinem efortul de îmbunătăţire a utilizării intrumentelor de care dispune Uniunea Europeană în domeniu, pentru a evita repetarea unor astfel de situaţii, pentru a evita pierderile de vieţi omeneşti.

În esenţă, se va discuta despre măsurile pe care Uniunea Europeană şi statele membre le pot lua pentru a ameliora situaţia generată de fluxurile migratorii din această regiune. Se conturează câteva diecţii de acţiune: stoparea traficului de fiinţe umane, inclusiv prin anihilarea reţelelor de traficanţi, prin capturarea şi distrugerea capacităţilor ilegale de transport, consolidarea eforturilor pentru salvarea celor în pericol pe mare, întărirea cooperării, sigur, cu statele de origine şi de tranzit şi, în final, sprijinirea statelor membre cele mai afectate. Nu în ultimul rând, este nevoie de măsuri credibile în sprijinul dezvoltării economice a ţărilor de origine, ca soluţie pe termen lung, de prevenire a migraţiei ilegale. Vă mulţumesc!”

Președintele Klaus Iohannis afirmă că problema refugiaților și a migrării nu a fost niciodată mai acută, anunțând că în acest context participă joi la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care va căuta soluții pentru criza migrației.

Războiul, dictaturile ori corupția generalizată silesc oameni din multe țări ale lumii să-și părăsească satele și orașele și să ia calea refugiului. Traficanți de toate felurile promit să-i ducă în țări libere de violență și persecuție. Niciodată problema refugiaților și a migrării nu a fost mai acută și, de aceea, mâine particip la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va căuta soluții pentru criza migrației“, a scris, Iohannis, pe Facebook.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a convocat pentru joi summitul extraordinar al Uniunii Europene pentru a formula un răspuns comun european la agravarea crizei reprezentate de fluxul de imigranți dinspre Africa de Nord.

”Am decis să convoc un Consiliu European extraordinar pentru joi pentru a analiza situația din Mediterana. Această situație este dramatică și nu poate continua astfel. Nu putem accepta ca sute de oameni să moară în timp ce încearcă să treacă marea către Europa. Iată de ce am decis să convoc un summit extraordinar”, a afirmat Tusk, într-o înregistrare postată pe YouTube.

Liderii statelor membre UE vor analiza, de asemenea, modalitățile de ajutare a ”celor mai afectate țări europene” și de accelerare a cooperării cu țările de origine a imigranților și cu cele de tranzit.

Baza dezbaterii de joi dintre liderii statelor UE va fi reuniunea de urgență a miniștrilor de interne și de externe ai statelor membre, desfășurată luni (20 aprilie), la Luxemburg.

”Situația din Mediterana privește nu numai țările noastre vecine din sud, ci pe noi toți, întreaga Europă”, a adăugat Donald Tusk.

Decizia sa urmează unui apel lansat de premierul italian Matteo Renzi de organizare a unei reuniuni de urgență a liderilor statelor Uniunii Europene, după ce un naufragiu înregistrat în weekend s-a soldat cu moartea a 900 de persoane, dacă informațiile vehiculate vor fi confirmate.

În fiecare zi, între 500 și 1.000 de persoane sunt salvate de paza de coastă italiană și de navele comerciale.

 

.

 

.

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Estoniei, replică pentru Macron: Nu aș oferi nimic Rusiei. M-aș îngrijora de supraviețuirea Ucrainei pentru că visele imperialiste nu pot da roade

Published

on

© European Union 2022

Premierul Estoniei a afirmat marți că războiul din Ucraina nu poate duce la îmbogățirea Rusiei și ar trebui, în schimb, să se încheie prin pedepsirea Kremlinului, criticându-l astfel pe președintele francez Emmanuel Macron care a afirmat că Occidentul ar trebui să ofere garanții de securitate Moscovei pentru a opri războiul.

Premierul estonian Kaja Kallas a făcut aceste afirmații pentru Euronews, cu prilejul participării la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, desfășurat la Tirana, în Republica Albania.

“Mesajul pe care trebuie să îl spunem clar este că agresiunea nu poate da roade. Dacă ataci un stat suveran, nu obții mai multe teritorii sau mai multe resurse, ci ești pedepsit pentru acest lucru deoarece am convenit prin ordinea internațională bazată pe reguli că este ilegal să ataci o altă țară”, a declarat Kaja Kallas.

“Nu aș oferi nimic Rusiei. Nu mi-aș face griji pentru Rusia în acest moment. M-aș îngrijora de supraviețuirea Ucrainei. Și, de asemenea, Rusia poate oricând să se întoarcă la granițele sale. Nu visele imperialiste sunt cele care pot fi cu adevărat urmate aici”, a continuat șefa Guvernului de la Tallinn.

Preşedintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu preşedintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite.

”Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm – aşa cum a spus mereu preşedintele Putin – este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim”, a spus Macron.


Citiți și

Ucraina respinge puternic propunerea lui Macron ca Rusia să primească garanții de securitate pentru a pune capăt războiului: Timpul diplomației de covor a trecut

Politicieni din coaliția de guvernare din Germania resping afirmațiile lui Macron despre arhitectura de securitate în Europa și garanții pentru Rusia

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”


Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.

Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 – adică înaintea extinderii Alianţei către Est – şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.

SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă.

Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

Published

on

©Volkspartei/ Twitter

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, la sosirea la summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie.

Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer, citat de Digi24.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, cu două zile înainte de decizia privind aderarea României la Spațiul Schengen, că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment.

Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI ai miniștrilor de Interne și Justiție. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci încă e nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acestei decizii. Suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să aducem decizia unde o dorim noi. Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment“, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la sosirea la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana.

El a recunoscut că deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, iar, prin urmare, “nici rezultatele nu pot fi tocmai identice”.

Nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie convenabilă pentru ambele părți. O decuplare e o chestiune care s-a mai discutat. Speranța e să avem o decizie pozitivă, să nu fie nevoie să discutăm despre aceste chestiuni“, a declarat Klaus Iohannis, în contextul în care există scenariul în care România ar putea fi primită în spațiul Schengen, iar Bulgaria nu.

Pe de altă parte, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, că Austria se opune integrării României și Bulgariei în Spațiul Schengen, afirmațiile sale fiind făcute în același context, la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana.

 

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN10 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D15 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA15 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO16 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN16 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Papa Francisc compară războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu planul de exterminare nazist contra evreilor: Istoria se repetă

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending