Israelul nu ar trebui să se bazeze pe faptul că liderii europeni vor uita repede moartea a zeci de mii de palestinieni în Gaza, chiar dacă acordul de pace al lui Donald Trump va reuși să pună capăt războiului.
Aceasta este opinia sinceră a diplomaților, politicienilor și oficialilor din Bruxelles, Londra și din alte părți, care sunt convinși că eforturile lor de a exercita presiuni asupra Israelului pentru a ajunge la un armistițiu au dat roade și trebuie să continue.
După doi ani de război, mulți dintre ei se simt ușurați că ostaticii israelieni sunt liberi și că există în sfârșit speranță pentru pace. Însă, în declarațiile acordate POLITICO, unii și-au exprimat îndoielile cu privire la aspectele cheie ale inițiativei președintelui american și au afirmat că este prea devreme pentru a reduce presiunea diplomatică asupra guvernului israelian, mai ales că propriii lor alegători nu sunt încă pregătiți să treacă mai departe.
Distrugerea Gazei și moartea a peste 60.000 de oameni necesită asumarea responsabilității, justiție și un plan de reconstrucție finanțat corespunzător, au afirmat aceștia în momentul semnării în Egipt a acordului de încetare a războiului care a urmat atacurilor Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
„Presiunea noastră este în continuare importantă”, a declarat un oficial al UE, căruia i s-a acordat anonimatul, la fel ca și altor persoane, pentru a putea vorbi deschis. „Dacă vrem să ridicăm toată presiunea, atunci Israelul trebuie să-și îndeplinească obligațiile.”
În ultimii doi ani, războiul din Gaza a divizat profund societățile din întreaga Europă și a creat o ruptură în politica de la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene.
Pe măsură ce criza umanitară din Gaza s-a agravat, protestele pro-palestiniene au cuprins orașele europene, în timp ce atacurile antisemite asupra sinagogilor și altor locuri evreiești au crescut.
Liderii UE și-au pierdut treptat răbdarea, acuzând administrația prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu că a creat o „foamete provocată de om” în Gaza sub pretextul demantelării Hamas.
Emmanuel Macron a condus o campanie pentru recunoașterea statului Palestina la o conferință extraordinară a Națiunilor Unite luna trecută, întărind apelurile internaționale adresate Israelului de a înceta atacurile și de a permite ajutorului umanitar să ajungă în Gaza.
Comisia Europeană a propus o serie de sancțiuni și penalități menite să lovească comerțul și cooperarea cu Israelul. În cele din urmă, cele 27 de țări membre ale UE s-au certat între ele și nu au putut ajunge la un acord privind introducerea măsurilor, deși planurile rămân în aer.
Certurile dintre țările europene vor continua probabil, întrucât UE analizează acum dacă să ridice amenințarea sancțiunilor.
Acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor, inspirat de Trump, a deschis o fereastră pentru o resetare a relațiilor dintre Israel și Europa. Săptămâna aceasta, noul ambasador al Israelului la UE a declarat pentru POLITICO că UE ar trebui să renunțe la toate amenințările cu sancțiuni și să restabilească cooperarea bilaterală pe deplin, deoarece armistițiul înseamnă că nu mai există niciun motiv pentru menținerea restricțiilor.
Întrebată dacă UE este de acord, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a fost rezervată. Ea a declarat luni jurnaliștilor că schimbarea „contextului” de pe teren ar putea duce la o revizuire a propunerilor și a măsurilor deja impuse Israelului. Dar acest lucru nu se va întâmpla până când miniștrii din guvernele naționale nu se vor reuni săptămâna viitoare, a adăugat ea. „Nu am ajuns încă acolo.”
Subliniind prudența, comisarul UE responsabil cu ajutorul umanitar, Hadja Lahbib, a declarat luni că eliberarea ostaticilor israelieni a fost „doar primul pas”, adăugând: „Ajutorul trebuie să ajungă urgent la palestinieni în Gaza, iar summitul de pace din Egipt trebuie să ofere soluții politice durabile.”
Liderii UE urmează să se reunească în cadrul unui summit la Bruxelles pe 23 octombrie, dar până în prezent agenda nu menționează revizuirea abordării blocului față de Israel.
Diplomații au declarat că presiunea europeană asupra Israelului a avut un impact semnificativ, în special eforturile lui Macron de a recunoaște statul Palestina, și că nu doresc să renunțe la această pârghie.
Pentru mulți, însă, testul cheie pentru a permite UE să-și reducă presiunea asupra Israelului este dacă palestinienii primesc alimentele și proviziile de care au nevoie urgent.
Mai mult, oficialii europeni fac presiuni pentru a juca un rol important în procesul care va urma, solicitând un loc în „consiliul de pace” propus de Trump, care ar supraveghea administrarea Gazei. Luni, Trump a fost vag în privința componenței acestuia, redirecționând întrebările către trimisul său Steve Witkoff, care a declarat că are mulți candidați.
La Bruxelles există un anumit scepticism cu privire la acest nou organism, în contextul unor sugestii particulare că acesta ar putea fi pur și simplu o oportunitate pentru firmele de construcții occidentale de a câștiga bani reconstruind Gaza din ruine.
Costul reconstrucției a fost estimat la peste 50 de miliarde de dolari. UE este un donator important pentru palestinieni, iar fondurile sale vor fi esențiale pentru efortul de reconstrucție.
