Preocupările de securitate exprimate de Turcia în opoziția sa față de cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei sunt legitime și trebuie abordate, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei vizite în Finlanda.
„Aliații iau în considerare următorii pași pe drumul vostru către NATO. Trebuie să abordăm preocupările de securitate ale tuturor aliaților, inclusiv preocupările Turciei cu privire la grupul terorist PKK”, a subliniat Stoltenberg. „Trebuie să ne amintim și să înțelegem că niciun aliat al NATO nu a suferit mai multe atacuri teroriste decât Turcia. Acestea sunt preocupări legitime. Este vorba despre terorism, este vorba despre exporturi de arme”, a explicat acesta.
Stoltenberg a mai spus că Turcia este un aliat-cheie pentru Alianță datorită poziției sale strategice la Marea Neagră, între Europa și Orientul Mijlociu, și a amintit sprijinul pe care l-a acordat Ucrainei de când Rusia a trimis trupe în țara vecină, la 24 februarie.
Secretarul general al NATO se află duminică la Kultaranta, Finlanda, unde participă la Discuțiile de la Kultaranta, un forum public anual pentru a discuta evenimente politice actuale, și unde a avut întâlniri cu președintele Sauli Niinistö, cu ministrul afacerilor externe, Pekka Haavisto, și cu alți înalți oficiali finlandezi.
Obiecțiile au luat prin surprindere oficialii finlandezi, suedezi și mulți oficiali NATO și au diminuat perspectivele unui progres rapid în ceea ce privește candidaturile de aderare înainte de summitul NATO de la Madrid de la sfârșitul acestei luni, unde Aliații vor adopta noul Concept Strategic, care va adapta pe termen lung poziția Alianței pe flancul estic pentru a reflecta noua realitate în materie de securitate.
Stoltenberg și Niinisto au declarat că discuțiile cu Turcia vor continua, dar nu au dat niciun indiciu privind progresul negocierilor.
„Așadar, rămân în contact strâns cu tine, Sauli, și cu colegii tăi, cu Suedia și cu aliatul nostru, Turcia, în ceea ce privește calea de urmat. Personalul meu rămâne, de asemenea, în dialog strâns cu oficialii din toate cele trei țări, pentru a răspunde preocupărilor legitime ale Turciei și pentru a avansa în ceea ce privește aderarea voastră la Alianța noastră”, a declarat acesta.
De asemenea, Stoltenberg a subliniat că aderarea Finlandei și a Suediei la NATO va consolida și mai mult regiunea nordică a Alianței și a precizat că securitatea Finlandei și a Suediei contează pentru Alianță, reamintind că mulți Aliați și-au exprimat deja în mod clar angajamentul față de securitatea celor două țări, iar NATO rămâne vigilentă, cu o prezență sporită în regiune și mai multe exerciții.
În acest sens, el a menționat exercițiul BALTOPS, care se desfășoară în prezent cu peste 7.000 de forțe din partea a 14 Aliați NATO, precum și din Finlanda și Suedia. Forțele finlandeze și suedeze participă, de asemenea, la exercițiul NATO de apărare antiaeriană și antirachetă integrată în regiunea baltică și în Polonia.
„Acestea sunt demonstrații puternice ale angajamentului NATO față de această regiune de importanță strategică”, a precizat Stoltenberg.
După vizita sa în Finlanda, secretarul general al NATO se va deplasa luni, 13 iunie, în Suedia, pentru întâlniri cu prim-ministrul Magdalena Andersson și cu guvernul acesteia.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”
Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.
”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.
”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.
Finland and Sweden as NATO members will strenghten significantly Baltic Sea region and we will integrate our defence plans for better security of our nations. Who knows finnish, can read more from Iltalehti https://t.co/rFmP9UGgtv
Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.
Secretarul Apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin, a vizitat o parte din cei 600 de soldați americani din Letonia și s-a întânit cu liderii letoni pentru a discuta despre modalitățile de asigurare a apărării unui aliat important al NATO și modalitățile de descurajare a Rusiei, se arată în comunicatul oficial.
Oficialul le-a transmis soldaților americani că sunt cei mai buni ambasadori pe care îi are SUA și i-a îndemnat să își cunoască aliații letoni: „Ieșiți și cunoașteți-vă partenerii letoni alături de care s-ar putea să fiți nevoiți să luptați”, a spus el.
În cadrul unei perioade de întrebări și răspunsuri, un soldat l-a întrebat pe secretar dacă nu există o modalitate de a crește antrenamentul realist cu trupele letone și cu alte forțe NATO din această națiune pentru a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin. Secretarul a subliniat soldaților că unul dintre motivele pentru care se află în Letonia este acela de a găsi modalități de a crește oportunități de instruire cu trupele letone și alte forțe NATO pentru a-l descuraja pe președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Șeful Pentagonului anunță că vor fi mai multe forțe americane în Letonia și în cadrul alor state aliate NATO de pe Flancul Estic al alianței: „Președintele Joe Biden a anunțat această decizie la summitul NATO de la Madrid. La acea reuniune istorică, Biden a anunțat decizia de a menține pe loc forțele militare americane substanțiale care au ajuns în regiune în timpul invaziei rusești din Ucraina.”
Unul dintre avantajele de a avea echipe de luptă de brigadă cu sediul în Europa va fi capacitatea Statelor Unite și a aliaților din NATO de a face antrenamente consistente împreună, ceea ce menține forțele americane din Europa pregătite, a declarat un înalt oficial al apărării care călătorește împreună cu secretarul.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Alianța este un vechi partener apropiat al Serbiei, relatează agenția sârbă de presă, Tanjug, potrivit Agerpres.
Stoltenberg a declarat pentru cotidianul muntenegrean Vijesti că acest parteneriat se bazează pe dialog politic şi cooperare practică, respectând pe deplin politica statului sârb de neutralitate militară.
”Dialogul nostru politic se manifestă în diferite feluri. Acesta include contactele mele cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu alţi lideri politici şi interacţiunile regulate pe care le au asistentul meu adjunct pentru afaceri politice şi politica de securitate şi şeful biroului de legătură al NATO de la Belgrad cu colegi sârbi. Include de asemenea relaţii bine stabilite între comandantul KFOR şi şeful Statului Major general sârb”, a declarat Stoltenberg.
Făcând trimitere la situația din Kosovo, oficialul NATO a subliniat că ”părţile trebuie să rămână calme, să evite acţiunile unilaterale şi să se angajeze constructiv în dialogul facilitat de UE. În conformitate cu mandatul dat de ONU, misiunea KFOR urmăreşte îndeaproape situaţia şi este gata să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol”.
NATO va continua să ofere sprijin deplin dialogului facilitat de UE, a asigurat secretarul general al Alianței.
Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.
Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.
Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.
În încercarea de a atenua tensiunile, liderii ambelor părţi, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti, se vor întâlni la Bruxelles pe 18 august.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.