Connect with us

SUA

Joe Biden, primul președinte american care efectuează o vizită de stat în Germania reunificată. Ultima astfel de vizită a fost a lui Ronald Reagan în 1985

Published

on

© White House/ Flickr

Germania îl va primi pe preşedintele SUA, Joe Biden, cu cele mai înalte onoruri săptămâna viitoare, când acesta va efectua prima vizită de stat a unui lider american în aproape 40 de ani, a anunţat biroul preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Niciun preşedinte american nu a efectuat o vizită de stat de la reunificarea Germaniei în 1990, iar ultima vizită de acest fel a fost efectuată de preşedintele Ronald Reagan în 1985, când cancelar german era Helmut Kohl. Reagan a vizitat Bonn, pe atunci capitala Germaniei de Vest, Bitburg şi lagărul de concentrare Bergen Belsen. Reagan avea să se întoarcă în Germania în 1987, unde a susținut un discurs în Berlinul de Vest, lângă poarta Brandenburg, rostind faimosul îndemn către liderul URSS: “Domnule Gorbaciov, doborâți acest zid (n.r. – Zidul Berlinului).

Joe Biden s-a mai aflat în Germania în calitate de președinte în 2022, cu ocazia summitului G7 găzduit de cancelarul Olaf Scholz în Bavaria. Vizita de stat în Germania va fi cea de-a doua a mandatului său, după vizita de stat efectuată în luna iunie a acestui an în Franța, unde a participat și la ceremoniile de marcare a 80 de ani de la Debarcarea Aliată în Normandia și unde a rostit un discurs la Pointe du Hoc.

Steinmeier îl va primi pe Biden cu onoruri militare la Palatul Bellevue din Berlin la începutul zilei de vineri 11 octombrie după ce preşedintele american va sosi joi seara târziu pentru o vizită de patru zile, a detaliat joi biroul lui Steinmeier. Cei doi lideri urmează să poarte o serie de convorbiri.

Steinmeier va găzdui joi după-amiază un banchet de stat pentru familia Biden şi îi va acorda preşedintelui american cea mai înaltă distincţie a Germaniei, “Marea cruce de clasă specială” (Sonderstufe des Großkreuzes), care este rezervată şefilor de stat.

Preşedintele german îşi va exprima astfel aprecierea pentru serviciile aduse de Biden prieteniei americano-germane şi alianţei transatlantice, în special în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, conform biroului prezidenţial german.

Liderul american se va întâlni cu cancelarul Olaf Scholz în după-amiaza zilei de vineri 11 octombrie.

Sâmbătă, cei doi se vor deplasa în landul Renania-Palatinat din sud-vestul ţării, unde va avea loc un summit privind Ucraina la baza aeriană americană de la Ramstein. Biden va coordona sprijinul pentru Ucraina cu cele peste 50 de ţări care sprijină Kievul, potrivit Casei Albe.

Preşedintele american va pleca din Germania duminică 13 octombrie.

Aceasta este de așteptat să fie ultima sa vizită în Germania înainte de a-și încheia mandatul de președinte, la 20 ianuarie 2025. În 2016, ultima vizită externă în Europa a precedentului președinte democrat Barack Obama a avut loc tot în Germania, în perioada cancelarului Angela Merkel.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

SUA își exprimă îngrijorarea față de relația tot mai strânsă dintre Rusia și Coreea de Nord și față de potențialele schimburi tehnologice dintre cele două țări

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite și-au reiterat îngrijorarea față de relația tot mai strânsă dintre Rusia și Coreea de Nord și față de potențialele schimburi tehnologice dintre cele două țări.

În cadrul unui interviu pentru Reuters realizat la București la un forum privind prevenirea terorismului nuclear și radiologic, subsecretarul de stat american Bonnie Jenkins a declarat că SUA lucrează cu Japonia şi Coreea de Sud pentru a răspunde preocupărilor acestor ţări cu privire la Coreea de Nord, informează Agerpres.

”Nu avem nimic definitiv în ceea ce priveşte tehnologia nucleară care merge din Rusia în RPDC (Coreea de Nord), dar evident că avem o îngrijorare generală cu privire la dezvoltarea relaţiei dintre cele două ţări”, a declarat Jenkins în interviu.

”Nu numai din cauza tehnologiei care ar putea fi transferată, ci şi din cauza relaţiei în creştere şi a faptului că RPDC ajută Rusia, nu numai cu baza lor industrială de apărare în dezvoltare, ci şi, evident, cu cei aproximativ 10.000 de soldaţi care se află în Rusia în acest moment”, a afirmat responsabila americană.

Afirmațiile subsecretarul de stat american vin după ce secretarul de stat american Antony Blinken spunea despre relația Moscovei cu Phenian că este o “stradă cu două sensuri” și că există “o îngrijorare profundă cu privire la ceea ce Rusia face sau ar putea face pentru a consolida capacitatea Coreei de Nord”, inclusiv capacitatea sa nucleară.

Agenția de spionaj din Coreea de Sud anunța miercuri că soldații nord-coreeni s-au angajat în operațiuni de luptă împotriva Ucrainei alături de aliații lor ruși.

Confirmarea Seulului vine în contextul în care criticile globale cresc pe măsură ce cele două țări își consolidează legăturile militare, după ce Phenianul a trimis mii de soldați în regiunea Kursk din Rusia pentru a sprijini războiul cu Ucraina, informează Reuters.

”Serviciul Național de Informații estimează că trupele nord-coreene trimise în Rusia s-au mutat în regiunea Kursk în ultimele două săptămâni”, a declarat agenția într-un comunicat.

Recent, președintele sud-coreean a declarat că nu exclude livrarea directă de arme Ucrainei, în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat apelul la adresa aliaților să ridice interdicția privind loviturile cu rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, astfel încât Ucraina să poată lovi trupele nord-coreene.

Continue Reading

SUA

Marco Rubio, artizanul legii care interzice oricărui președinte american să retragă SUA din NATO, a fost nominalizat de Trump pentru funcția de secretar de stat

Published

on

© Marco Rubio/ Facebook

Președintele ales Donald Trump a anunțat oficial miercuri că îl va nominaliza pe senatorul republican din Florida Marco Rubio pentru funcția de secretar de stat, punând capăt unei întârzieri de aproape două zile între informațiile inițiale și anunțul oficial.

Într-o declarație, Trump a spus că Rubio este un “lider foarte respectat și o voce foarte puternică pentru libertate”. Trump l-a numit, de asemenea, pe Rubio un “avocat puternic pentru națiunea noastră, un prieten adevărat pentru aliații noștri și un războinic neînfricat care nu va da niciodată înapoi în fața aliaților noștri”.

Rubio, fiul unor imigranți cubanezi, este un membru de rang înalt al Comisiei pentru relații externe a Senatului și principalul republican din selectiva Comisie senatorială pentru informații. El a candidat împotriva lui Trump la președinție în 2016, dar odată ce Trump a intrat în funcție, a devenit un aliat-cheie al Casei Albe în ceea ce privește politica pentru America Latină. Rubio a fost unul dintre candidații la funcția de vicepreședinte al SUA dacă Trump câștigă un nou mandat, deși în cele din urmă a pierdut în fața vicepreședintelui ales JD Vance.

Împreună cu Mike Waltz, confirmat pentru funcția de consilier pentru securitate națională, Rubio va fi arhitectul politicii externe a lui Donald Trump, care a promis că va pune capăt războaielor în Ucraina şi în Orientul Mijlociu, fără a explica vreodată cum. Tot în zona de politică externă, securitate și apărare, Trump l-a nominalizat pe Pete Hegseth, prezentator Fox News, pentru funcția de secretar al apărării, o decizie aparent controversată, iar pe John Ratcliffe pentru poziția de director al CIA.

Dacă va fi confirmat, Marco Rubio va fi primul latino-american care va ocupa funcția de diplomat de top al Americii.

Ca viziune de politică externă, în primul rând, Rubio a susținut că țările europene ar trebui “să preia conducerea” atunci când vine vorba de apărarea pe continent. “Germania, Franța și Regatul Unit sunt mai mult decât capabile să își gestioneze relația cu beligerantul înarmat nuclear din estul lor”, a scris Rubio în American Conservative anul trecut, după cum relatează Euronews.

Anul trecut, Senatul american a votat în favoarea unei legi care interzice oricărui președinte american să retragă SUA din NATO, artizanii acestui proiect de lege fiind republicanul Marco Rubio și democratul Tim Kaine, fost candidat la funcția de vicepreședinte în 2016, când Hillary Clinton și-a disputat președinția SUA cu Donald Trump.

În altă parte, a promovat o abordare dură față de Iran, China și Cuba.

În ceea ce privește Beijingul, Rubio a pledat pentru o examinare mai atentă a influenței Beijingului asupra tehnologiei americane, solicitând Departamentului Trezoreriei să lanseze în 2019 o analiză de securitate națională a aplicației chineze de social media TikTok.

Într-un raport redactat în septembrie, Rubio a numit China “cel mai puternic adversar cu care s-au confruntat SUA de când se știe”. În ceea ce privește Ucraina, acesta a declarat că, deși sprijină țara care încă luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, conflictul actual dintre Moscova și Kiev ar trebui să fie dus la o “concluzie”. În ceea ce privește criza din Orientul Mijlociu, Rubio a susținut ferm Israelul, numind militanții Hamas „animale vicioase” și acuzând de subordonare oficialii americani care au sprijinit o încetare a focului în Gaza, semnalând că ar promova, de asemenea, o abordare dură în regiune.

În aprilie, Rubio a votat împotriva unei legi de ajutor în valoare de 95 de miliarde de dolari (89,4 miliarde de euro) pentru Israel, Ucraina și Taiwan, care a trecut cu o majoritate covârșitoare prin Senat, în ciuda rezistenței sale. El a susținut că, deși sprijină ajutorul în principiu, nu va sprijini proiectul de lege din cauza faptului că SUA nu fac suficient pentru a combate problemele interne, cum ar fi investițiile în securitatea frontierelor, semnalând sprijinul său, la fel ca Trump, pentru ca SUA să devină mai izolaționiste.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Biden l-a primit pe Trump la Casa Albă, reluând tradiția transferului pașnic de putere cu care Trump nu l-a onorat în 2020: Sprijinul pentru Ucraina este în interesul securității naționale a SUA

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

Președintele Joe Biden și președintele ales Donald Trump s-au întâlnit miercuri în Biroul Oval timp de aproape două ore, reluând o tradiție istorică a transferului pașnic de putere în America, pe care Trump însuși a ignorat-o în 2020, dar de care are parte a doua oară, după victoriile la alegerile prezidențiale american din 2016 și 2024.

Președintele Biden a vorbit primul, făcând apel la o “tranziție lină” și spunându-i lui Trump că va face “tot ce putem pentru a ne asigura că sunteți acomodat” și referindu-se la viitorul președinte atât ca la “fostul președinte”, cât și ca la “președintele ales”.

Trump, cel de-al 45-lea și 47-lea președinte al SUA, a urmat mulțumindu-i lui Biden, cel de-al 46-lea președinte.

“Politica este dură și, în multe cazuri, nu este o lume foarte frumoasă, dar este o lume frumoasă astăzi. Și apreciez asta foarte mult. O tranziție care este atât de lină, va fi cât se poate de lină, și apreciez foarte mult asta, Joe”, a continuat viitorul președinte.

 

Ei nu au răspuns la întrebări.

Întâlnirea, pe care Casa Albă a descris-o ulterior ca fiind cordială, a avut loc după o campanie intensă și uneori plină de insulte înainte ca Biden să se retragă din cursă și să o susțină pe vicepreședinta Kamala Harris, relatează ABC News.

În 2016, președintele de atunci, Barack Obama, l-a primit pe Trump în Biroul Oval timp de 90 de minute, după câștigarea alegerilor prezidențiale de către republican.

Dar, după alegerile din 2020, Trump s-a rupt nu numai de tradiția invitării președintelui ales la Casa Albă, dar nu a participat nici la inaugurarea lui Biden, părăsind în schimb Washingtonul cu doar câteva ore înainte de începerea ceremoniei și lăsându-i o scrisoare succesorului său în Biroul Oval.

Ziua de miercuri a marcat prima revenire a lui Trump la Casa Albă de când și-a încheiat președinția sub un nor de negare a alegerilor în urmă cu patru ani. Cu o săptămână înainte de plecarea sa, el a fost pus sub acuzare de către Cameră pentru a doua oară, legislatorii acuzându-l de “incitare la insurecție” după ce susținătorii săi au luat cu asalt violent Capitoliul SUA la 6 ianuarie 2021.

Trump a promis atunci că se va întoarce, iar revenirea s-a produs săptămâna trecută. El a măturat toate cele șapte state importante, obținând 312 voturi electorale față de cele 226 ale vicepreședintelui Kamala Harris și este pe cale să câștige votul popular.

Biden a vorbit cu Trump pe 6 noiembrie pentru a-l felicita și pentru a-i întinde o ramură de măslin politică printr-o invitație la Casa Albă. Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că Biden a făcut acest lucru deoarece “crede în normele” instituției.

Potrivit Casei Albe, șeful de cabinet al Casei Albe, Jeff Zients, și viitorul șef de cabinet al Casei Albe, Susie Wiles, au fost prezenți la discuție.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a descris discuția dintre Biden și Trump ca fiind “foarte amabilă și substanțială”. Aceștia au discutat despre politica externă, inclusiv punctul de vedere al lui Biden cu privire la susținerea Ucrainei în fața agresiunii Rusiei, securitatea națională și problemele interne, iar Trump a venit pregătit cu o listă de întrebări pentru Biden.

Biden “a subliniat că, în opinia sa, sprijinul continuu al Statelor Unite pentru Ucraina este în interesul securităţii noastre naţionale”, a declarat consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, într-o conferinţă de presă după discuţii.

Donald Trump a declarat după întâlnire, citat de New York Post, că a discutat cu Joe Biden “foarte mult despre Orientul Mijlociu”.

“Am vrut să ştiu care sunt opiniile lui despre situaţia în care ne aflăm. Şi mi le-a comunicat, a fost foarte binevoitor”, a asigurat Trump.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

COMISIA EUROPEANA8 minutes ago

UE sporește gradul de pregătire în materie de apărare prin acordarea, în premieră, a unui sprijin financiar pentru achizițiile publice în comun în domeniul apărării

ROMÂNIA17 minutes ago

România riscă să ajungă la CJUE pentru transpunerea incompletă a Directivei modificate privind asigurarea auto

ROMÂNIA DIGITALĂ32 minutes ago

ICI București participă la conferința Critical Infrastructure Protection & Resilience (CIPRE) de la Madrid

Dan Motreanu37 minutes ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a trimis o întrebare scrisă Comisiei Europene legată de cauzele scumpirii alimentelor: „Comisia trebuie să ia măsuri pentru protecția fermierilor”

GENERAL45 minutes ago

Burduja subliniază necesitatea unui angajament clar din partea UE pentru dezvoltarea interconexiunilor energetice est-vest

COMISIA EUROPEANA51 minutes ago

România, trimisă în fața Curții de Justiție a UE. Țara noastră nu a colectat și epurat în mod corespunzător apele uzate urbane 

SUA54 minutes ago

SUA își exprimă îngrijorarea față de relația tot mai strânsă dintre Rusia și Coreea de Nord și față de potențialele schimburi tehnologice dintre cele două țări

PARLAMENTUL EUROPEAN59 minutes ago

Parlamentul European: Aplicarea noii legi europene privind defrișările s-ar putea amâna cu un an de zile

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele CCIR: România trebuie să atragă cât mai multe investiții străine pentru a reduce deficitul comercial și pentru a avea o creștere economică pe termen lung

CHINA3 hours ago

Joe Biden va avea o ultimă întâlnire față în față cu Xi Jinping în marja Forumului APEC de la Lima

NATO1 day ago

Blinken îi asigură pe aliații din NATO că administrația Biden încearcă livrarea către Ucrainei a întregului ajutor militar aprobat de Congres înainte de a-i preda ștatefa lui Trump

COMISIA EUROPEANA2 days ago

“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European

ROMÂNIA3 days ago

Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie

INTERNAȚIONAL7 days ago

Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”

ROMÂNIA1 week ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA1 week ago

Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja

ROMÂNIA1 week ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA1 week ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

Advertisement

Trending