Uniuena Europeană trebuie să învețe ”să folosească limbajul puterii”, le-a transmis luni euroaprlamentarilor spaniolul propus pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, atrăgând atenșia că blocul comunitar trebuie să acționeze sau să riște să fie zdrobiy de superputeri precum SUA sau China, anunță DPA și Reuters, citate de Agerpres.
Borrell, care a fost desemnat oficial la 6 august de Consiliul European pentru acest post după ce a primit undă verde din partea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la 26 iulie, el însuși fiind parte a pachetului de nume convenit de șefii de stat sau de guvern reuniți la summitul din 30 iunie-2 iulie, o va succeda pe italianca socialistă Federica Mogherini, mandatul său începând la 1 noiembrie.
În ultimii 30 de ani, lumea ”s-a schimbat dramatic” în rău, a declarat Borrell în Comisia pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European, observând că ordinea internaţională este ”pusă la încercare de logica politicii puterii, care este mult mai nedreaptă, imprevizibilă şi predispusă la conflicte”.
Comerţul, tehnologia şi finanţele sunt folosite ca ”arme politice”, completat acesta, notând că Europa se confruntă cu ”lipsa unei certitudini privind rolul internaţional al SUA”, noi ameninţări din Est şi o vecinătate fragilă, printre alte lucruri.
”Nu este lumea pe care o voia Uniunea Europeană, dar sunt convins că avem ce ne trebuie să ne confruntăm cu acest mediu plin de provocări”, a spus Borrell, descriind UE drept o ”superputere financiară” ale cărei capacităţi diplomatice sunt printre cele mai puternice din lume.
Josep Borrell a făcut, de asemenea, apel la statele membre UE să lase deoparte suveranitățile naționale și să acționeze ca un întreg pe scena globală, avertizând că există riscul ca ”Europa să devină irelevantă, dacă nu acționăm împreună”.
Ministrul de Externe al Spaniei a militat în același timp pentru o Europa mai vocală și mai puternică, în contextul unui climat internațional în care China devine tot mai agresivă, iar SUA, condusă de președintele american Donald Trump, adoptă o agendă ghidându-se după sloganul ”America pe primul loc”.
”Ca să conchid într-o singură frază: Uniunea Europeană trebuie să înveţe să folosească limbajul puterii”, a mai spus fostul președinte al Parlamentului European între 2004 și 2007, în vârstă de 72 de ani.
Borrell a spus că printre prioritățile lui vor fi și cele şase state balcanice – Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Macedonia de Nord – care aspiră să se alăture blocului comunitar într-o zi.
De altfel, acesta a punctat că prima sa călătorie în afara Uniunii va fi efectuată în Kosovo, a cărui independență nu a fost recunoscută de Spania ca urmare a îngrijorărilor Madridului că acest gest ar alimenta ambițiile separatiste ale catalanilor.
”Nu putem deveni un actor global dacă nu ne putem rezolva problemele acasă”, a completat Borrell.
Prestația sa în Comisia pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European a fost primită pozitiv de președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev.
”Uniunea Europeană a dovedit că poate fi o forță influentă în Europa și în lume, atâta vreme cât acționează cu unitate, așa cum a procedat și Înaltul Reprezentant Federica Mogherini. Libertatea și prosperitatea sunt prețuite peste tot în lume, chiar și de cei care pun la îndoială valorile noastre. Josep Borrell are claritatea de a apăra aceste valori – libertatea, democrația, egalitatea – , deputând eforturi în același timp pentru prevenirea conflictelor din întreaga lume”, a spus Stanișev, potrivit unui comunicat al PES.
”De-a lungul celor 40 de ani în serviciul public, acesta a pledat pentru o voce mai puternică a UE la nivel internațional, constituind la instituirea funcției de Înalt Reprezentant. Acesta va opune rezistență celor care pun la îndoială valorile liberale și răspândesc discordia și sunt sigur că va contribui la transformarea UE într-un actor mai puternic la nivel internațional”, a mai spus liderul PES.
Josep Borrell a fost audiat luni, 7 octombrie, de europarlamentarii care fac parte din Comisia pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European, care urmează să decidă dacă vor valida sau nu candidatura acestuia pentru postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Acesta trebuie să fie aprobat ulterior, alături de întreaga componență a Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, de Parlamentul European, printr-un vot acordat în plenul reunit, programat pentru 23 octombrie.