Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Josep Borrell, candidatul la postul de șef al diplomației europene, militează pentru o Europă care ”să-și creeze propria abordare”: Uniunea Europeană trebuie să înveţe să folosească limbajul puterii

Published

on

©multimedia.europarl.europa.eu

Uniuena Europeană trebuie să învețe ”să folosească limbajul puterii”, le-a transmis luni euroaprlamentarilor spaniolul propus pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, atrăgând atenșia că blocul comunitar trebuie să acționeze sau să riște să fie zdrobiy de superputeri precum SUA sau China, anunță DPA și Reuters, citate de Agerpres.

Borrell, care a fost desemnat oficial la 6 august de Consiliul European pentru acest post după ce a primit undă verde din partea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la 26 iulie, el însuși fiind parte a pachetului de nume convenit de șefii de stat sau de guvern reuniți la summitul din 30 iunie-2 iulie, o va succeda pe italianca socialistă Federica Mogherini, mandatul său începând la 1 noiembrie. 

În ultimii 30 de ani, lumea ”s-a schimbat dramatic” în rău, a declarat Borrell în Comisia pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European, observând că ordinea internaţională este ”pusă la încercare de logica politicii puterii, care este mult mai nedreaptă, imprevizibilă şi predispusă la conflicte”.

Comerţul, tehnologia şi finanţele sunt folosite ca ”arme politice”, completat acesta, notând că Europa se confruntă cu ”lipsa unei certitudini privind rolul internaţional al SUA”, noi ameninţări din Est şi o vecinătate fragilă, printre alte lucruri.

Nu este lumea pe care o voia Uniunea Europeană, dar sunt convins că avem ce ne trebuie să ne confruntăm cu acest mediu plin de provocări”, a spus Borrell, descriind UE drept o ”superputere financiară” ale cărei capacităţi diplomatice sunt printre cele mai puternice din lume.

Josep Borrell a făcut, de asemenea, apel la statele membre UE să lase deoparte suveranitățile naționale și să acționeze ca un întreg pe scena globală, avertizând că există riscul ca ”Europa să devină irelevantă, dacă nu acționăm împreună”.

Ministrul de Externe al Spaniei a militat în același timp pentru o Europa mai vocală și mai puternică, în contextul unui climat internațional în care China devine tot mai agresivă, iar SUA, condusă de președintele american Donald Trump, adoptă o agendă ghidându-se după sloganul ”America pe primul loc”.

”Ca să conchid într-o singură frază: Uniunea Europeană trebuie să înveţe să folosească limbajul puterii”, a mai spus fostul președinte al Parlamentului European între 2004 și 2007, în vârstă de 72 de ani.

Borrell a spus că printre prioritățile lui vor fi și cele şase state balcanice – Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Macedonia de Nord – care aspiră să se alăture blocului comunitar într-o zi.

De altfel, acesta a punctat că prima sa călătorie în afara Uniunii va fi efectuată în Kosovo, a cărui independență nu a fost recunoscută de Spania ca urmare a îngrijorărilor Madridului că acest gest ar alimenta ambițiile separatiste ale catalanilor.

”Nu putem deveni un actor global dacă nu ne putem rezolva problemele acasă”, a completat Borrell.

Prestația sa în Comisia pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European a fost primită pozitiv de președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev.

”Uniunea Europeană a dovedit că poate fi o forță influentă în Europa și în lume, atâta vreme cât acționează cu unitate, așa cum a procedat și Înaltul Reprezentant Federica Mogherini. Libertatea și prosperitatea sunt prețuite peste tot în lume, chiar și de cei care pun la îndoială valorile noastre. Josep Borrell are claritatea de a apăra aceste valori – libertatea, democrația, egalitatea – , deputând eforturi în același timp pentru prevenirea conflictelor din întreaga lume”, a spus Stanișev, potrivit unui comunicat al PES.

”De-a lungul celor 40 de ani în serviciul public, acesta a pledat pentru o voce mai puternică a UE la nivel internațional, constituind la instituirea funcției de Înalt Reprezentant. Acesta va opune rezistență celor care pun la îndoială valorile liberale și răspândesc discordia și sunt sigur că va contribui la transformarea UE într-un actor mai puternic la nivel internațional”, a mai spus liderul PES.

Josep Borrell a fost audiat luni, 7 octombrie, de europarlamentarii care fac parte din Comisia pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European, care urmează să decidă dacă vor valida sau nu candidatura acestuia pentru postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Acesta trebuie să fie aprobat ulterior, alături de întreaga componență a Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, de Parlamentul European, printr-un vot acordat în plenul reunit, programat pentru 23 octombrie.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu anunță vizita în România a reprezentanților Comisiei de Transport și Turism: Colegii mei din PE vor vedea ce înseamnă România reală

Published

on

© European Parliament

Reprezentanți ai Comisiei de Transport și Turism (TRAN) din Parlamentul European vor efectua o vizită de lucru în România, în perioada 6-8 aprilie, anunță eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în cadrul acestei comisii.

 

În declarația video transmisă astăzi, Marian-Jea Marinescu a informat că agenda vizitei cuprinde întâlniri cu Comisia de Transport din Parlamentul României, Ministerul Transporturilor, Compania Națională pentru Autostrăzi și Căile Ferate.

„Eu am propus să avem o întâlnire și cu producătorii de material rulant pentru că vreau să arăt ce se face în România, să promovez industria românească”, a precizat eurodeputatul. 

De asemenea, Marinescu a spus că de la București, eurodeputații se vor deplasa la Constanța „pentru a discuta mai mult despre Canalul Dunăre-Rin și despre dezvoltarea transportului pe căile navigabile interne, iar pentru asta vor fi acolo responsabilii cu Sinergia Mării Negre și cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării”. Ulterior, aceștia vor merge la Murghiol, pentru a discuta despre oportunitățile privind dezvoltarea turismului în zonă, și se vor întâlni cu Guvernatorul Deltei Dunării, Ion Munteanu, și cu autoritățile locale. 

Potrivit lui Marinescu, vizita apare într-un moment bun pentru că „anul acesta vom aproba politica de transport pentru următorii șapte ani, plus alte lucruri generate de Pactul Ecologic, iar România își poate spune părerea despre aceste măsuri”.  „Sper că prin această vizită, colegii mei din PE pot să vadă ce înseamnă România reală”, a adăugat eurodeputatul. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor, în amintirea victimelor Holocaustului: Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate, este mesajul transmis de eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Ceremoniile desfășurate luni, 27 ianuarie, la Auschwitz-Birkenau au marcat împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului morții de către Armata Roșie, în 1945. Prin rezoluția adoptată la 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a hotărât ca aceată dată să devină Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

 

„Am avut astăzi ocazia excepțională de a urmări cuvântările celor prezenți la Auschwitz, la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea acestui loc de sinistră tortură, unul dintre locurile cele mai sinistre pe care istoria omenirii le-a cunoscut. Printre vorbitori, toți impresionanți, s-a aflat și un domn a cărui mărturie nu a ținut direct de experiența sa personală, ca a celorlalți, ci a ținut de tentativa de a explica cum s-a ajuns acolo. Acceptarea moment după moment a intoleranței, acceptarea pe rând a celor mai înfiorătoare restricții impuse de o societate sau de părți ale unei societăți asupra unei minorități a generat în cele din urmă dezastrul. Numai în felul acesta se poate ajunge la catastrofă. Din toate aceste motive, un supraviețuitor al Auschwitz-ului, prezent la comemorare, a transmis cel mai important mesaj cu putință – Fiți atenți, uitați-vă în jurul vostru, vedeți ca nu cumva în societatea în care trăiți să apară semnele unor asemenea atitudini, pentru că aceste atitudini pot să vă ducă la ce poate fi mai rău pentru rasa umană”, a transmis Vlad Nistor pe Facebook. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending