Connect with us

RUSIA

Josep Borrell: Decizia Moscovei de a cataloga organizațiile lui Navalny drept grupuri extremiste este nefondată și va avea consecințe grave

Published

on

© European Union 2021

Decizia de miercuri a unui tribunal din Moscova de a cataloga organizațiile lui Alexei Navalny drept „grupuri extremiste” reprezintă cel mai grav efort depus până în prezent de guvernul rus de a suprima opoziția politică independentă și investigațiile anticorupție și de a elimina influența rețelelor politice ale lui Navalny, a transmis Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, informează comunicatul oficial.

„Este o decizie nefondată care confirmă un model negativ de represiune sistematică a drepturilor și libertăților omului, care sunt consacrate în Constituția rusă. Această hotărâre va avea consecințe grave pentru societatea civilă, opoziția și vocile critice din Rusia. Îndemnăm guvernul rus să își respecte pe deplin obligațiile și angajamentele internaționale pe care și le-a asumat, inclusiv în cadrul Consiliului Europei și al OSCE, pentru a susține aceste drepturi”, a punctat oficialul european. 

Josep Borrell a afirmat că Uniunea Europeană își reiterează apelul pentru eliberarea imediată și necondiționată a lui Navalny, întrucât consideră că această condamnare este motivată politic și contravine obligațiilor internaționale ale Rusiei în domeniul drepturilor omului.

„În acest sens, ne așteptăm, de asemenea, ca Rusia să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, inclusiv să respecte măsura provizorie a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la natura și amploarea riscului la adresa vieții domnului Navalny. Autoritățile ruse sunt responsabile pentru siguranța și sănătatea acestuia”, a conchis șeful diplomației UE, Josep Borrell. 

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

COMISIA EUROPEANA

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față subminării securității europene de către Federația Rusă, a transmis, sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la summitul G7 care are loc în Marea Britanie, într-un mesaj menit să ranforseze unitatea dintre Europa și Statele Unite înainte de summit-urile NATO, UE-SUA și SUA-Rusia.

“Sesiunea privind politica externă: am discutat pe larg despre vecinătatea estică a UE. În timp ce Rusia continuă să submineze ordinea de securitate europeană, putem conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față acestei provocări“, a scris von der Leyen, pe Twitter, având în vedere că președintele american Joe Biden își va încheia vizita în Europa printr-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin.

Ea a indicat că Ucraina este o prioritate pe agenda comună și că partenerii din G7 sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și sunt pregătiți să acorde asistență în eforturile de reformă ale acesteia.

De asemenea, șefa executivului european s-a arătat îngrijorată de situația din Belarus și că G7 va face ca sancțiunile luate de UE să fie mai eficiente.

“UE lucrează, de asemenea, la un plan de investiții de 3 miliarde de euro pentru a sprijini un viitor Belarus democratic”, a conchis ea.

Vineri, în prima zi a summitului, președinta Comisiei Europene a avut și prima sa discuție informală cu președintele american, Joe Biden, subliniind că așteaptă cu nerăbdare să îl întâmpine la Bruxelles pentru primul summit Uniunea Europeană – SUA din ultimii șapte ani.

“O strânsă unitate transatlantică este esențială pentru a face față provocărilor actuale – de la relațiile cu China la protejarea climei. M-am bucurat să schimb idei cu președintele Joe Biden”, a scris von der Leyen, tot pe Twitter.

Liderul SUA și președinții Comisiei Europene și Consiliului European vor participa marți, 15 iunie, la un summit UE-SUA, la Bruxelles, unde se vor angaja către un “nou răsărit” în relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

Șefii principalelor instituții ale UE și liderul de la Casa Albă vor conveni aprofundarea cooperării în vederea combaterii schimbărilor climatice, încetarea disputelor comerciale, cooperarea în politica faţă de China, și vor pleda pentru realizarea unui nou studiu privind originile COVID şi pentru susţinerea eforturilor de vaccinare a populaţiei mondiale, potrivit proiectului cu concluziile acestui summit, consultat miercuri de Reuters.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, a transmis luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele rus, Vladimir Putin.

Președintele Consiliului European a indicat că UE își va menține angajamentul față de cele cinci principii directoare care guvernează politica UE față de Rusia, având în vedere că, la summitul din 24-25 mai, liderii europeni au invitat Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană să prezinte un document care să conțină opțiuni de politică privind viitoarele relații cu Federația Rusă, în perspectiva reuniunii Consiliului European din luna iunie.

Continue Reading

RUSIA

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

Published

on

© NATO

Rusia a început vineri o nouă serie de exerciţii militare în Crimeea, la care forţele aeriene ale Flotei ruse din Marea Neagră şi un regiment de sisteme antiariene şi antirachetă dislocat în peninsula (anexată) în contextul în care un distrugător american urmează să intre în apele Mării Negre, relatează agenţia oficială de presă RIA Novosti, informează Agerpres.

Distrugătorul Laboon (DDG 58) din clasa Arleigh Burke a început traversarea Mării Mediterane pentru a ajunge în Marea Neagră pentru operaţiuni de asigurare a securităţii pe mare, după cum a comunicat anterior Flota a 6-a SUA într-o postare pe contul său de Twitter.

US Navy operează în mod obişnuit cu aliaţii din NATO şi ţările partenere în Marea Neagră, se mai spune în text.

Navele din această clasă sunt echipate cu rachete de croazieră Tomahawk şi Harpoon, precum şi sisteme antirachetă SM-3.

Pe lângă distrugătorul american Laboon (DDG 58), sunt aşteptate să intre în Marea Neagră distrugătorul britanic HMS Defender şi fregata olandeză HNLMS Evertsen, aflate în prezent la Istanbul.

La exerciţiile organizate de Flota rusă la Marea Neagră participă avioane de atac Su-24M, de recunoaştere şi război electronic SU-24MP, de luptă miltirol Su-30, de transport An-26, precum şi aeronava amfibie de patrulare Be-12. În total, componenta aeriană a Flotei ruse din Marea Neagră a mobilizat pentru acest exerciţiu 15 avioane de luptă, precum şi 50 de echipamente de apărare antiaeriană şi antirachetă.

După izbucnirea crizei în estul Ucrainei, navele marinei SUA şi ale altor ţări membre NATO intră în mod regulat în Marea Neagră, notează Interfax.

Precedentele exerciţii militare în Crimeea au avut loc la sfârşitul lunii aprilie, ca parte a unor manevre mai ample în regiune, după ce Rusia fusese acuzată că a mobilizat circa 100.000 de militari şi importante capacităţi tehnice în apropiere de frontiera cu Ucraina şi în Crimeea, suscitând temeri privind o nouă escaladare a violenţelor în estul Ucrainei.

Exercițiile au debutat în contextul în care liderii celor 30 de state membre ale NATO se întrunesc luni, la Bruxelles, pentru un summit în care sunt așteptate decizii pentru consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, inclusiv în raport cu agresivitatea Rusiei.

Continue Reading

CHINA

Summit-urile G7 și NATO: Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între democrații și autocrații, avertizează raportul Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice, iar mediul internațional este caracterizat de două “stări de fapt” – competiția și cooperare, avertizează Conferința de Securitate de la München în raportul său anual, publicat în ajunul summit-urilor G7 și NATO.

“În timp ce competiția a devenit trăsătura definitorie a politicii mondiale, cele mai critice amenințări la adresa umanității – de la schimbările climatice la cursele de înarmare și pandemii – necesită o cooperare internațională pe scară largă. Dar concurența și cooperarea nu numai că coexistă, ci se condiționează reciproc din ce în ce mai mult”, transmite MSC în raportul dat publicității miercuri, în timp ce președintele american Joe Biden călătorește către Europa pentru prima sa vizită externă de la debutul mandatului.

Ediția din 2021 a raportului Conferinței de Securitate de la München se îndepărtează ușor de ipoteza raportului precedent, publicat în februarie 2020 în marja lucrărilor Conferinței.

Dacă raportul de la acel moment regăsea relația transatlantică într-o stare de “dezoccidentalizare” (Westlessness) din cauza animozităților și temerilor unei rupturi epocale între administrația Trump și aliații europeni, raportul de anul acesta se bazează pe starea Occidentului și ordinea internațională, concurența crescândă între sistemele democratice și autocratice și modul în care noul impuls transatlantic poate produce rezultate concrete, întruchipând astfel definiția de lucru a politicii externe a noului președinte american: competiția dintre democrație și autocrație reprezintă bătălia secolului al XXI-lea și cine va prevala din aceasta.

Marea întrebare strategică: Cum vor găsi democrațiilor liberale echilibrul între cooperare și concurență globală?

Principalul element care reiese din raportul MSC este acela că “lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice“, iar “accentul pus pe competiție amenință să submineze cooperarea globală pe probleme de interes comun”.

Cel de-al doilea punct definitoriu tratează concurența și cooperarea globală din perspectiva coexistenței și a condiționării reciproce.

“Modul în care statele cooperează – cu cine, în ce cadru și în ce scop – este din ce în ce mai mult modelat de concurență. Iar modul în care statele concurează – în ce moduri, cu ce mijloace și cu cine – depinde de relațiile lor de cooperare cu alții”, transmite raportul Conferinței.

Potrivit experților Conferinței de Securitate de la München: “marea întrebare strategică pentru democrațiile liberale ale lumii de astăzi este cum să găsească un echilibru între, pe de o parte, întărirea cooperării între țările care gândesc la fel pentru a respinge concurenții și a păstra elementele de bază ale ordinii internaționale liberale și, pe de altă parte, cum să evite transformarea competiției cu statele autocratice în confruntare directă, în care nu ar mai exista prea mult spațiu pentru cooperarea necesară”.

În fine, cel de-al patrulea punct se referă la faptul că partenerii transatlantici nu trebuie să irosească oportunitatea de a-și revitaliza parteneriatul și de a-l adapta la un mediu internațional în schimbare rapidă.

Premieră: Conferința de Securitate de la München publică Indexul de Securitate. Cum se privesc reciproc statele cu influență decisivă în domeniul global și cum văd ele principalele riscuri globale?

În premieră, raportul Conferinței de la München conține un Index de Securitate, care constată o fragmentare în Occident, un oarecare consens global privind riscurile climatice și de mediu, precum și o majoritate a țarilor care par să considere China ca fiind un risc major.

Țările analizate în acest index sunt statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) și țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud).

Canadienii, cetățenii occidentali cei mai îngrijorați de ascensiunea Chinei

Poziționarea globală a Canadei reflectă un aliniament ferm cu pozițiile Statelor Unite și Europei. Principalele riscuri globale la care se raportează canadienii sunt pandemia actuală și potențiale alte pandemii, schimbările climatice, atacurile cibernetice și ascensiunea Chinei. De altfel, 60% dintre canadieni percep Beijingul ca amenințare, mai mult decât americanii, francezii sau germanii.

Germania percepe China ca un risc mai puțin important

Principalele riscuri percepute de Germania sunt schimbările climatice în general, distrugerea habitatelor naturale, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, pandemia de coronavirus, terorismul islamic radical și atacurile cibernetice.

În ceea ce privește riscul unei prăbușiri a democrației, germanii sunt mult mai puțin îngrijorați decât francezii (28% față de 48%). Același lucru este valabil și pentru riscul de război civil sau de violență politică (38% față de 58%).

Dar există și opinii comune între cei doi parteneri europeni: Respondenții germani sunt foarte îngrijorați de terorismul islamic radical (64%), cu al doilea cel mai mare scor din lume, după Franța. Germania este națiunea cea mai îngrijorată de riscul terorismului de dreapta (54%) dintre toate țările intervievate.

De asemenea, germanii percep China ca fiind un risc mai puțin important decât alți respondenți din Europa.

Francezii, preocupați de prăbușirea democrației și de riscul unui război civil

În Franța, principalele riscuri percepute sunt terorismul islamic radical, pandemia de coronavirus, schimbările climatice în general, o viitoare pandemie și atacurile cibernetice asupra țării.

Dintre toate țările intervievate, respondenții din Franța sunt cei mai îngrijorați de riscul terorismului islamic radical.

În mod surprinzător, apariția unui război civil sau a violenței politice este considerată un risc semnificativ de către francezi, cu cel mai mare scor din Europa (58%) și din toate țările intervievate, cu excepția Braziliei și a Africii de Sud (69% fiecare). Există, de asemenea, o îngrijorare semnificativ mai mare în rândul respondenților din Franța decât în rândul celor din alte țări europene cu privire la o prăbușire a democrației (48%) și la o schimbare rapidă a culturii propriei țări (49%).

Italia: Țara din Europa cea mai “conștientă de riscuri”, dar cel mai puțin îngrijorată de Rusia și de China

Principalele riscuri care îi îngrijorează pe cetățenii italieni sunt pandemia de coronavirus, schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, distrugerea habitatelor naturale și o viitoare pandemie. 

Italia este țara din Europa cea mai “conștientă de riscuri” și se situează pe locul al treilea, după Brazilia și Africa de Sud, în rândul celor chestionați la nivel global.

De asemenea, aceștia consideră Rusia ca fiind un risc mai puțin important decât orice altă țară din Europa. La fel ca și îngrijorarea relativ scăzută față de China în Germania, acest lucru subliniază percepțiile diferite ale riscului geopolitic în Europa.

Japonia: o națiune îngrijorată de vecinii săi

Principalele riscuri la care sunt expuși japonezii sunt China, pandemia de coronavirus, distrugerea habitatelor naturale, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, schimbările climatice, atacurile cibernetice și Coreea de Nord.

Respondenții din Japonia sunt îngrijorați de riscurile din vecinătatea lor. Japonia este națiunea care vede China ca fiind cel mai mare risc (70%) dintre toate țările intervievate.

Respondenții japonezi evaluează, de asemenea, destul de bine amenințarea reprezentată de armele biologice și chimice, alături de utilizarea armelor nucleare (52%, pe locul al doilea după indieni în ceea ce privește riscul perceput al utilizării armelor nucleare).

Britanicii percep Rusia și China drept “riscuri de nivel mediu”

Britanicii se afirmă îngrijorați de pandemia de coronavirus, schimbările climatice, distrugerea habitatelor naturale, o viitoare pandemie și atacurile cibernetice.

Atât Rusia, cât și China sunt percepute ca fiind riscuri de nivel mediu de către respondenții din Regatul Unit (49% și, respectiv, 52%). Deși riscul reprezentat de China este considerat mai mare decât cel reprezentat de Rusia, respondenții din Regatul Unit apreciază riscul reprezentat de Rusia este mai mare, spre deosebire de respondenții din alte țări, fiind devansați doar de cei din Japonia și de cei din SUA.

SUA: Principalele riscuri pentru securitatea Statelor Unite vin dinspre China, Rusia și Iran

Cetățenii americani consideră că principalele riscuri la adresa Statelor Unite sunt sunt atacurile cibernetice, China, polarizarea politică, pandemia de coronavirus și campaniile de dezinformare din partea inamicilor.

China se află în fruntea percepțiilor americane privind riscurile: cu 58%, deși mai mic decât în Canada, acesta este unul dintre cele mai mari scoruri din Occident.

Rusia este, de asemenea, cotată ca un risc ridicat (52), căruia doar respondenții japonezi îi atribuie un risc mai mare. Cetățenii americani consideră, de asemenea, că Iranul reprezintă un risc major (52%) – împreună cu francezii (52%), aceasta fiind cea mai mare evaluare dintre respondenții din întreaga lume.

Pe plan intern, polarizarea politică este considerată un risc ridicat. Riscul unei prăbușiri a democrației (52%) și al unui război civil sau al violenței politice (51%) este, de asemenea, foarte prezent în mintea respondenților americani. În pofida asaltului asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021, terorismul de dreapta nu este perceput ca un risc semnificativ (40%).

Cum văd chinezii și rușii riscurile la nivel global?

Indexul de Securitate de la München relevă date interesante despre principalii competitori autocrați ai Occidentului: China și Rusia.

Sub titlul “O țară neperturbată”, China vede ca principale riscuri SUA, schimbările climatice, utilizarea de arme biologice de către un agresor și atacurile cibernetice.

În timp ce respondenții din alte țări consideră că China și Rusia reprezintă riscuri, respondenții din China consideră că SUA și UE sunt țările sau blocurile care prezintă cele mai mari riscuri geopolitice. În cazul în care sunt percepute riscuri, publicul chinez crede cu tărie că țara lor este pregătită pentru acestea.

Raportul consemnează că Rusia este imaginea în oglindă a Statelor Unite.  Principalele riscuri care îi îngrijorează pe respondenții din Rusia sunt creșterea inegalităților, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, distrugerea habitatelor naturale, schimbările climatice în general și o viitoare pandemie.

Respondenții din Rusia consideră China, precum și Iranul și Coreea de Nord ca fiind riscuri minore, în timp ce SUA sunt considerate un risc major.  Respondenții ruși acordă UE un scor absolut relativ scăzut (32%).

În rândul rușilor, amenințarea percepută a unui atac cu arme nucleare este cea mai scăzută din lume (26%).

Deși apare în mod tradițional la debutul ediției a Conferinței, raportul Conferinței de Securitate de la München este publicat de data aceasta în ajunul primei vizite în străinătate a noului președinte al Statelor Unite. Joe Biden va efectua în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie), la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA (15 iunie) la Bruxelles, precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

La summitul G7, Joe Biden și aliații democratici vor discuta despre angajamentul lor față de multilateralism și disponibilitatea de a acționa pentru a promova prioritățile în materie de sănătate publică, redresare economică și schimbări climatice, căutând să demonstreze solidaritatea și valorile comune ale marilor democrații.

Summitul NATO din 14 iunie este, în egală măsură, o reuniune importantă pentru stabilirea căii de urmat privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, ca parte a procesului de reflecție NATO 2030, fiind de așteptat ca liderii Alianței Nord-Atlantice să convină elaborarea unui nou Concept Strategic care va consolida NATO drept unic forum de consultare politică transatlantică, care va întări postura militară a Alianței și care îi va oferi capacitate de proiecție globală pentru a gestiona ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Din cauza pandemiei, ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München a fost înlocuită o ediție specială virtuală care a avut loc pe 19 februarie și care a reprezentat primul discurs de politică externă al președintelui american Joe Biden către aliații europeni. Discursul care a evocat – “America s-a întors. Alianța transatlantică s-a întors” – a făcut parte dintr-un adevărat “regal al liderilor” prin discursurile președinților Joe Biden și Emmanuel Macron, cancelarului Angela Merkel, prim-ministrului Boris Johnson și liderii UE și NATO, Ursula von der Leyen, Charles Michel și Jens Stoltenberg.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE10 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE13 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA15 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending