Liderii europeni au ripostat sâmbătă la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până “în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite.

Țările vizate de măsura intempestivă a liderului de la Casa Albă sunt Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda, acestea fiind și statele care au trimis militari pe insula arctică și în regiune, ca parte a unor manevre militare daneze în scopul asigurării securității arctice.

Țările europene au discutat și planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda, inclusiv o misiune NATO de tip Santinela Arctică sugerată de Belgia și susținută rapid de Marea Britanie și Norvegia, pentru a demonstra președintelui american că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii.

Președintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a răspuns la ultimele amenințări ale lui Donald Trump, avertizând că „niciun fel de intimidare” nu va convinge națiunile europene să-și schimbe cursul în ceea ce privește Groenlanda.

“Franța este dedicată suveranității și independenței națiunilor, în Europa și în restul lumii. Acest lucru ne ghidează alegerile. (…) Din acest motiv sprijinim și vom continua să sprijinim Ucraina și tot din acest motiv am construit o coaliție a celor dispuși pentru o pace robustă și durabilă, pentru a apăra aceste principii și securitatea noastră. Tot din acest motiv am decis să participăm la exercițiul hotărât de Danemarca în Groenlanda. Ne menținem această decizie, cu atât mai mult cu cât este vorba despre securitatea în Arctica și la frontierele Europei. Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența, fie în Ucraina, Groenlanda sau oriunde altundeva în lume, atunci când ne confruntăm cu astfel de situații”, a scris Macron, pe X și pe Facebook.

France is committed to the sovereignty and independence of nations, in Europe and elsewhere. This guides our choices. It underpins our commitment to the United Nations and to its Charter.

It is on this basis that we support, and will continue to support Ukraine…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 17, 2026

Președintele francez a descris amenințările lui Trump privind tarifele drept “inacceptabile”, adăugând că acestea “nu își au locul în acest context”. “Europenii vor răspunde într-o manieră unită și coordonată dacă acestea vor fi confirmate. Vom ști să apărăm suveranitatea europeană”, a mai punctat liderul de la Elysee.

Momentul anunțării acestor tarife de către Trump a coincis cu momentul în care Uniunea Europeană și Mercosur semnau la Asuncion, capitala Paraguayului, acordul comercial care va crea cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă, o piață comună de 700 de milioane de cetățeni, reprezentând 30% din PIB-ul global.

Din America de Sud, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că „coordonează un răspuns comun” la anunțul președintelui Donald Trump privind tarifele.

“Ceea ce putem spune este că Uniunea Europeană va fi întotdeauna foarte fermă în apărarea dreptului internațional, oriunde ar fi acesta aplicat, ceea ce, desigur, începe pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru moment, coordonez un răspuns comun al statelor membre ale Uniunii Europene pe această chestiune”, a declarat Costa.

Mai mult, șeful Consiliului European și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis și o declarație comună, avertizând că tarifele vor submina relațiile transatlantice, riscând “să genereze o spirală descendentă periculoasă”.

“Integritatea teritorială și suveranitatea sunt principii fundamentale ale dreptului internațional. Ele sunt esențiale atât pentru Europa, cât și pentru comunitatea internațională în ansamblu. Am subliniat constant interesul nostru transatlantic comun pentru pace și securitate în Arctica, inclusiv prin intermediul NATO. Exercițiul danez pre-coordonat, desfășurat împreună cu aliații, răspunde nevoii de consolidare a securității în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni. Uniunea Europeană stă în deplină solidaritate cu Danemarca și cu poporul groenlandez. Dialogul rămâne esențial, iar noi ne angajăm să construim pe baza procesului început săptămâna trecută între Regatul Danemarcei și Statele Unite. Europa va rămâne unită, coordonată și hotărâtă să apere suveranitatea sa”, au transmis ei.

Și premierul britanic Keir Starmer a condamnat cele mai recente tarife anunțate de Donald Trump drept “complet greșit”, subliniind că Groenlanda face parte din Danemarca și că “viitorul său este o chestiune care îi privește pe groenlandezi și pe danezi”.

“Poziția noastră privind Groenlanda este foarte clară – ea face parte din Regatul Danemarcei, iar viitorul său este o chestiune care ține de groenlandezi și de danezi. Am precizat, de asemenea, că securitatea în Arctica este importantă pentru întregul NATO, iar aliații ar trebui să facă mai mult împreună pentru a face față amenințării venite din partea Rusiei în diferite zone ale Arcticii. Aplicarea de tarife împotriva aliaților pentru că urmăresc securitatea colectivă a statelor membre NATO este complet greșită. Desigur, vom aborda direct această chestiune cu administrația Statelor Unite”, a declarat el.

Our position on Greenland is very clear – it is part of the Kingdom of Denmark and its future is a matter for the Greenlanders and the Danes.

We have also made clear that Arctic Security matters for the whole of NATO and allies should all do more together to address the threat…

— Keir Starmer (@Keir_Starmer) January 17, 2026

“Nu ne vom lăsa șantajați”, a declarat și premierul Suediei, Ulf Kristersson, ca reacție la amenințarea președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife.

Ulf Kristersson a subliniat că “doar Danemarca și Groenlanda decid asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”. El a evidențiat angajamentul său de “a apăra întotdeauna țara mea și vecinii noștri aliați”.

“Este o problemă a Uniunii Europene, care privește mult mai multe țări decât cele vizate acum în mod specific. Suedia poartă în prezent discuții intense cu alte state membre ale UE, cu Norvegia și cu Regatul Unit, în vederea unui răspuns colectiv”, a continuat el, referindu-se la reacția europeană cu privire la tarife.

Vi låter oss inte utpressas. Bara Danmark och Grönland bestämmer i frågor som rör Danmark och Grönland. Jag kommer alltid stå upp för mitt land, och för våra allierade grannar. Detta är en EU-fråga som rör många fler länder än de som nu pekas ut. Sverige har nu intensiva…

— Ulf Kristersson (@SwedishPM) January 17, 2026

O reacție a venit și din partea ministrului de externe danez, care a încercat să reducă tensiunea diplomatică.

Într-un comunicat, ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a făcut referire la discuțiile “constructive” purtate în această săptămână la Washington cu vicepreședintele american Jd Vance și cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. El a recunoscut totodată că este nevoie de eforturi suplimentare pentru consolidarea securității în Arctica.

“De aceea, noi și partenerii noștri din NATO ne intensificăm acțiunile, în deplină transparență, împreună cu aliații noștri americani”, a declarat Rasmussen.

Cele două părți au convenit miercuri să creeze un grup de lucru pentru a discuta modalități de depășire a diferențelor.

Și ministrul de externe al Țărilor de Jos a declarat că țara sa „a luat act” de anunțul președintelui Donald Trump privind tarifele.

Într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, David van Weel a afirmat că “eforturile militare legate de exercițiile din Groenlanda sunt menite să contribuie la securitatea în regiunea arctică”. El a adăugat că Țările de Jos se află în “contact strâns” cu Comisia Europeană și cu partenerii săi, în timp ce elaborează un răspuns.

Pe acest fond al escaladării crizei legate de Groenlanda, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-o ședință de urgență, pe fondul escaladării crizei legate de Groenlanda. Cipru, care deține președinția rotativă a UE pentru șase luni, a organizat această reuniune pentru duminică, potrivit agenției de presă Reuters.

În același timp, este de așteptat ca Parlamentul European să blocheze miercuri acordul privind tarifele impuse de Donald Trump Uniunii Europene, după ce cele două mari grupuri politice din Parlament au anunțat că vor opri procesul de ratificare legală ca răspuns la cele mai recente amenințări ale președintelui american.

La Nuuk, capitala Groenlandei, protestatarii au înfruntat vremea rece pentru a manifesta împotriva amenințărilor lui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei arctice, precum și împotriva celei mai recente serii de tarife aplicate țărilor europene.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un nou set de tarife pentru un număr mare de țări care exportă bunuri către Statele Unite, măsura urmând să intre în vigoare la 1 februarie, relatează BBC.

Trump afirmă că aceste tarife vor rămâne în vigoare până „în momentul în care se ajunge la un Acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Trump scrie că țări precum Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda vor fi „taxate cu un tarif de 10%” pentru „toate și orice” bunuri trimise în SUA.

La 1 iunie, acest tarif va fi majorat la 25%, a scris el pe platforma Truth Social, în timp ce protestatarii au înfruntat vremea rece în întreaga Groenlandă pentru a manifesta împotriva amenințărilor lui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei arctice.

Ca reamintire, tarifele sunt taxe aplicate bunurilor importate și sunt plătite, de regulă, către guvern de companiile care aduc produse din străinătate.

Președintele adaugă că, după secole, „a venit timpul ca Danemarca să dea înapoi”.

„Pacea mondială este în joc! China vrea Groenlanda, iar Danemarca nu poate face nimic în această privință”, afirmă Trump, susținând că Groenlanda este protejată doar de „două sănii trase de câini”.

El continuă spunând că Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda „au călătorit în Groenlanda în scopuri necunoscute” și că joacă un „joc foarte periculos”.

„Trebuie luate măsuri ferme” pentru ca această „situație potențial periculoasă să se încheie rapid și fără echivoc”, adaugă Trump.

Țările europene au discutat și planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda, inclusiv o misiune NATO de tip Santinela Arctică sugerată de Belgia și susținută rapid de Marea Britanie și Norvegia, pentru a demonstra președintelui american că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii. În paralel, Danemarca și mai multe țări aliate – Suedia, Germania, Canada, Franța și Țările de Jos, au anunțat miercuri că își vor intensifica prezența militară în Groenlanda, ca parte a unor exerciții extinse din cadrul Operation Arctic Endurance, pe fondul presiunilor tot mai mari exercitate de Washington în legătură cu suveranitatea insulei arctice. 

Această mutare strategică și militară a fost făcută înainte de întâlnirea de la Washington dintre ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, ministrul groenlandez pentru afaceri externe, Vivian Motzfeldt, vicepreședintele american J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio.

Cele două părți au convenit să creeze un grup de lucru pentru a discuta modalități de depășire a diferențelor, în condițiile în care Trump continuă să ceară preluarea de către SUA a teritoriului arctic al Danemarcei, Groenlanda.

Și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat joi că există în continuare un „dezacord fundamental” cu Statele Unite în privința Groenlandei, preluând formularea comunicată public de șeful diplomației daneze și subliniind că ambiția americană de a prelua insula arctică rămâne neschimbată, în pofida dialogului diplomatic aflat în desfășurare.

În ajunul întâlnirii din capitala SUA, președintele Donald Trump a apreciat că NATO devine mult mai redutabilă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite și a fost categoric cu privire la intenția de a prelua insula arctică. „Orice altceva mai puțin de atât este inacceptabil”, a scris el, pe Truth Social.

Trump a reluat și duminică ideea că Statele Unite trebuie să achiziționeze Groenlanda — nu să o închirieze — argumentând că teritoriul arctic nu are mijloace de apărare și avertizând că Rusia sau China ar interveni dacă Washingtonul nu ar acționa, o mișcare pe care el o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite și a NATO.

Dacă președintele american Donald Trump invadează Groenlanda aceasta va însemna sfârșitul NATO, a avertizat, însă, premierul danez Mette Federiksen, în vreme ce liderii europeni au transmis un mesaj ferm de susținere a rolului NATO în Arctica, subliniind că „Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – face parte din NATO”, o formulare menită să elimine orice ambiguitate privind statutul de securitate al teritoriului, și evidențiind că securitatea regiunii arctice este „o prioritate-cheie pentru Europa” și un element esențial al securității internaționale și transatlantice.

Belgia nu se duce în Groenlanda pentru a intra în conflict cu Washingtonul, a declarat vineri ministrul apărării Theo Francken, respingând sugestiile potrivit cărora prezența militară europeană tot mai mare pe insula arctică ar constitui o demonstrație de forță împotriva Statelor Unite, informează Politico Europe.

„Acum pare că mergem acolo pentru a spune: haide, Unchiule Sam, să ne luptăm și să vedem cine câștigă”, a declarat Francken într-un interviu televizat acordat VRT. „Nu aceasta este intenția noastră”, a adăugat el.

Francken a declarat că Belgia va trimite un singur ofițer în cadrul unei misiuni de recunoaștere daneze în Groenlanda, cu scopul de a evalua logistica, opțiunile operaționale și condițiile de pe teren.

„Aceasta este o misiune de recunoaștere”, a spus el, subliniind că nu este planificată nicio desfășurare permanentă sau poziție de luptă.

Măsura vine în contextul în care Danemarca și un grup tot mai mare de aliați europeni intensifică activitatea militară în Groenlanda și în jurul acesteia, extinzând exercițiile și prezența trupelor la cererea Copenhagăi.

Danemarca a declarat că obiectivul este de a consolida securitatea Arcticii și capacitatea aliaților de a opera în condiții extreme, ofițeri și detașamente mici sosind deja din mai multe țări europene.

Însă desfășurările se desfășoară într-un context politic neobișnuit de instabil. Președintele SUA, Donald Trump, a ridicat în repetate rânduri perspectiva preluării controlului asupra Groenlandei, iar la începutul acestei luni a declarat că „ar putea fi o alegere” pentru Washington între cucerirea insulei și păstrarea NATO.

Trump a respins, de asemenea, constrângerile dreptului internațional, afirmând că nu are „nevoie” de ele.

Francken a descris răspunsul Europei ca fiind mai degrabă unul de reasigurare decât de descurajare. Mesajul către Washington, a spus el, este că europenii sunt pregătiți să-și asume responsabilitatea pentru securitatea Groenlandei, invocând oficial îngrijorările legate de activitatea Rusiei și Chinei în Arctica, și ar prefera să o facă sub umbrela NATO, care include Statele Unite.

El a adăugat că desfășurarea trupelor „nu înseamnă să le spunem americanilor: veniți aici, să începem un război, pentru că nu am câștiga”.

Belgia este cea care a sugerat o misiune de tip Santinela Arctică, pentru a demonstra președintelui american că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii. 

Astfel, mai multe țări europene au început să-și anunțe public intenția de a trimite ofițeri militari în cadrul unei misiuni de recunoaștere în teritoriul bogat în minerale. Franța, Germania, Suedia, Norvegia și Țările de Jos se numără printre țările care s-au angajat să se alăture misiunii la cererea Copenhagăi în timp ce Marea Britanie și Norvegia și-au arătat sprijinul pentru această misiune aliată. 

Citiți și: “Santinela Arctică” prinde contur în NATO: Marea Britanie și Norvegia susțin o misiune aliată în “întregul nord îndepărtat”, inclusiv Groenlanda

De asemenea, cu ocazia debutului președinției cipriote a Consiliului UE, Ursula von der Leyen a promis să „dubleze” investițiile și cooperarea în Groenlanda.

Citiți și: UE va continua să colaboreze cu aliații și partenerii săi, inclusiv cu SUA, în vederea asigurării securității în regiunea arctică, subliniază Ursula von der Leyen pe fondul tensiunilor transatlantice privind Groenlanda

„Ceea ce este clar este că Groenlanda poate conta pe noi din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea în cadrul unei conferințe de presă, alături de președintele cipriot Nikos Christodoulides.

„În ceea ce privește securitatea sa, discuțiile privind securitatea Arcticii sunt, în primul rând, o problemă fundamentală pentru NATO. Dar doresc să subliniez și faptul că Arctica și securitatea Arcticii sunt două teme fundamentale pentru Uniunea Europeană și au o importanță enormă pentru noi”, a continuat ea.