Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă seară că trupele britanice „au fost printre cei mai mari războinici dintre toți” în războiul din Afganistan, la o zi după ce oficiali de la Londra și aliați NATO au reacționat dur la afirmația sa potrivit căreia militarii aliați ar fi stat „puțin cam departe de linia frontului”.

„Marii și foarte curajoșii soldați ai Regatului Unit vor fi întotdeauna alături de Statele Unite ale Americii! Este o legătură prea puternică pentru a fi vreodată ruptă. Armata britanică, cu o inimă și un suflet extraordinare, nu are egal (cu excepția celei a SUA!)”, a transmis Trump într-un mesaj publicat pe rețelele sale sociale.

Declarația vine după reacțiile puternice ale aliaților NATO, în special ale premierului britanic Keir Starmer, care a calificat afirmațiile inițiale ale lui Trump drept „insultătoare și, sincer, îngrozitoare”. Întrebat dacă i-ar cere scuze lui Trump într-o situație similară, Starmer a răspuns: „Dacă aș fi greșit în felul acela sau aș fi spus acele cuvinte, cu siguranță mi-aș cere scuze”.

Potrivit unui comunicat al Downing Street, Starmer a avut sâmbătă o convorbire telefonică cu Trump, în care cei doi au discutat despre „curajoșii și eroicii soldați britanici și americani care au luptat umăr la umăr în Afganistan.”

Cei doi lideri au vorbit, de asemenea, despre importanța relației dintre Regatul Unit și Statele Unite, precum și despre necesitatea ajungerii la un armistițiu în Ucraina. Totodată, au discutat despre „nevoia de consolidare a securității în regiunea arctică.”

Episodul se înscrie într-o săptămână marcată de tensiuni crescute între Washington și aliații săi din NATO, după ce Trump a amenințat unele state partenere cu tarife comerciale în contextul disputei legate de Groenlanda. Amenințarea a fost ulterior retrasă, după ce a fost încheiat un cadru de acord care ar permite Statelor Unite acces sporit pe insulă.

Președintele american Donald Trump a amenințat sâmbătă Canada că-i va impune taxe vamale de 100% asupra exporturilor către SUA dacă încheie un acord comercial cu China, după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat săptămâna trecută finalizarea cadrului unui astfel de acord.

Dacă „guvernatorul” Mark Carney „crede că va face din Canada un depozit portuar prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris președintele american pe rețeaua socială Truth Social.

”China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a susținut Trump.

”Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a indicat liderul de la Casa Albă.

Președintele american a adăugat ulterior un alt mesaj, în care a insistat că „ultimul lucru de care are nevoie lumea este ca China să preia controlul asupra Canadei”. „NU se va întâmpla, nici măcar nu se va apropia de așa ceva!”, a asigurat el.

Acesta a fost cel de-al doilea atac al lui Trump la adresa Canadei pe tema relațiilor cu China în mai puțin de o zi. Președintele american a acuzat Ottawa că se opune construirii unei Cupole de Aur deasupra Groenlandei în timp ce a început să facă afaceri cu China.

Cupola de Aur sau Golden Dome este denumirea atribuită unui sistem de apărare antirachetă pe care Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit la Davos să-l construiască în Groenlanda, o insulă pe care Statele Unite o consideră vitală pentru securitatea națională.

„Canada se opune construirii „Golden Dome” deasupra Groenlandei, deși „Golden Dome” ar proteja Canada. În schimb, au votat în favoarea desfășurării de afaceri cu China, care îi va „înghiți” încă din primul an!”, a scris Trump, pe Truth Social.

În discursul suștinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintelui american Donald Trump a exclus întrebuințarea forței pentru a prelua Groenlanda și după aceea a stabilit împreună Mark Rutte premisele unui acord privind securitatea arctică.

Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă (Golden Dome) propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO. Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.

Tot la Davos, președintele american l-a luat la țintă direct pe prim-ministrul Mark Carney, afirmând că „Canada există datorită Statelor Unite”. Liderul de la Ottawa a respins această evaluare.

“Construim o cupolă de aur care, prin însăși natura sa, va apăra Canada. (…) Canada primește o grămadă de gratuițăți de la noi. Ar trebui să ne fie recunoscători, dar nu sunt. L-am urmărit ieri pe prim-ministrul vostru. Nu a fost prea recunoscător. Canada există datorită Statelor Unite. Ține minte asta, Mark, data viitoare când vei face declarații“, a adăugat el, ulterior anunțând și că retrage premierului canadian invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace.

Trump urcat pe scena Forumului de la Davos la o zi în care au mai vorbit și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron sau premierul canadian Mark Carney, alocuțiunea celui din urmă generând cea mai mare propagare la nivel mondial ca urmare a respingerii politicii hegemonice practicate de superputeri, fără a nominaliza însă direct Statele Unite sub administrația Trump.

Sub forma unui apel împotriva acomodării față de marile puteri, Carney a afirmat că lumea intră într-o nouă epocă, citând din dialogul melian al generalului și istoricului atenian Tucidide și din disidentul Vaclav Havel, ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Cehiei după căderea comunismului. Premierul canadian s-a referit la conceptul lui Tucidide cum că “cei puternici fac ce vor și cei slabi suferă ce trebuie să sufere” și la sintagma “puterii celor fără de putere” evocată de Havel.

“Vechea ordine nu se va întoarce. Nu ar trebui să o jelim. Nostalgia nu este o strategie. Dar din fractură putem construi ceva mai bun, mai puternic și mai just. Există o tendință puternică a țărilor de a merge pe linia majorității. De a se acomoda. De a evita problemele. De a spera că supunerea va aduce siguranță. Nu va aduce. Nu mai invocați ordinea internațională bazată pe reguli ca și cum ar mai funcționa așa cum este prezentată. Numiți sistemul așa cum este: o perioadă în care cei mai puternici își urmăresc interesele, folosind integrarea economică drept armă de coerciție“, a mai spus Carney, cel care zilele trecute s-a aflat la Beijing pentru relansarea unei relații de parteneriat strategic cu China, într-un semnal că țara sa se distanțează de SUA și pivotează spre China.

Canada, tradițional un aliat apropiat al SUA și cel mai mare vecin al Statelor Unite, a fost afectată de tarifele impuse de Donald Trump pe oțel, aluminiu, vehicule și cherestea. În octombrie, premierul Carney a declarat că Canada ar trebui să își dubleze exporturile către piețe non-americane până în 2035 pentru a reduce dependența de SUA.

Asemenea Groenlandei, Trump a vorbit public despre ideea de a transforma Canada în cel de-al 51-lea stat american. El nu a avansat la fel de virulent pe temă precum în cazul insulei arctice, însă strategia de securitate națională a Statelor Unite se axează pe preemenința SUA în emisfera lor vestică ca o condiție a securității și prosperității americane

Președintele american Donald Trump a continuat vineri seară comentariile critice la adresa Canadei, pe care a acuzat-o că se opune construirii unei Cupole de Aur deasupra Groenlandei în timp ce a început să facă afaceri cu China.

Cupola de Aur sau Golden Dome este denumirea atribuită unui sistem de apărare antirachetă pe care Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit la Davos să-l construiască în Groenlanda, o insulă pe care Statele Unite o consideră vitală pentru securitatea națională.

„Canada se opune construirii „Golden Dome” deasupra Groenlandei, deși „Golden Dome” ar proteja Canada. În schimb, au votat în favoarea desfășurării de afaceri cu China, care îi va „înghiți” încă din primul an!”, a scris Trump, pe Truth Social.

Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a amenințat Canada că-i va impune taxe vamale de 100% asupra exporturilor către SUA dacă încheie un acord comercial cu China, după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat săptămâna trecută finalizarea cadrului unui astfel de acord.

Dacă „guvernatorul” Mark Carney „crede că va face din Canada un depozit portuar prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris președintele american pe rețeaua socială Truth Social.

”China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a susținut Trump.

”Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a indicat liderul de la Casa Albă.

În discursul suștinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintelui american Donald Trump a exclus întrebuințarea forței pentru a prelua Groenlanda și după aceea a stabilit împreună Mark Rutte premisele unui acord privind securitatea arctică.

Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă (Golden Dome) propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO. Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.

Tot la Davos, președintele american l-a luat la țintă direct pe prim-ministrul Mark Carney, afirmând că „Canada există datorită Statelor Unite”.

“Construim o cupolă de aur care, prin însăși natura sa, va apăra Canada. (…) Canada primește o grămadă de gratuițăți de la noi. Ar trebui să ne fie recunoscători, dar nu sunt. L-am urmărit ieri pe prim-ministrul vostru. Nu a fost prea recunoscător. Canada există datorită Statelor Unite. Ține minte asta, Mark, data viitoare când vei face declarații“, a adăugat el, ulterior anunțând și că retrage premierului canadian invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace.

Trump urcat pe scena Forumului de la Davos la o zi în care au mai vorbit și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron sau premierul canadian Mark Carney, alocuțiunea celui din urmă generând cea mai mare propagare la nivel mondial ca urmare a respingerii politicii hegemonice practicate de superputeri, fără a nominaliza însă direct Statele Unite sub administrația Trump.

Sub forma unui apel împotriva acomodării față de marile puteri, Carney a afirmat că lumea intră într-o nouă epocă, citând din dialogul melian al generalului și istoricului atenian Tucidide și din disidentul Vaclav Havel, ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Cehiei după căderea comunismului. Premierul canadian s-a referit la conceptul lui Tucidide cum că “cei puternici fac ce vor și cei slabi suferă ce trebuie să sufere” și la sintagma “puterii celor fără de putere” evocată de Havel.

“Vechea ordine nu se va întoarce. Nu ar trebui să o jelim. Nostalgia nu este o strategie. Dar din fractură putem construi ceva mai bun, mai puternic și mai just. Există o tendință puternică a țărilor de a merge pe linia majorității. De a se acomoda. De a evita problemele. De a spera că supunerea va aduce siguranță. Nu va aduce. Nu mai invocați ordinea internațională bazată pe reguli ca și cum ar mai funcționa așa cum este prezentată. Numiți sistemul așa cum este: o perioadă în care cei mai puternici își urmăresc interesele, folosind integrarea economică drept armă de coerciție“, a mai spus Carney, cel care zilele trecute s-a aflat la Beijing pentru relansarea unei relații de parteneriat strategic cu China, într-un semnal că țara sa se distanțează de SUA și pivotează spre China.