Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, luni, că liniile principale ale proiectului bugetului pe 2024 asigură continuarea investiţiilor pentru modernizarea României, precizând că vor fi creşteri importante ale alocărilor către ministere, iar sursa de finanţare a acestora ar reprezenta-o, potrivit ministrului de finanţe, creşterea veniturilor cu aproximativ 2% şi măsurile de reducere a evaziunii fiscale.

“În şedinţa conducerii PNL am discutat tema principală legată de bugetul pe anul 2023 şi proiectul bugetului pentru anul 2024. A fost prezent ministrul de finanţe, domnul Marcel Boloş, care a dat toate detaliile legate de măsurile luate, astfel încât să închidem anul bugetar 2023 în conformitate cu asumările luate de deficit bugetar de 5,5% şi, desigur, proiecţia de buget pentru anul 2024”, a declarat Ciucă, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.

El a precizat, într-o postare pe Facebook, că pentru Partidul Național Liberal, liniile roșii sunt foarte clare: bugetul pentru anul următor va asigura investițiile necesare pentru modernizarea României, dar și sprijinul necesar pentru cetățeni – majorări de pensii și salarii. “Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României“, a spus Nicolae Ciucă.

“În acest sens, doresc să menţionez că liniile principale de buget asigură continuarea investiţiilor pentru modernizarea României şi în felul acesta este asigurat un procent de 7,3% din Produsul Intern Brut pentru tot ceea ce înseamnă investiţii. Este pentru prima dată în istorie când bugetul alocat pentru Educație a crescut de la 35 miliarde lei la 57 miliarde lei, o creștere de 61%, bani necesari pentru creșterile salariale promise, dar și pentru punerea în aplicare a Legilor Educației. La Ministerul Dezvoltării, ne-am asigurat că vom avea fondurile necesare pentru programele de dezvoltare locală, derulate prin Anghel Saligny sau CNI. Structurile de sănătate vor avea un buget total de aproximativ 80 de miliarde, cu o creștere pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate de peste 3 miliarde. Alocăm și fondurile necesare pentru continuarea tuturor programelor de mediu, atât de importante pentru cetățeni”, a adăugat președintele Senatului.

Liderul liberal a subliniat că PNL pledează pentru o construcție bugetară în care investițiile publice sprijină economia și veniturile la buget, iar acestea, la rândul lor, devin surse sustenabile de creștere a veniturilor și a calității vieții pentru toți românii.

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a afirmat, duminică, în legătură cu intrarea României în Spaţiul Schengen, că o eventuală reuşită este consecinţa conlucrării tuturor forţelor politice.

Declaraţia vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seara, că Austria “şi-a flexibilizat poziţia” în ceea ce priveşte Spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România.

“Salutăm declaraţiile ministrului de interne austriac care dovedesc o flexibilizare a poziţiei partenerilor austrieci. Ceea ce a făcut ministrul Karner a fost o declaraţie publică încurajatoare în care a pus şi unele condiţii care se vor discuta şi analiza în perioada următoare. Decizia o aşteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de preşedinţia spaniolă la UE. Madridul a dovedit implicare în identificarea unor soluţii constructive într-o optică europeană”, a scris Nicolae Ciucă pe pagina sa de Facebook.

Potrivit şefului Senatului, o eventuală reuşită este consecinţa conlucrării tuturor forţelor politice.

“Pentru că au apărut şi în spaţiul public românesc primele declaraţii, consider că o eventuală reuşită este consecinţa conlucrării tuturor forţelor politice, a instituţiilor statului, în mod deosebit preşedinţie şi Guvern, şi în special activitatea profesionistă a ministerului de interne şi a ministerului de externe. Până la posibila decizie în ceea ce priveşte Schengen apreciem deschiderea colegilor de la Viena. Aşteptăm să vedem şi rezultatul votului olandez şi rezultatele discuţiilor cheie ale miniştrilor de interne prezenţi în Slovenia luni, 11 decembrie. Există o dinamică cu un ton mai pozitiv, dar care deocamdată rămâne în chenarul prudenţei şi al negocierilor”, spune Nicolae Ciucă.

Mesajul lui Ciolacu vine după ce presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.

România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.

În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.

De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.