Arhitectura Uniunii Europene poate fi îmbunătățită, iar potențiala renunțare la procedura de vot prin unanimitate este doar un aspect dintr-un cadru reformator mult mai larg, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă susținute după reuniunea UE – Balcanii de Vest și înainte de reuniunea de vară a Consiliului European la care liderii europeni sunt așteptați să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statut de țări candidate la UE.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre cum răspunde România la apelul lansat de președinta Comisiei Europene ca statele membre să renunțe la votul în unanimitate în chestiunile de politică externe, Klaus Iohannis a precizat că este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică foarte multe “complicații procedurale”.
El a recunoscut că existența unui “veto de facto” produce supărări sau frustrări la nivel european.
“Având în Consiliu obligația de consens, dacă unul nu este de acord, decizia respectivă nu se poate lua. Deci, practic, există o formulă de veto. Ea a fost foarte rar folosită. Dar atunci când discuțiile s-au prelungit neașteptat de mult, de regulă, a fost vorba despre opinia unuia sau a doi membri care au avut complet altă părere decât restul”, a spus Iohannis.
Șeful statului a indicat că modificarea acestei forme de votare presupune modificarea tratatelor, un subiect mai larg care va atrage de la sine o “complicație procedurală” și care va genera obstacole și blocaje.
“Tratatele pot fi modificate doar prin proceduri care se țin și în instituțiile europene, dar și în parlamentele naționale. Și momentan, majoritatea sunt de părere că este extrem de dificil de a duce la bun sfârșit un astfel de proces care implică votarea în toate forurile europene, plus toate parlamentele naționale sau unii chiar sunt obligați, prin constituția lor, să facă referendum pe aceste teme. Deci, teoretic, ar fi o chestiune bună să facem o arhitectură mai flexibilă, mai suplă, mai funcțională, dar, pe de altă parte, când ajungem la punerea în practică, la procedură, vedem că obstacolele sunt semnificative”, a conchis el.
Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, la Consiliul European şi la Summitului Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles, summitul liderilor europeni având potențialul unor decizii istorice – acelea de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la Uniunea Europeană.
În scrisoarea tradițională transmisă liderilor europeni înainte de summit, șeful Consiliului European Charles Michel a evitat să abordeze chestiunea revizuirii tratatelor UE ca parte componentă a agendei.
“Conferința privind viitorul Europei a implicat cetățenii europeni și a formulat propuneri menite să îmbunătățească funcționarea Uniunii noastre. Va fi necesară o monitorizare adecvată”, a spus el, în mod sec.
