Uniunea Europeană trebuie să reacționeze mai rapid la evoluțiile geopolitice, astfel că ar trebui să pună capăt nevoii de unanimitate în deciziile de politică externă, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
”În chestiunile ce țin de afaceri externe, trebuie să trecem la decizia cu majoritate calificată”, a susținut von der Leyen într-o declarație acordată unui grup restrâns de jurnaliști, întâlnire organizată de biroul acesteia înainte de reuniunea șefilor de stat sau de guvern de la finalul acestei săptămâni, în cadrul căreia este așteptată o decizie din partea statelor membre cu privire la viitorul european al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, după ce executivul european a recomandat ca primelor două să li se acorde statului de candidate la UE, în vreme ce Georgia a primit o perspectivă europeană.
Tot la acest summit, cancelarul german este așteptat să prezinte o serie de propuneri astfel încât noilor membri să le fie mai ușor să adere.
A venit timpul nu numai pentru ţări candidate, ci pentru ca Uniunea Europeană însăşi să se pregătească pentru o extindere a clubului, a declarat oficialul german în cadrul unui interviu pentru DPA.
”Pentru ca asta să se întâmple, (UE) trebuie să-şi modernizeze structurile şi procesele de luare a deciziilor. Nu va fi posibil ca tot ce este decis astăzi prin vot unanim să fie decis în mod similar în viitor”, a spus Scholz.
Revenind la discuțiile președintei Comisiei Europene cu presa, aceasta a fost întrebată de Politico dacă Uniunea Europeană va fi nevoită să ia în considerare schimbarea procesului decizional pentru a veni în întâmpinarea aspirațiilor potențialelor noi țări membre, precum cele din Parteneriatul Estic, dar și cele din Balcanii de Vest.
În trecut, acțiunea Uniunii Europene a fost întârziată în luarea unor decizii majore din cauza opoziției unei singure țări membre. Uneori, această opoziție nu era determinată de chestiunea aflată pe masă, ci reprezenta mai curând o încercare de a folosi dreptul de veto în cazurile ce reclamau unanimitate pentru a forța luarea unor decizii pe altă temă sensibilă pentru statul care dădea dovadă de un astfel de comportament, exemplu în acest caz fiind Cipru, care a amânat luni de zile sancțiunile europene împotriva Belarusului din cauza tensiunilor cu Turcia.
În răspunsul ei, aceasta a mărturisit că a ajuns la concluzia personală că nevoia unanimității în cazul afacerilor externe nu mai este o cerință sustenabilă.
”În ceea ce privește afacerile externe, sunt profund convinsă că nu este sustenabil, că Uniunea Europeană nu este capabilă să ia o poziție din cauza unui singur blocaj în dosare critice. Iar viteza cu care se întâmplă lucrurile… lumea vrea să audă vocea europeană. Viteza este prea mare pentru ca în mod constant sau prea des să nu fie auzită și văzută din cauza unui blocaj din partea unei (n.r. țări membre). Prin urmare, acolo sunt cu adevărat convinsă că avem nevoie de votul cu majoritate calificată”, a detaliat Ursula von der Leyen.
Schimbarea modului în care sunt adoptate deciziile necesită o modificare a tratatelor, chestiune revitalizat în contextul dezbaterilor desfășurate în mare parte sub umbrela Conferinței privind viitorul Europei, una dintre temele care a suscitat cea mai mare atenție fiind tocmai aceasta, și anume de renunțare la unanimitate în cazul aspectelor ce țin de politica externă, fapt stimulat și de opoziția Ungariei manifestată cu precădere în momentele de impunere a sancțiunilor.
În prezent, există o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile și asupra cărora este nevoie de unanimitate pentru adoptarea deciziei, și anume:
- politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
- cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
- aderarea la UE;
- armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
- finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
- anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
- armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.
O decizie adoptată prin majoritatea calificată, aspect la care face trimitere președinta Comisiei Europene, trebuie să întrunească și ea două condiții: 1. 55% dintre statele membre votează pentru – în practică, aceasta înseamnă 15 din 27; 2. propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE.
”Există deja multe lucruri pe care le putem face fără întârziere. Și acest lucru este valabil și pentru acele recomandări care ne vor cere să luăm noi măsuri. Pentru a ne asigura că vom da curs rapid, voi anunța primele propuneri noi ca răspuns la raportul dumneavoastră în discursul meu privind Starea Uniunii din septembrie. Dar chiar și dincolo de acest lucru, este necesar să mergem chiar mai departe. De exemplu, am susținut întotdeauna că votul în unanimitate în anumite domenii-cheie pur și simplu nu mai are sens dacă dorim să putem acționa mai rapid. Sau că Europa ar trebui să joace un rol mai important – de exemplu, în domeniul sănătății sau al apărării. Și trebuie să îmbunătățim în permanență modul în care funcționează democrația noastră. Vreau să fie clar că voi fi întotdeauna de partea celor care doresc să reformeze UE pentru a o face să funcționeze mai bine. Ideea este că ne-ați spus încotro doriți să se îndrepte această Europă. Și acum depinde de noi să o luăm pe calea cea mai directă pentru a ajunge acolo, folosind toate limitele a ceea ce putem face în cadrul tratatelor – și, da, modificând tratatele acolo unde este nevoie. Și salut faptul că, pentru prima dată, Parlamentul European este pregătit să își folosească puterile pentru a propune o convenție. Haideți să lucrăm împreună la toate acestea. Fără tabuuri. Fără linii roșii ideologice. Haideți să ne ocupăm de ceea ce se întâmplă aici și acum”, a fost apelul lansat de Ursula von der Leyen.
Ideea este îmbrățișată și de președintele francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, reluând o intenție a sa exprimată la scurt timp după alegerile europarlamentare din 2019.
De cealaltă parte, România și alte 12 țări membre UE se opun încercărilor “necugetate” de revizuire a tratatelor, așadar este neclar dacă se va ajunge la un consens.
Aceste propuneri vor face parte din propunerile care vor fi incluse în programul de lucru al Comisiei pentru 2023 și pentru anii următori. În cadrul acestui proces, Comisia se va asigura că noile reforme și politici și discuțiile privind necesitatea modificării tratatelor nu se exclud reciproc, concentrându-se asupra valorificării la maximum a posibilităților actuale și în același timp rămânând deschisă la modificarea tratatelor acolo unde va fi necesar.
Pentru a informa în continuare cetățenii care au participat la conferință și pentru a menține această dinamică, în toamna anului 2022 va fi organizat un eveniment în cadrul căruia vor fi împărtășite observațiile cu privire la conferință.
Acest eveniment ar fi o ocazie de a comunica și de a explica modul în care cele trei instituții ale UE dau curs propunerilor și analizează progresele înregistrate în această etapă a procesului.
