Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

La un an distanță de la momentul în care lansa Conferința privind viitorul Europei, de la același pupitru al democrației europene – scena hemiciclului Parlamentului European – președintele francez Emmanuel Macron a închis luni, la Strasbourg, lucrările Conferinței privind viitorul Europei, un demers pe care liderul francez l-a promovat intens încă de la alegerile europene din 2019. Învestit sâmbătă pentru cel de-al doilea mandat de președinte și la o zi distanță după ce a găzduit ceremonia de comemorare a 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Emmanuel Macron s-a adresat de Ziua Europei cetățenilor și oficialilor europeni reuniți în plenul de la Strasbourg înainte de a deplasa la Berlin, rezervând, conform tradiţiei, prima sa vizită oficială cancelarului german Olaf Scholz, o confirmare a prieteniei franco-germane, ”cu un simbolism şi mai puternic chiar de Ziua Europei”. Cu o zi a Europei marcată de imaginea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului francez, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie. Pe de altă parte, el a avertizat că pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără “umilirea” Rusiei.

Macron și-a început discursul citându-l pe fostul ministru de externe francez Robert Schuman, autor al declarației din 9 mai 1950 care îi poartă numele și care reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi: “Pacea mondială poate fi salvată doar prin eforturi creative care să reflecte amenințările care ne pun în pericol.

În opinia lui Macron, aceste eforturi creative corespund “vremurilor pe care le trăim și astăzi sunt mai necesare decât în trecut”, acum când “războiul s-a întors pe continentul nostru”.

“Într-un moment în care poporul ucrainean luptă pentru libertatea sa, voi, cetățeni europeni, membri ai Parlamentului și Comisiei, ați realizat un exercițiu de democrație fără precedent în istoria noastră și în lume”, a spus el, invocând o “vibrantă Europă creativă”. Asumându-și cel de-al doilea mandat de președinte, el a asigurat că “Franța nu se va îndepărta de sarcina pe care o avem în fața noastră, deoarece Franța a ales cu hotărâre Europa, votând așa cum a făcut-o pentru a-mi da un nou mandat pentru a construi o Europă mai puternică, mai robustă, mai suverană”.

El a adus un omagiu fostului președinte al Parlamentului European, David Sassoli, decedat la începutul acestui an, și a salutat contribuția premierului Portugaliei, Antonio Costa, alături de care, la 9 mai 2021, a descris lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, considerată un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent în istoria Uniunii Europene și lansată cu ocazia Zilei Europei.

Apel la crearea unei comunități politice europene

În continuare, el a abordat provocarea principală cu care ordinea europeană de securitate se confruntă după data de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, generând o reacție de solidaritate cu aceasta din urmă, sancțiuni fără precedent la adresa Moscovei, izolarea internațională a acesteia și consolidarea alianței transatlantice între UE și SUA și în cadrul NATO.

Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia și organizarea continentului nostru“, a declarat Macron. “Ucraina, prin lupta și curajul său, este un membru de bază al Europei noastre. Dar chiar dacă i s-ar acorda mâine statutul de candidat, știm că procesul de aderare va dura câteva decenii”, a adăugat el.

De aceea, el a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”. De asemenea, liderul de la Elysee s-a arătat “în favoarea” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute acest lucru la summitul din iunie.

“Această nouă organizație europeană ar permite națiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spațiu de cooperare politică, de securitate și de cooperare”, a declarat Emmanuel Macron la închiderea Conferinței privind viitorul Europei.

Macron, von der Leyen și Parlamentul European susțin revizuirea tratatelor UE

Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez în fața Parlamentului European, în primul său discurs despre Europa de la realegerea sa, o alocuțiune care a închis ceremonia de la Strasbourg și în cadrul căreia au mai vorbit președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Sprijinul său pentru revizuirea tratatelor vine în favoarea rezoluției pe care Parlamentul European a votat-o săptămână trecută, dar și a poziționării similare a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din cadrul aceluiași eveniment, însă opțiunea politică a lui Macron este un contrast cu cea a unei treimi din statele membre ale UE. Astfel, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei, nouă țări membre au semnat o scrisoare prin care au indicat că se opun schimbării tratatelor europene. Textul cu pricina a fost semnat de Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia şi Suedia, la câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care susține că revizuirea Tratatelor este necesară pentru implementarea propunerilor Conferinței privind Viitorul Europei.

Concluziile Conferinței privind viitorul Europei. Cum ar putea fi declanșată revizuirea tratatelor?

Plenul Conferinței privind viitorul Europei a adoptat cele 49 de propuneri ale raportului Conferinței pe 30 aprilie 2022. Acestea includ peste 300 de măsuri în cadrul a nouă teme și s-au bazat pe 178 de recomandări ale grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, pe contribuții din partea grupurilor de dezbatere și evenimentelor naționale, pe idei din cadrul Evenimentului tineretului european și pe 43.734 de contribuții privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă.

Anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, exista o singură procedură de revizuire a tratatelor pe care se întemeiază UE: convocarea unei conferințe interguvernamentale. Din 2009, articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede două proceduri de revizuire a tratatelor.

Prima procedură – revizuirea ordinară – se referă la modificări-cheie privind competențele UE și necesită convocarea unei conferințe interguvernamentale pentru adoptarea prin consens a propunerilor de modificări. Toate țările UE trebuie să ratifice modificările aduse tratatului pentru ca acestea să intre în vigoare.

Cea de-a doua procedură – revizuirea simplificată – stipulează că în cazul în care modificările propuse se referă la politicile și acțiunile interne ale UE, Consiliul European adoptă în unanimitate o decizie în privința modificărilor după consultarea Comisiei, a Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. Noile prevederi ale tratatului intră în vigoare numai după ratificarea acestora de către toate țările UE în conformitate cu procedurile constituționale proprii ale acestora.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Germania este un pilon esențial al UE, iar o Germanie mai puternică este crucială pentru economia noastră

Published

on

© European Union 2025

Germania este un pilon esențial al Uniunii Europene, iar o Germanie mai puternică este crucială pentru economia noastră și pentru capacitatea de a face față provocărilor din lume, a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa în cadrul conferinței de presă susținute după întâlnirea cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz.

„Sunt încântat să-l întâmpin pe cancelarului Friedrich Merz într-o zi cu o puternică semnificație, în care celebrăm 75 de ani de la Declarația Schuman – momentul fondator al Uniunii noastre. Îi doresc mult succes cancelarului, noului său guvern și Germaniei în anii ce vor urma. Germania este, desigur, un pilon esențial al Uniunii Europene, iar o Germanie puternică este crucială pentru economia noastră și pentru capacitatea noastră de a face față provocărilor globale”, a declarat Antonio Costa.

Președintele Consiliului European s-a declarat mulțumit de faptul că, potrivit cancelarului Merz, există o aliniere deplină între prioritățile guvernului german și cele ale Uniunii Europene, în domenii precum competitivitatea, securitatea și migrația.

„Vom avea cu siguranță ocazia să colaborăm foarte bine în anii următori, iar acest lucru este benefic pentru Europa și sper că va fi la fel de benefic și pentru Germania”, a conchis Antonio Costa.

Citiți și: După un “restart germano-francez” pentru Europa, Merz îi asigură pe Tusk că “în inima Europei, un parteneriat strâns germano-polonez trebuie să fie de la sine înțeles”

Merz, a cărui facțiune conservator CDU/ CSU a câștigat alegerile din februarie din Germania, este un european convins, un transatlanticist și un susținător al Ucrainei, care a promis să restabilească rolul Germaniei pe scena mondială după o jumătate de an de paralizie.

Vineri, cancelarul german s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Războiul, un test al identității europene, afirmă președintele Consiliului European la Florența: Mentalitatea europeană trece de la o pauză geopolitică la construcția Europei Apărării

Published

on

© European Union 2025

Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis joi, într-un discurs susținut la Institutul Universitar European din Florența în cadrul unei ceremonii de marcarea a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”.

În debutul intervenției sale, cu o zi înainte de a marca Ziua Europei și 75 de ani de la Declarația Schuman, Costa a subliniat simbolismul prezenței sale în Florența, un oraș care întruchipează spiritul proiectului european de pace.

“Uniunea Europeană nu a fost creată doar ca un proiect economic, ci ca un proiect de pace prin concepere”, a afirmat Costa, amintind că la doar cinci ani de la încheierea războiului, Declarația Schuman a propus o viziune revoluționară: integrarea producției de cărbune și oțel – materialele esențiale pentru război – pentru a face conflictul “nu doar de neconceput, ci materialmente imposibil”.

 

Costa a urmărit firul istoric al integrării europene, de la Comunitatea Cărbunelui și Oțelului, la Tratatele de la Roma și apoi la Tratatul de la Lisabona, fiecare etapă fiind un răspuns la întrebarea fundamentală: cum putem face ca pacea să dureze?

“Răspunsul: reconciliere politică, cooperare profundă, interdependență economică și o identitate comună construită pe unitate în diversitate. Proiectul european a oferit ceea ce teoreticienii politici numesc dividendele păcii: creștere economică, frontiere deschise, stat de drept și, mai presus de toate, stabilitate”, a subliniat președintele Consiliului European.

Referindu-se la statele din Peninsula Iberică, Balcanii de Vest și Europa Centrală, Costa a subliniat că atracția pentru Uniunea Europeană nu se bazează doar pe comerț, ci pe promisiunea păcii și a consolidării democrației. În acest sens, el a reamintit atribuirea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene în 2012, când președintele de atunci al Consiliului European, Herman Van Rompuy, declara: „Poate că pacea ar fi venit și fără Uniunea Europeană. Poate. (…) Dar nu ar fi fost de aceeași calitate. Nu o pace durabilă, ci o încetare rece a focului.”

Astăzi, a avertizat Costa, această viziune este pusă la încercare.

“Din păcate, nu putem sărbători pacea în pace, pentru că războiul s-a întors pe continentul nostru”, Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat multe dintre presupunerile de bază pe care Europa și-a construit pacea postbelică: că interdependența economică previne conflictele, că frontierele sunt inviolabile, că pacea a devenit un dat. “Pacea nu este o condiție permanentă. Trebuie apărată constant, nu doar prin diplomație, ci și prin forță, dacă este necesar”.

În această logică, securitatea Ucrainei este securitatea Europei.

Costa a arătat că amenințarea rusă merge dincolo de Ucraina, dominând Belarusul, având trupe în Moldova și Georgia, proiectând influență destabilizatoare în statele baltice și la frontierele estice ale Uniunii. “Dacă Rusia consideră că frontierele Ucrainei sunt doar o linie pe hartă, de ce ar respecta frontierele altui stat?”, a spus el

Prin urmare, orice înțelegere nu poate oferi Rusiei o nouă oportunitate de agresiune și nici nu trebuie să recompenseze agresorul. El a salutat inițiativa Statelor Unite de a oferi Ucrainei garanții de securitate sustenabile și a reafirmat rolul fundamental al alianței transatlantice. “Trebuie să ne asigurăm că Rusia nu mai este o amenințare nici pentru Ucraina, nici pentru Europa, nici pentru vecinii săi, nici pentru securitatea internațională”, a adăugat Antonio Costa

Războiul a transformat mentalitatea europeană: de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării, a precizat șeful Consiliului European, subliniind că “este un test al identității europene”.

Ce fel de Europă vrem să fim?”, s-a întrebat Costa, adăugând: “Una care se mulțumește cu beneficiile păcii din trecut sau una care își asumă responsabilitatea construirii păcii în fața amenințărilor reale?

În acest context, el a subliniat cele două priorități ale agendei strategice europene: apărarea și competitivitatea. “Pacea fără apărare este o iluzie”, a spus el.

Apărarea europeană trebuie să fie una comună, nu 27 de politici separate. El a salutat creșterea cu peste 30% a cheltuielilor de apărare ale UE din 2022, dar a adăugat că este nevoie de mai mult. “Trebuie să mergem mai departe și împreună. Politica de apărare este și politică economică. Dar și invers: puterea economică este o condiție pentru securitate reală”, a precizat el.

În sprijinul acestor obiective, Comisia Europeană a lansat programul SAFE, iar douăsprezece state membre au cerut activarea clauzei de derogare din Pactul de Stabilitate pentru a putea investi mai mult în apărare fără a reduce bugetele pentru sănătate, educație sau securitate socială. El a pledat pentru eficiență în cheltuieli, prin agregarea cererii, achiziții comune și capacități europene comune, mai ales în domenii critice precum apărarea antiaeriană sau războiul electronic, precizând că investiția în apărare înseamnă și inovare, industrie și locuri de muncă.

Costa a trecut apoi la a doua prioritate: competitivitatea. El a invocat raportul Letta privind piața unică și raportul Draghi care urmează să modeleze viitorul economic european.

“Trebuie să transformăm economiile în investiții, inovația în productivitate, politicile în acțiuni. Avem nevoie de capital privat, de reducerea fragmentării și a birocrației. Trebuie să aliniem această ofensivă economică la prioritățile geopolitice: energie, apărare și digital”, a mai indicat președintele Consiliului European

Totodată, președintele Consiliului European a pledat și pentru extinderea Uniunii. “Extinderea este cea mai bună investiție geopolitică pe care o putem face pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai democratică. Trebuie să fim pregătiți – politic, instituțional și financiar – să primim noi membri: Ucraina, Moldova, statele din Balcanii de Vest și Georgia, dacă doresc. Este necesar. Nu mai există cale de întoarcere”, a conchis Costa.

În finalul discursului, a evocat importanța universităților libere, a incluziunii, a inovării și a atragerii celor mai luminate minți din lume în Europa.

“Pacea nu este o stare pasivă. Este un proiect activ, ce trebuie reînnoit cu fiecare generație. Uniunea Europeană a fost construită pe ruinele războiului, nu doar pentru a preveni altul, ci pentru a construi ceva mai bun. Lumea are nevoie de Europa pentru pace și prosperitate. Este momentul nostru să ne reamintim de ce am fost creați și să fim, din nou, la înălțimea misiunii noastre”, a conchis el.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Europa trebuie să fie pregătită să se apere nu doar în fața amenințărilor militare clasice, ci și în fața celor hibride, avertizează Antonio Costa: „Pacea fără apărare este o iluzie”

Published

on

© European Union 2025

Într-o lume tot mai periculoasă, Europa trebuie să fie capabilă să se apere nu doar împotriva amenințărilor militare clasice, ci și împotriva celor hibride, printr-o abordare cuprinzătoare, de tip 360 de grade, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, la evenimentul Cercle d’Economia de la Barcelona.

„Spania este astăzi un lider în materie de creștere economică – un adevărat motor al economiei continentale. Avem nevoie de aportul Cataloniei și al Spaniei, de acest impuls și de această stabilitate, într-un moment de răscruce al istoriei, marcat de invazia Rusiei în Ucraina, într-o lume fragmentată și nesigură. O lume în care ordinea internațională bazată pe reguli este subminată, în care angajamentele multilaterale pentru combaterea schimbărilor climatice și reducerea sărăciei sunt puse sub semnul întrebării. O lume în care atacurile hibride amenință infrastructura și procesele democratice, iar noile tehnologii afectează echilibrul sistemelor noastre politice. O lume în care puterea economică este, din nou, inseparabilă de securitate.”, a transmis Antonio Costa. 

În discursul său, președintele Antonio Costa a evidențiat că Agenda Strategică a Uniunii Europene, aprobată de Consiliul European, are ca priorități securitatea și competitivitatea — două domenii „urgente”. Totodată, el a subliniat că viziunea Cercle d’Economia este pe deplin aliniată cu aceste obiective.

„Să începem cu securitatea. Cetățenii din Peninsula Iberică sunt conștienți de cât de valoroasă și fragilă poate fi democrația. După ce am trăit decenii sub dictaturi, știm cât de important este să ne apărăm sistemele și valorile democratice. De aceea, sprijinul pentru Ucraina în lupta sa legitimă și justificată legal este esențial, pentru a obține o pace durabilă, care nu poate fi decât rezultatul unei apărări europene solide”, a punctat Antonio Costa. 

Referindu-se la „lumea tot mai periculoasă” de astăzi, Antonio Costa a subliniat că Europa trebuie să fie pregătită să se apere nu doar în fața amenințărilor militare convenționale, ci și în fața celor hibride, adoptând o abordare cuprinzătoare, de tip 360 de grade.

„Pentru că pacea fără apărare este o iluzie. Salut, în acest sens, anunțul prim-ministrului Pedro Sánchez privind creșterea bugetului pentru apărare la 2% din PIB în acest an. Este o decizie corectă și necesară. Europa trebuie să își consolideze capacitățile și alianțele internaționale”, a adăugat președintele Consiliului European. 

În ceea ce privește cea de-a doua prioritate, competitivitatea, Costa a subliniat că aceasta este strâns legată de eforturile Uniunii Europene în domeniul securității.

„Avem nevoie de investiții sporite în inovare, infrastructură, lanțuri de aprovizionare și locuri de muncă de calitate. Acesta este drumul către o prosperitate durabilă și împărtășită. Pentru că nu asistăm doar la o dezordine geopolitică, ci și la una geoeconomică. Sistemul economic global postbelic, care a scos miliarde din sărăcie și a promovat pacea, este sub presiune. Tarifele vamale reapar – nu doar ca instrumente de politică industrială, ci și ca arme geopolitice. Este clar: nu trebuie să răspundem protecționismului cu mai mult protecționism. Trebuie să fim uniți și să găsim soluții prin dialog”, a explicat Antonio Costa. 

Ca exemplu, acesta a menționat propunerea de eliminare a tarifelor vamale de ambele părți ale Atlanticului, subliniind că este o inițiativă constructivă, iar Uniunea Europeană este pregătită să o pună în aplicare. „Dar nu suntem naivi. Dacă va fi nevoie, Uniunea Europeană își va proteja interesele, industriile și lucrătorii”, a avertizat el.

„Într-o lume volatilă, în care încrederea este la un nivel minim, Uniunea Europeană rămâne un partener stabil, angajat față de toți aliații săi. Ne respectăm angajamentele internaționale – Acordul de la Paris, Pactul pentru Viitor și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. În acest nou context global, ne extindem rețeaua de parteneriate cu cei care cred în multilateralism, respectul pentru reguli și comerțul echitabil, a mai spus președintele Consiliului European. 

Potrivit acestuia, comerțul este o „pârghie puternică” pentru întărirea competitivității și a sistemului multilateral, iar acordurile comerciale stabilesc reguli comune pentru creștere economică, asigură accesul la infrastructuri critice, rute sigure, lanțuri de aprovizionare fiabile și materii prime necesare tranziției verzi și digitale.

„Ele sporesc reziliența și diversifică alianțele, consolidând dialogul și stabilitatea în ordinea globală. Acordul comercial cu Canada – CETA – este un exemplu clar: exporturile UE către Canada au crescut cu 26% în primii cinci ani, iar numărul IMM-urilor europene care exportă acolo a crescut cu 44%. Este timpul să accelerăm negocierile și finalizarea altor acorduri comerciale – precum cel cu MERCOSUR, care promite beneficii și mai mari, estimându-se economii de 4 miliarde de euro anual în taxe vamale pentru exportatorii europeni”, a detaliat Antonio Costa. 

În încheierea discursului, Antonio Costa a evidențiat faptul că, într-un context global marcat de instabilitate, Uniunea Europeană rămâne un partener de încredere și tot mai atractiv pentru comunitatea internațională.

„Dar alianțele durabile se bazează pe cooperare echitabilă și echilibrată. Asta oferim și Chinei: o relație reciproc avantajoasă și echilibrată. Nu vom permite dezechilibre comerciale sau folosirea Europei ca piață de desfacere pentru produsele chineze taxate de SUA. Răspunsul nostru constă în reguli economice previzibile și condiții echitabile de concurență”, a avertizat acesta. 

Totodată, el a subliniat că relațiile economice externe joacă un rol esențial în consolidarea competitivității Uniunii Europene. În același timp, a evidențiat importanța unor măsuri interne, menționând că, în cadrul Consiliului European din luna martie, au fost adoptate decizii semnificative pentru revitalizarea pieței unice, printre care se numără reducerea birocrației cu 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii.

„Uniunea Europeană este, poate, asemenea Sagrada Familia: un proiect imens, idealist, de dimensiuni istorice. O arhitectură complexă, mereu în construcție, în care fiecare generație își are rolul. Un proiect care poate stagna, dar care nu se oprește niciodată – pentru că este ghidat de o viziune îndrăzneață asupra viitorului. Aceasta este Uniunea Europeană. Să fim mândri de ea”, a conchis Antonio Costa.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA1 hour ago

Decorată pentru întreaga carieră în handbal, Cristina Neagu îi îndeamnă pe români să voteze: Calea europeană este cea mai potrivită pentru noi

INTERNAȚIONAL7 hours ago

OECD: Creștere alarmantă a restricțiilor la exportul de materii prime industriale. China și alte șase state responsabile pentru 94% dintre măsuri

U.E.7 hours ago

“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept

MAREA BRITANIE9 hours ago

UE și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Marea Britanie. Securitatea ocupă un loc fruntaș pe agenda primului astfel de eveniment post-Brexit găzduit de Londra

POLITICĂ10 hours ago

Ilie Bolojan: “Îl voi vota pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Președintele va trebui să aducă România la un loc”

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

România ar putea primi 18 luni în plus pentru finalizarea proiectelor din PNRR după adoptarea propunerii din raportul lui Victor Negrescu privind implementarea MRR

INTERNAȚIONAL10 hours ago

UE și Japonia își consolidează parteneriatul digital, angajându-se să coopereze în continuare în domenii-cheie precum inteligența artificială și semiconductorii

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate

ROMÂNIA11 hours ago

ICI București este partener al celei de-a 9-a ediții Smart City Industry Awards (SCIA)

U.E.3 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA4 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending