Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a participat la ceremonia de închidere a lucrărilor Conferinței pentru Viitorul Europei, cel mai amplu exercițiu democratic la care au participat sute de mii de cetățeni europeni. În discursul său, susținut în casa democrației, președinta Roberta Metsola a mulțumit tuturor celor care s-au implicat în acest exercițiu și a pledat pentru „dezlănțuirea puterii Europei” în schimbararea de bine a vieții oamenilor.
Principalele idei ale discursului:
- Viitorul Europei este legat de viitourl Ucrainei
- Există un decalaj între ceea ce așteaptă oamenii ș ceea ce Europa este capabilă să ofere
- Avem nevoie de o nouă politică de securitate și de apărare
- Europei nu i-a fost niciodată frică
„Această Conferință privind viitorul Europei implică sute de mii de oameni din întreaga Europă. Aceasta a fost o experiență intensă în ceea ce priveșe puterea democrației participative, după luni de discuții și dezbateri puternice. Viitorul Europei este încă nescris, iar povestea noastră depinde de noi toți. Această dezbatere a căpătat o nouă realitate la 24 februarie, când președintele Putin a ordonat armatei sale să invadeze Ucrain. Lumea de după 24 februarie este una foarte diferită, una mai periculoasă. Iar rolul Europei s-a schimbat odată cu ea. Viitorul Europei este legat de viitorul Ucrainei. Viitorul nu poate fi decât împreună, asta depinde numai de noi. Aceasta este responsabilitatea noastră. Și permiteți-mi să vă spun astăzi aici că Parlamentul European va lupta pentru o Europă mai puternică și pentru tot ceea ce înseamnă Europa”, a transmis președinta Legislativului European în discursul său.
În urma rezultatelor obținute în urma Conferințeii pentru Viitorul Europei, mai exact recomandările venite din partea cetățenilor europeni, au arătat decalajul dintre ceea ce Uniunea Europeană poate să ofere și ce își doresc de fapt cetățenii de la proiectul european.
„Proiectul nostru european a fost o poveste de succes și poate că nu este perfect, dar reprezentăm un bastion al democrației liberale, al libertății de gândire, al siguranței și securității. Iar acest lucru inspiră milioane și milioane de oameni din Europa și din întreaga lume. Cu toate acestea, această conferință dovedește, de asemenea, că există un decalaj între ceea ce așteaptă oamenii și ceea ce oamenii și ceea ce Europa este capabilă să ofere în acest moment, motiv pentru care avem nevoie de o convenție ca următor pas și asupra căreia Parlamentul European va insista”, a mai menționat Metsola.
„Europei nu i-a fost niciodată frică. Și acum este timpul să facem un pas înainte și nu un pas înapoi. Ne aflăm din nou într-un moment definitoriu al integrării europene. Nu ar trebui să ne fie teamă să dezlănțuim puterea Europei de a schimba viețile oamenilor în bine, așa cum a făcut-o pentru țara mea. În cele din urmă, ne-am adunat aici, de Ziua Europei, în timpul anului dedicat tineretului, în sediul Parlamentului European din Strasburg. Nu există un loc care să simbolizeze mai mult puterea democrației, puterea Europei de a face împreună următorii pași. Acesta este momentul nostru”, a conchis Roberta Metsola.
Plenul Conferinței privind viitorul Europei a adoptat cele 49 de propuneri ale raportului Conferinței pe 30 aprilie 2022. Acestea includ peste 300 de măsuri în cadrul a nouă teme și s-au bazat pe 178 de recomandări ale grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, pe contribuții din partea grupurilor de dezbatere și evenimentelor naționale, pe idei din cadrul Evenimentului tineretului european și pe 43.734 de contribuții privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă.
Anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, exista o singură procedură de revizuire a tratatelor pe care se întemeiază UE: convocarea unei conferințe interguvernamentale. Din 2009, articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede două proceduri de revizuire a tratatelor.
Prima procedură – revizuirea ordinară – se referă la modificări-cheie privind competențele UE și necesită convocarea unei conferințe interguvernamentale pentru adoptarea prin consens a propunerilor de modificări. Toate țările UE trebuie să ratifice modificările aduse tratatului pentru ca acestea să intre în vigoare.
Cea de-a doua procedură – revizuirea simplificată – stipulează că în cazul în care modificările propuse se referă la politicile și acțiunile interne ale UE, Consiliul European adoptă în unanimitate o decizie în privința modificărilor după consultarea Comisiei, a Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. Noile prevederi ale tratatului intră în vigoare numai după ratificarea acestora de către toate țările UE în conformitate cu procedurile constituționale proprii ale acestora.
