Subcomisia pentru sănătate publică a Parlamentului European (SANT), înființată luna trecută printr-o decizie a plenului legislativului european, și-a început joi activitatea, alegându-și conducerea, iar grupurile politice și-au desemnat coordonatorii.

Luna trecută, deputații europeni au convenit asupra creării unei noi subcomisii permanente pentru probleme de sănătate publică.

Plenul a stabilit responsabilitățile și componența numerică a noii subcomisii pentru sănătate publică, înființată sub egida Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

Subcomisia este formată din 30 de membri.

Acesta se va ocupa de programe și acțiuni specifice în domeniul sănătății publice, al produselor farmaceutice și cosmetice, al aspectelor de sănătate legate de bioterorism, al Agenției Europene pentru Medicamente și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Comisia ENVI rămâne responsabilă pentru examinarea și votarea propunerilor legislative.

Noua subcomisie pentru sănătate publică (SANT) l-a ales pe deputatul european Bartosz Arłukowicz (Polonia, PPE) în calitate de președinte, precum și pe cei patru vicepreședinți, în cadrul reuniunii sale constitutive, informează PE într-un comunicat.

În conducerea subcomisiei au mai fost numiți patru vicepreședinți, în următoarea ordine, în funcție de mărimea grupului politic: Tudor Ciuhodaru (România, S&D), Irena Joveva (Slovenia, Renew Europe), Tilly Metz (Verzi) și Joanna Kopcińska (Polonia, ECR).

De asemenea, potrivit unui comunicat separat, eurodeputatul român Nicu Ștefănuță a fost ales în funcția de coordonator al Grupului Verzilor în Subcomisia pentru Sănătate Publică a Parlamentului European.

Între cei 30 de membri ai SANT se află și eurodeputatul român Cristian Bușoi (PPE), raportorul Parlamentului European pentru programul EU4Health și responsabilul PE pentru relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente.

Prima reuniune ordinară este planificată pentru 20 aprilie 2023, la Strasbourg.

În urma alegerii sale, președintele SANT, Bartosz Arłukowicz, a declarat că “înființarea Subcomisiei pentru sănătate publică urmează în mod firesc activității desfășurate de Comitetul special pentru învingerea cancerului (BECA).

“Sunt încântat că vom avea ocazia de a lucra din nou pentru pacienții din întreaga UE. O nouă strategie farmaceutică pentru Europa este una dintre cele mai mari provocări ale noastre pentru lunile următoare. Acest cadru ar trebui să garanteze accesul egal și permanent la medicamente, un element esențial pentru sănătatea cetățenilor din Uniunea Europeană”, a adăugat el.

Parlamentul European și cel puțin opt state membre s-au alăturat acțiunii în justiție demarate de Comisia Europeană împotriva unei legi adoptate în Ungaria, considerată discriminatorie față de persoanele LGBT+, anunță AFP, citând surse europene, conform Agerpres.

Președinta legislativului european, Roberta Metsola ”va urma recomandarea” Comisiei pentru afaceri juridice de a sprijini executivul european în această privință, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt.

Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a votat în acest sens marţi, într-un vot cu uşile închise, cu 18 voturi pentru şi 2 împotrivă, a anunţat europarlamentarul francez Pierre Karleskind (Renew Europe).

”Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul European ia o poziţie împotriva unui stat membru în faţa Curţii de Justiţie”, a subliniat europarlamentarul, vicepreşedinte al intergrupului LGBTI.

Într-o decizie rară, cel puțin opt state s-au alăturat demersului: Belgia, Luxemburg, Ţările de Jos, Austria, Irlanda, Malta, Danemarca şi Portugalia.

Amintim că la mijlocul lunii iulie 2022, Comisia Europeană a decis să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a legii care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale și a identității de gen.

Instituția a luat această decizie după ce a constatat că legislația încalcă mai multe dispoziții UE și drepturi fundamentale consfințite în Carta drepturilor fundamentale a UE, precum inviolabilitatea demnității umane, dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la viața privată și de familie, precum și dreptul la nediscriminare.

Este nevoie de măsuri pentru a atinge obiectivele Uniunii Europene, pentru a asigura reziliența sistemelor alimentare, dar nu cu costul fermierilor, în mâinile cărora se află bunăstarea ecosistemelor agricole și care se află în prima linie în lupta pentru asigurarea securității alimentare, a subliniat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Acesta a participat la o dezbatere privind refacerea naturii în cadrul comisiei mai sus menționate.

”Se propune ca până în 2030, 25.000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă. Cum rămâne cu banii care s-au investit până acum în regularizarea acestor cursuri de râuri pentru prevenirea inundațiilor? Să se întreprindă acum măsuri prin care să le refacem și să le aducem la matca inițială, înseamnă punerea în pericol a vieților omenești”, și-a exprimat surprinderea Daniel Buda.

El a arătat că ”evoluțiile geopolitice recente au subliniat și mai mult necesitatea de a proteja securitatea alimentară și reziliența sistemelor alimentare”.

”În această ordine de idei e important să evaluăm corect poziția fermierilor în ecosistemul agricol. Îi vedem ca fiind parte a soluției sau parte a problemei?”, a întrebat eurodeputatul.

Așadar, ”Comisia Europeană trebuie în mod ferm să-și definească calea de acțiune”, consideră Daniel Buda.

”Dacă vom vedea fermierii ca fiind parte a problemei, ca fiind dușmanii mediului, înseamnă că suntem într-o fractură de logică incomensurabilă”, a semnalat europarlamentarul.

Din punctul său de vedere, sarcinile administrative trebuie să fie însoțite de ”resurse financiare” pentru a evita ”relocarea producției agricole din interiorul UE în alte state din afara UE”. 

”Vom importa alimente care nici pe departe nu au calitatea pe care le au cele produse în UE”, a atras atenția Daniel Buda asupra probabile realități.