Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți prelungirea unilaterală a armistițiului de două săptămâni cu Iranul, invocând eforturile de reluare a negocierilor, în contextul unor tensiuni crescute și al unei poziții tot mai dure venind de la Teheran, relatează The Guardian.
Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce liderul american sugerase o posibilă reluare a bombardamentelor, afirmând că „se aștepta să bombardeze”. Ulterior, acesta a anunțat că va extinde armistițiul până când Iranul va prezenta o propunere de pace.
„Am fost rugați să suspendăm atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții lor pot veni cu o propunere unitară”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, menționând solicitări venite din partea conducerii Pakistanului, mediator în conflict.
Președintele american a precizat că a ordonat armatei să mențină blocada navală împotriva Iranului și să rămână „pregătită și capabilă”, subliniind că armistițiul va fi extins „până la prezentarea propunerii și finalizarea discuțiilor, într-un sens sau altul”.
Reacția Iranului a fost rapidă și critică. Consilierul președintelui parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a calificat prelungirea armistițiului drept „o manevră pentru a câștiga timp pentru un atac surpriză”.
„Partea care pierde nu poate dicta condițiile. Continuarea blocadei trebuie întâmpinată cu un răspuns militar”, a transmis acesta.
La rândul său, președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a acuzat Washingtonul că încearcă să transforme negocierile într-o „masă a capitulării” și a subliniat că Iranul „nu acceptă negocieri sub amenințare”.
Potrivit sursei citate, menținerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene rămâne principalul obstacol în reluarea negocierilor. Teheranul a condiționat revenirea la masa discuțiilor de ridicarea acesteia, însă Washingtonul a transmis că presiunea va continua.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat că infrastructura petrolieră iraniană ar putea fi grav afectată în zilele următoare.
Criza este amplificată de situația din Strâmtoarea Ormuz, închisă de Iran în primele faze ale conflictului, blocând aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol și gaze.
Directorul Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, a descris situația drept „cea mai mare criză din istoria piețelor energetice globale”, în contextul cumulării efectelor războiului din Ucraina și ale tensiunilor din Golf.
Pakistanul, care mediază discuțiile, și-a exprimat speranța reluării negocierilor la Islamabad, însă autoritățile iraniene au transmis că nu au trimis încă nicio delegație.
Între timp, SUA au intensificat presiunea, inclusiv prin interceptarea unor nave suspectate că transportă petrol iranian, măsuri pe care Teheranul le-a calificat drept „piraterie” și „terorism de stat”.
