Connect with us

U.E.

România explică reticența sa privind revizuirea Tratatelor UE: Ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid la preocupările cetățenilor europeni

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a explicat marți, în mod oficial, decizia României de a se asocia, alături de alte 12 state membre (Bulgaria, Croația, Rep. Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Suedia), unui demers scris – de tipul non paper, care prezintă elemente de poziționare de principiu – privind rezultatele Conferinței privind Viitorul Europei (CoFE) şi perspectivele de evoluție și acțiune la nivelul UE în urma încheierii Conferinței, care a avut ca scop principal consultarea amplă a cetățenilor europeni privind așteptările concrete ale acestora de la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, documentul de poziție exprimă foarte clar angajamentul și disponibilitatea respectivelor state membre de a se angaja constructiv în procesele de reformă evidențiate ca necesare din studiul atent al propunerilor rezultate din dezbaterile CoFE, care reflectă în mod direct preocupările și așteptările imediate și concrete ale cetățenilor europeni.

“Modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE. Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței”, arată MAE, într-un demers care explică poziția României.

România, printre cele 13 state membre UE care se opun încercărilor “necugetate” de revizuire a tratatelor: Avem deja o Europă care funcționează

România s-a numărat luni printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.

“Conferința privind viitorul Europei a fost un eveniment democratic fără precedent și exercițiu inedit. Aceasta a facilitat un dialog inspirat cu – și între – cetățenii din întreaga Europă cu privire la modul în care aceștia văd rolul UE în anii următori. Salutăm ideile și propunerile pe care le-au prezentat cetățenii. (…) Reamintim că modificarea tratatului nu a fost niciodată un scop al conferinței“, au transmis cele 13 state, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei. Deși nu exclud nicio opțiune în acest stadiu, România și celelalte state semnatare arată că nu susțin “încercările necugetate și premature” de a lansa un proces de modificare a tratatului UE.

Opțiunea lor politică este în contrast cu ceea ce își dorește Parlamentul European, care a adoptat săptămâna trecută o rezoluție de susținere a modificării tratatelor, dar și cu declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Franței, Emmanuel Macron, din cadrul evenimentului de închidere a Conferinței privind viitorul Europei. “Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez.

Ce susține MAE?

România, alături de alte state membre, consideră că prioritatea, la acest moment, trebuie să fie acordată aspectelor concrete care preocupă cetățeanul european, așa cum au reieșit din dezbaterile CoFE, cu accent pe relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, un proces echitabil de tranziție climatică, sisteme performante de sănătate, acțiunea energică a UE în vecinătate, mai ales în contextul evoluțiilor actuale și impactului negativ generate de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Progrese importante pot fi realizate și în cadrul actual al Tratatelor UE și, așa cum a reieșit din dezbaterile CoFE, cetățenii europeni sunt preocupați prioritar de aspectele concrete menționate mai sus.

Documentul propune o abordare graduală, care prioritizează răspunsul ce poate fi dat de UE în viitorul apropiat necesităților presante ale cetățenilor europeni exprimate în cadrul Conferinței, plecând de la analizarea atentă a rezultatelor CoFE, în paralel cu analizarea tuturor opțiunilor juridice care să ducă la o acțiune mai eficientă la nivel european, ceea ce nu înlătură perspectiva unei modificări a Tratatelor UE. Astfel, documentul menționează că nu se exclude nicio opțiune, pentru a veni în întâmpinarea ideilor și preocupărilor cetățenilor.

Modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE. Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței.

Propunerile care nu sunt analizate suficient, implică riscul de a abate energia şi voința politică de la identificarea unor soluții concrete pentru preocupările la care cetățenii europeni așteaptă răspunsuri imediate și de la provocările geopolitice urgente cu care se confruntă Europa în prezent.

Prin urmare, nu este vorba de a exclude reforme de tip instituțional, acolo unde este cazul, ci de a evita grăbirea unor astfel de procese şi declanșarea acestora fără o analiză necesară și aprofundată.

În mod consecvent, pe întregul proces al Conferinței privind viitorul Europei, reprezentanții României s-au implicat activ în facilitarea organizării de dezbateri cât mai ample pe temele prioritare ale Conferinței. De asemenea, în dezbaterile la nivel european, România a dat prioritate eficientizării politicilor europene care oferă beneficii concrete pentru cetățeni şi care să conducă la o Uniune mai eficientă, mai rezilientă, care să răspundă provocărilor actuale și preocupărilor cetățenilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Economia transatlantică a ajuns la cote record, evidențiază eurodeputatul Cristian Bușoi: Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici

Published

on

© Cristian Bușoi / Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salută ”îmbunătățirea parteneriatului dintre UE și SUA, care anul acesta a dus la creșteri record în domeniul economic”.

”Parteneriatul dintre UE și SUA se consolidează și se îmbunătățește de la an la an. Salut îmbunătățirea parteneriatului dintre UE și SUA, care anul acesta a dus la creșteri record în domeniul economic. În ciuda crizelor multiple din ultimii ani, astăzi economia transatlantică a ajuns la cote record. Economia europeană și economia americană sunt împreună cea mai mare economie a lumii. Noi reprezentăm jumătate din totalul consumului personal global și aproape o tremie a PIB-ului mondial din punct de vedere al puterii de cumpărare”, a precizat europarlamentarul într-un comunicat de presă, emis la scurtă vreme după vizita sa în Silicon Valley în vederea consolidării legăturilor UE-SUA pe axa inovării și cercetării.

Cristian Bușoi a susținut declarațiile cu cifre:

  • Comerțul cu mărfuri dintre SUA și Europa a atins un maxim istoric de 1,2 trilioane de dolari;
  • Comerțul cu mărfuri SUA-UE a atins un record de 909,5 miliarde USD, mai mult decât mărfurile UE-China și cu 25% mai mare decât comerțul de mărfuri dintre SUA și China;
  • Companiile afiliate din SUA din Europa au câștigat aproximativ 325 de miliarde de dolari, un record deosebit, în timp ce afiliații europeni din SUA au câștigat 151 de miliarde de dolari. Al doilea cel mai înalt nivel vreodată;
  • Exporturile de bunuri din SUA și Europa către lume (excluzând comerțul intra-UE) au reprezentat 20% din exporturile globale în 2021. Dar împreună au reprezentat 66% din stocul de ieșire și 66% din stocul de intrare al ISD la nivel mondial.

”Sunt cifre care vorbesc de la sine și arată încă o dată că Lumea Liberă se poate dezvolta și poate aduce prosperitate, conlucrând și respectându-se reciproc”, a mai spus eurodeputatul.

Acesta a mai punctat că ”economia transatlantică aduce prosperitate cetățenilor săi, locuri de muncă și creează climatul necesar pentru dezvoltarea societăților”.

”SUA a venit alături de Europei și a ajutat la consolidarea independenței energetice, exportând gaze lichefiate, cota de export ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, fapt ce ne-a permis să răspundem eficient la șantajul făcut de Federația Rusă. Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici și mai prosperi”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

Published

on

© Palazzo Chigi

Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul italian, Giorgia Meloni, au abordat joi seara, cu prilejul summitului Consiliului European desfășurat la Bruxelles, ”oportunitățile de cooperare” între cele două țări în materie de migrațiune, industrie și spațiu, a anunțat vineri Palatul Elysee, conform AFP, citat de Agerpres.

Cei doi lideri au abordat și chestiunea legată de ”necesitatea de a continua să lucrăm pentru suveranitatea europeană” privind politica industrială și decarbonizarea economiei.

Ei au reafirmat, de asemenea, ”hotărârea de a sprijini Ucraina în faţa agresiunii ruse şi au salutat acordul la care s-a ajuns pentru a furniza ucrainenilor muniţia şi rachetele de care au nevoie graţie industriei europene”.

La începutul lunii februarie, cei doi lideri au avut o discuție telefonică, discuțiile atingând aceleași teme.

Această convorbire telefonică venea după o vizită la Giorgiei Meloni la Stockholm și Berlin. În Germania, aceasta și-a exprimat opoziția față de planul european prezentat recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, al cărui obiectiv este acela de a proteja industria europeană în fața proiectului american de investiții în tehnologie verde.

Planul industrial în cadrul Pactului verde vizează, printre altele, o amendare a normelor europene privind ajutoarele de state, pentru a facilita tranziția spre economie verde, fapt ce a stârnit îngrijorări la Roma, care consideră că va dezavantaja statele care nu au forța economică de a oferi astfel de ajutoare consistente, fapt ce va distorsiona piața unică a Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

Published

on

© European Union, 2023

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi17 mins ago

Economia transatlantică a ajuns la cote record, evidențiază eurodeputatul Cristian Bușoi: Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici

CONSILIUL EUROPEAN36 mins ago

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

MAREA BRITANIE16 hours ago

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu președintele Parlamentului R. Moldova: Împreună putem trece cu bine peste momentele dificile. Dorim să consolidăm punțile dintre noi

ROMÂNIA19 hours ago

Spitalele din România, printre cele care au oferit îngrijire celor 2000 de pacienți ucraineni transferați de la începutul războiului prin Mecanismul de protecție civilă al UE

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA1 week ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Team2Share

Trending