Ministerul Afacerilor Externe a explicat marți, în mod oficial, decizia României de a se asocia, alături de alte 12 state membre (Bulgaria, Croația, Rep. Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Suedia), unui demers scris – de tipul non paper, care prezintă elemente de poziționare de principiu – privind rezultatele Conferinței privind Viitorul Europei (CoFE) şi perspectivele de evoluție și acțiune la nivelul UE în urma încheierii Conferinței, care a avut ca scop principal consultarea amplă a cetățenilor europeni privind așteptările concrete ale acestora de la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, documentul de poziție exprimă foarte clar angajamentul și disponibilitatea respectivelor state membre de a se angaja constructiv în procesele de reformă evidențiate ca necesare din studiul atent al propunerilor rezultate din dezbaterile CoFE, care reflectă în mod direct preocupările și așteptările imediate și concrete ale cetățenilor europeni.

“Modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE. Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței”, arată MAE, într-un demers care explică poziția României.

România, printre cele 13 state membre UE care se opun încercărilor “necugetate” de revizuire a tratatelor: Avem deja o Europă care funcționează

România s-a numărat luni printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.

“Conferința privind viitorul Europei a fost un eveniment democratic fără precedent și exercițiu inedit. Aceasta a facilitat un dialog inspirat cu – și între – cetățenii din întreaga Europă cu privire la modul în care aceștia văd rolul UE în anii următori. Salutăm ideile și propunerile pe care le-au prezentat cetățenii. (…) Reamintim că modificarea tratatului nu a fost niciodată un scop al conferinței“, au transmis cele 13 state, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei. Deși nu exclud nicio opțiune în acest stadiu, România și celelalte state semnatare arată că nu susțin “încercările necugetate și premature” de a lansa un proces de modificare a tratatului UE.

Opțiunea lor politică este în contrast cu ceea ce își dorește Parlamentul European, care a adoptat săptămâna trecută o rezoluție de susținere a modificării tratatelor, dar și cu declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Franței, Emmanuel Macron, din cadrul evenimentului de închidere a Conferinței privind viitorul Europei. “Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez.

Ce susține MAE?

România, alături de alte state membre, consideră că prioritatea, la acest moment, trebuie să fie acordată aspectelor concrete care preocupă cetățeanul european, așa cum au reieșit din dezbaterile CoFE, cu accent pe relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, un proces echitabil de tranziție climatică, sisteme performante de sănătate, acțiunea energică a UE în vecinătate, mai ales în contextul evoluțiilor actuale și impactului negativ generate de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Progrese importante pot fi realizate și în cadrul actual al Tratatelor UE și, așa cum a reieșit din dezbaterile CoFE, cetățenii europeni sunt preocupați prioritar de aspectele concrete menționate mai sus.

Documentul propune o abordare graduală, care prioritizează răspunsul ce poate fi dat de UE în viitorul apropiat necesităților presante ale cetățenilor europeni exprimate în cadrul Conferinței, plecând de la analizarea atentă a rezultatelor CoFE, în paralel cu analizarea tuturor opțiunilor juridice care să ducă la o acțiune mai eficientă la nivel european, ceea ce nu înlătură perspectiva unei modificări a Tratatelor UE. Astfel, documentul menționează că nu se exclude nicio opțiune, pentru a veni în întâmpinarea ideilor și preocupărilor cetățenilor.

Modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE. Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței.

Propunerile care nu sunt analizate suficient, implică riscul de a abate energia şi voința politică de la identificarea unor soluții concrete pentru preocupările la care cetățenii europeni așteaptă răspunsuri imediate și de la provocările geopolitice urgente cu care se confruntă Europa în prezent.

Prin urmare, nu este vorba de a exclude reforme de tip instituțional, acolo unde este cazul, ci de a evita grăbirea unor astfel de procese şi declanșarea acestora fără o analiză necesară și aprofundată.

În mod consecvent, pe întregul proces al Conferinței privind viitorul Europei, reprezentanții României s-au implicat activ în facilitarea organizării de dezbateri cât mai ample pe temele prioritare ale Conferinței. De asemenea, în dezbaterile la nivel european, România a dat prioritate eficientizării politicilor europene care oferă beneficii concrete pentru cetățeni şi care să conducă la o Uniune mai eficientă, mai rezilientă, care să răspundă provocărilor actuale și preocupărilor cetățenilor.