Connect with us

U.E.

România explică reticența sa privind revizuirea Tratatelor UE: Ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid la preocupările cetățenilor europeni

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a explicat marți, în mod oficial, decizia României de a se asocia, alături de alte 12 state membre (Bulgaria, Croația, Rep. Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Suedia), unui demers scris – de tipul non paper, care prezintă elemente de poziționare de principiu – privind rezultatele Conferinței privind Viitorul Europei (CoFE) şi perspectivele de evoluție și acțiune la nivelul UE în urma încheierii Conferinței, care a avut ca scop principal consultarea amplă a cetățenilor europeni privind așteptările concrete ale acestora de la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, documentul de poziție exprimă foarte clar angajamentul și disponibilitatea respectivelor state membre de a se angaja constructiv în procesele de reformă evidențiate ca necesare din studiul atent al propunerilor rezultate din dezbaterile CoFE, care reflectă în mod direct preocupările și așteptările imediate și concrete ale cetățenilor europeni.

“Modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE. Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței”, arată MAE, într-un demers care explică poziția României.

România, printre cele 13 state membre UE care se opun încercărilor “necugetate” de revizuire a tratatelor: Avem deja o Europă care funcționează

România s-a numărat luni printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.

“Conferința privind viitorul Europei a fost un eveniment democratic fără precedent și exercițiu inedit. Aceasta a facilitat un dialog inspirat cu – și între – cetățenii din întreaga Europă cu privire la modul în care aceștia văd rolul UE în anii următori. Salutăm ideile și propunerile pe care le-au prezentat cetățenii. (…) Reamintim că modificarea tratatului nu a fost niciodată un scop al conferinței“, au transmis cele 13 state, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei. Deși nu exclud nicio opțiune în acest stadiu, România și celelalte state semnatare arată că nu susțin “încercările necugetate și premature” de a lansa un proces de modificare a tratatului UE.

Opțiunea lor politică este în contrast cu ceea ce își dorește Parlamentul European, care a adoptat săptămâna trecută o rezoluție de susținere a modificării tratatelor, dar și cu declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Franței, Emmanuel Macron, din cadrul evenimentului de închidere a Conferinței privind viitorul Europei. “Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez.

Ce susține MAE?

România, alături de alte state membre, consideră că prioritatea, la acest moment, trebuie să fie acordată aspectelor concrete care preocupă cetățeanul european, așa cum au reieșit din dezbaterile CoFE, cu accent pe relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, un proces echitabil de tranziție climatică, sisteme performante de sănătate, acțiunea energică a UE în vecinătate, mai ales în contextul evoluțiilor actuale și impactului negativ generate de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Progrese importante pot fi realizate și în cadrul actual al Tratatelor UE și, așa cum a reieșit din dezbaterile CoFE, cetățenii europeni sunt preocupați prioritar de aspectele concrete menționate mai sus.

Documentul propune o abordare graduală, care prioritizează răspunsul ce poate fi dat de UE în viitorul apropiat necesităților presante ale cetățenilor europeni exprimate în cadrul Conferinței, plecând de la analizarea atentă a rezultatelor CoFE, în paralel cu analizarea tuturor opțiunilor juridice care să ducă la o acțiune mai eficientă la nivel european, ceea ce nu înlătură perspectiva unei modificări a Tratatelor UE. Astfel, documentul menționează că nu se exclude nicio opțiune, pentru a veni în întâmpinarea ideilor și preocupărilor cetățenilor.

Modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE. Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței.

Propunerile care nu sunt analizate suficient, implică riscul de a abate energia şi voința politică de la identificarea unor soluții concrete pentru preocupările la care cetățenii europeni așteaptă răspunsuri imediate și de la provocările geopolitice urgente cu care se confruntă Europa în prezent.

Prin urmare, nu este vorba de a exclude reforme de tip instituțional, acolo unde este cazul, ci de a evita grăbirea unor astfel de procese şi declanșarea acestora fără o analiză necesară și aprofundată.

În mod consecvent, pe întregul proces al Conferinței privind viitorul Europei, reprezentanții României s-au implicat activ în facilitarea organizării de dezbateri cât mai ample pe temele prioritare ale Conferinței. De asemenea, în dezbaterile la nivel european, România a dat prioritate eficientizării politicilor europene care oferă beneficii concrete pentru cetățeni şi care să conducă la o Uniune mai eficientă, mai rezilientă, care să răspundă provocărilor actuale și preocupărilor cetățenilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, despre ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a punctat că este posibil ca acesta să fie ridicat până la sfârşitul anului, dacă legile justiţiei vor fi corectate, iar Codurile penale vor fi puse la punct.

“Este foarte adevărat, și eu am discutat cu doamna vicepreședinte aceste chestiuni. Eu discut aceste chestiuni de ridicare a MCV-ului de când am devenit președinte cu toți președinții Comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv”, a spus președintele, într-o conferință de presă la summitul NATO, el fiind întrebat dacă a abordat această temă cu oficialul european, care s-a aflat luni în vizită la București.

“La noi progresele au fost variabile, am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV-ul, pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV-ul, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor, după care lucrurile iar au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri parlamentare. Însă noi am pierdut un an de zile. Deci, anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție a fost vreme pierdută fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni, însă vreau să ne înțelegem bine, nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate din 2018 încoace, dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut, încă o dată, și ce vrem noi să facem. Este o diferență sensibilă, nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem, noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii”, a spus Iohannis.

 

Președintele Klaus Iohannis a primit-o luni, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cu acest prilej, cei doi demnitari au discutat despre finalizarea “cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării “exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept.

Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.

Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.

Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.

Totodată, președintele a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Continue Reading

ROMÂNIA

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, un act normativ prin care se asigură continuarea și finalizarea proiectelor finanțate cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, în special din domeniul educației, sănătății, situațiilor de urgență și al mobilității urbane, potrivit comunicatului oficial.

”Susținem o educație de calitate în școli moderne și servicii sanitare de calitate, oferite în condiții optime. Sprijinim construirea și reabilitarea unităților sanitare și de învățământ și investiții în mobilitatea urbană modernă. Prin această măsură, asigurăm finalizarea investițiilor publice”, a subliniat ministrul Cseke Attila.

Guvernul, prin măsura adoptată astăzi, asigură continuarea investițiilor publice, astfel încât să nu fie irosiți banii publici pe proiecte începute și care, altfel, ar putea rămâne neterminate, a mai adăugat ministrul.

Actul normativ reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale aplicate achizițiilor și investițiilor finanțate, din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional, care vizează modernizarea și dotarea școlilor și spitalelor, achizițiile de aparatură pentru medicina de urgență, precum și dezvoltarea infrastructurii de transport în comun.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron salută „consensul” la care s-a ajuns cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: Va contribui la securitatea tuturor aliaților

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat miercuri, la finalul unei întrevederi pe care a avut-o la Madrid cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, „consensul” la care s-a ajuns cu o zi înainte cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, după ridicarea veto-ului Turciei, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Aderarea la NATO a celor două ţări, care dispun de capacităţi robuste şi interoperabile, va contribui semnificativ la securitatea tuturor aliaţilor”, a subliniat şeful statului francez, conform Palatului Elysee.

În timpul discuţiei lor, Macron şi Erdogan au subliniat importanţa de a afişa un mesaj de unitate şi de forţă, în faţa bulversării ordinii europene în domeniul securităţii, cauzată de agresiunea rusă în Ucraina, a informat Preşedinţia franceză.

De asemenea, preşedintele francez l-a întrebat pe omologul său turc despre „cele mai recente discuţii ruso-turce” pentru restabilirea unui coridor în vederea exportării de grâu ucrainean prin Marea Neagră.

Cei doi lideri şi-au afirmat „dorinţa de a-şi continua acţiunile de coordonare, în legătură cu Naţiunile Unite, pentru a ajunge la condiţii care să permită asigurarea securităţii portului Odesa şi a convoaielor maritime”. 

Președintele finlandez Sauli Niinisto a anunțat marți, după o întâlnire trilaterală „aprofundată” la Madrid cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu premierul suedez Magdalena Andersson, mediată de secretarul general Jens Stoltenberg, că Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. 

Ulterior, liderii celor 30 de state membre ale NATO au decis miercuri, la Madrid, să invite Finlanda și Suedia să se alăture Alianței Nord-Atlantice, fapt consemnat în declarația finală a summitului aprobată concomitent cu noul Concept Strategic.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO10 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA12 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE12 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA18 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending