Președintele Klaus Iohannis a solicitat marți “utilizarea forței parteneriatelor bilaterale” sau a formatelor de cooperare trilaterală și multilaterală ca instrumente eficiente de politică externă pentru a atinge obiectivele sale, șeful statului exemplificând pilonul parteneriatului strategic cu SUA, parteneriatele strategice cu țările europene, cu partenerii din Asia și din Caucazul de Sud, dar și acordarea unei importanțe aparte relațiilor cu India, Singapore sau cu țările din America Latină.

Într-un discurs susținut la Palatul Cotroceni în fața șefilor de misiuni diplomatice și consulare întruniți pentru Reuniunea Anuală a Diplomației Române, șeful statului a trasat diplomaților români obiectivele de politică externă care vizează sprijinirea Ucrainei împotriva războiului de agresiune al Rusiei, susținerea fermă a Republicii Moldova și a parcursului său european, aderarea României la spațiul Schengen, securitatea Mării Negre și rolul de furnizor de securitate în cadrul NATO, formate regionale precum Inițiativa celor Trei Mări și formate trilaterale, parteneriatele strategice, îndeosebi cel cu Statele Unite, dar și cele din Europa și Asia și cu o atenție specială pentru relațiile cu America Latină și Africa, și aderarea la OCDE.

“Este nevoie, și în perioada următoare, pentru a ne atinge obiectivele, să utilizăm forța parteneriatelor noastre bilaterale sau a formatelor de cooperare pe care le-am inițiat sau transformat în instrumente eficiente de politică externă“, a spus el.

În primul rând, a indicat Iohannis, dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă un pilon a cărui relevanță se reconfirmă și se consolidează.

“Suntem profund angajați în menținerea și întărirea relației transatlantice. Totodată, dorim să creștem prezența americană în regiunea noastră, sub toate aspectele sale: militară, economică, energetică și politică. Vom continua să acționăm împreună cu partenerii americani pentru obiectivul comun de accedere a României în Programul Visa Waiver“, a punctat el.

Iohannis a arătat că România va continua să aprofundeze relațiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanță strategică: Germania, Franța, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria și statele baltice.

“Totodată, este esențial să aprofundăm formatele trilaterale consolidate sau lansate în ultimii ani“, a continuat el, referindu-se la trilateralele România – Polonia – Turcia, România – Republica Moldova – Ucraina, România – Polonia – Spania, fiecare fiind construită pe o logică de cooperare eficientă și țintită.

Șeful statului le-a cerut diplomaților să se concentrze în continuare și pe relațiile cu partenerii strategici din Caucazul de Sud, Azerbaidjan și Georgia, precum și cu Armenia, având în vedere importanța acestei regiuni sub aspect energetic și din punctul de vedere al rolului său în configurația politică, economică și de securitate de la Marea Neagră.

El a evocat și implicarea diplomației române pentru accelerarea integrării europene și euroatlantice a regiunii Balcanilor de Vest, dar și în relațiile cu Orientul Mijlociu.

Pe acest fond, președintele a precizat că dezvoltarea prezenței și a interacțiunilor noastre în spațiile Americii Latine, Africii și Asiei reprezintă “nu doar o necesară recalibrare a priorităților noastre, ci și reflexia asumării unui profil activ în cadrul Uniunii Europene”.

În regiunea Asia-Pacific, șeful statului a indicat că rămân prioritare relațiile cu statele cu care împărtășim aceleași valori și obiective, între care Japonia, cel mai recent partener strategic, parteneriat stabilit cu prilejul vizitei sale la Tokyo, și Coreea de Sud, cu care România marchează în acest an 15 ani de Parteneriat Strategic.

Potrivit președintelui, o importanță aparte va trebui acordată relansării durabile a relațiilor cu India și asigurat un follow-up consistent vizitei pe care șeful statului a efectuat-o în Singapore.

“Discuțiile pe care le-am avut cu omologii din Brazilia, Chile și Argentina, în cadrul vizitelor din aprilie, au stabilit direcțiile de acțiune pentru perioada următoare în plan politic, economic, cultural, al acțiunii comune împotriva schimbărilor climatice. Demersurile pe care le-am efectuat privind combaterea consecințelor globale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei au fost apreciate de partenerii din zonă și de cei transatlantici”, a adăugat el.

“Războiul din Ucraina ne-a arătat, în mod dramatic, că ordinea internațională bazată pe reguli, având în centrul său Carta ONU, trebuie asumată și apărată pe toate continentele, că fiecare voce contează și că niciun partener global nu trebuie uitat. Ca membru matur al Uniunii, dar și ca stat cu legături bilaterale tradiționale valoroase în Africa, Asia-Pacific și America Latină, ne-am implicat la un nivel fără precedent în relansarea relațiilor cu aceste spații. Vă îndemn să continuați pe acest drum“, a spus Iohannis.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 29-30 august 2023, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2023), sub tema „O politică externă fermă a României: gestionând provocările și maximizând oportunitățile”, ediția RADR din acest an având loc în format fizic, după ce ultimele trei ediții s-au derulat în mediul online. 

Tensiunile acumulate timp de trei decenii, au provocat o criză profundă, 2023 fiind al doilea an de criză deschisă a sistemului relațiilor internaționale, cu o serie de polarizări periculoase: confruntarea parțial deschisă între comunitatea democrațiilor și „blocul revizionist”, care contestă „ordinea internațională bazată pe reguli”; clivajul grav, prin implicațiile potențiale, între statele „Occidentului generic” și statele așa-numitului „Sud Global”, cu precădere cele din Asia și Africa; persistența riscurilor și provocărilor transnaționale, cu efecte directe asupra infrastructurilor globale, cum sunt cea digitală, energetică/nucleară, sau alimentară. La nivelul diplomației române, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a impus un răspuns complex, asumarea de responsabilități concrete, imediate. Astfel, tema Reuniunii Anuale a Diplomației Române din 2023 este centrată pe reafirmarea priorităților de politică externă ale României, în sensul gestionării provocărilor și în perspectiva valorificării oportunităților generate de actualul mediu internațional.

Evenimentul, organizat conform tradiției în apropierea Zilei Diplomației Române – marcată anual la 1 septembrie – și găzduit de ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu, îi reuneşte pe şefii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare, precum și directorii institutelor culturale ale României din străinătate, alături de care participă oficiali români de rang înalt și membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România. De asemenea, sunt invitați reprezentanți de prestigiu ai mediului academic și ai grupurilor de reflecție, ai organizațiilor neguvernamentale și ai mass-media. Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu la această ediție a RADR sunt ministrul afacerilor externe al Republicii Chile, Alberto van Klaveren Stork, și ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis.