COMISIA EUROPEANA
Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct
Published
3 years agoon

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, despre ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a punctat că este posibil ca acesta să fie ridicat până la sfârşitul anului, dacă legile justiţiei vor fi corectate, iar Codurile penale vor fi puse la punct.
“Este foarte adevărat, și eu am discutat cu doamna vicepreședinte aceste chestiuni. Eu discut aceste chestiuni de ridicare a MCV-ului de când am devenit președinte cu toți președinții Comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv”, a spus președintele, într-o conferință de presă la summitul NATO, el fiind întrebat dacă a abordat această temă cu oficialul european, care s-a aflat luni în vizită la București.
“La noi progresele au fost variabile, am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV-ul, pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV-ul, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor, după care lucrurile iar au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri parlamentare. Însă noi am pierdut un an de zile. Deci, anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție a fost vreme pierdută fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni, însă vreau să ne înțelegem bine, nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate din 2018 încoace, dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut, încă o dată, și ce vrem noi să facem. Este o diferență sensibilă, nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem, noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii”, a spus Iohannis.
Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.
Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.
Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.
Totodată, președintele a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Decorată pentru întreaga carieră în handbal, Cristina Neagu îi îndeamnă pe români să voteze: Calea europeană este cea mai potrivită pentru noi
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept
UE și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Marea Britanie. Securitatea ocupă un loc fruntaș pe agenda primului astfel de eveniment post-Brexit găzduit de Londra
Ilie Bolojan: “Îl voi vota pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Președintele va trebui să aducă România la un loc”
UE și Japonia își consolidează parteneriatul digital, angajându-se să coopereze în continuare în domenii-cheie precum inteligența artificială și semiconductorii
COMISIA EUROPEANA
Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate
Published
10 hours agoon
May 12, 2025By
Teodora Ion
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, anunță Reuters, citat de Agerpres.
”Pentru a-l opri pe Putin, trebuie să producem mai mult, trebuie să inovăm mai mult și trebuie să facem acest lucru împreună în Uniunea Europeană și cu Ucraina”, a declarat Kubilius, fost prim-ministru lituanian, conform Deutsche Welle.
El a declarat că un grup de lucru UE-Ucraina se va reuni pentru prima dată luni ”pentru a sprijini integrarea industriilor noastre de apărare, pentru a facilita dezvoltarea de proiecte comune sau procese comune de achiziții publice”.
Comisarul a declarat că inovațiile Ucrainei în domeniul producției de drone și al inteligenței artificiale ar putea fi un stimulent pentru propria industrie de apărare a Europei.
”În viitor, când Europa va trebui să își asume întreaga responsabilitate pentru apărarea (continentului) european, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate”, a spus el.
În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului European, Antonio Costa, sublinia că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”.
Comisia Europeană a prezentat Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.
Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.
Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.
De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:
Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.
Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.
- Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
- Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
- Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
- O perioadă de patru ani.2
Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)
Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.
Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.
Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.
COMISIA EUROPEANA
UE alocă încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina
Published
3 days agoon
May 9, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană a decis alocarea a încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, precum și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina, informează comunicatul oficial.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acest sprijin suplimentar în conferința de presă de vineri, alături de cancelarul german Friedrich Merz.
Finanțarea suplimentară provine din revizuirea actualului Cadrul Financiar Multianual (CFM – 1,8 miliarde euro) și dintr-o majorare a Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și a Instrumentului pentru Managementul Frontierelor și Vize (BMVI – 1,2 miliarde euro).
Aceste fonduri se adaugă celor aproape 11 miliarde de euro deja alocate pentru migrație și gestionarea frontierelor prin AMIF și BMVI pentru perioada 2025–2027, precum și celor 450 de milioane de euro alocate statelor membre care găzduiesc persoane aflate sub protecție temporară din Ucraina, începând din 2022.
„În ceea ce privește gestionarea migrației, sprijinim statele membre pe tot parcursul acestui proces. Cele 3 miliarde de euro vin într-un moment crucial, în care pregătirile pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul avansează în ritm susținut, iar solidaritatea UE cu Ucraina rămâne fermă”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație
Statele membre vor putea utiliza acest sprijin financiar suplimentar până la finalul anului 2027, atât pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul (prin AMIF și BMVI), cât și pentru sprijinirea persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (prin AMIF).
Fiecărui stat membru îi va fi alocată o sumă specifică, stabilită pe baza unui set de criterii de eligibilitate. Pentru a accesa această finanțare suplimentară, statele membre vor trebui să își modifice programele naționale existente până la sfârșitul anului 2025. Comisia este deja în contact strâns cu autoritățile naționale pentru a oferi sprijinul necesar în acest proces.
COMISIA EUROPEANA
Președintele Ilie Bolojan și vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, întrevedere la București. Recuperarea întârzierilor din PNRR, discutată
Published
3 days agoon
May 9, 2025By
Diana Zaim
Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele interimar, Ilie Bolojan, informează un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale.
Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm / Readiness 2030 și creării de locuri de muncă.
De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană.
Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică.
Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
Totodată, CE a anunţat a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.
Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Decorată pentru întreaga carieră în handbal, Cristina Neagu îi îndeamnă pe români să voteze: Calea europeană este cea mai potrivită pentru noi

OECD: Creștere alarmantă a restricțiilor la exportul de materii prime industriale. China și alte șase state responsabile pentru 94% dintre măsuri

“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”

Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept

UE și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Marea Britanie. Securitatea ocupă un loc fruntaș pe agenda primului astfel de eveniment post-Brexit găzduit de Londra

Ilie Bolojan: “Îl voi vota pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Președintele va trebui să aducă România la un loc”

România ar putea primi 18 luni în plus pentru finalizarea proiectelor din PNRR după adoptarea propunerii din raportul lui Victor Negrescu privind implementarea MRR

UE și Japonia își consolidează parteneriatul digital, angajându-se să coopereze în continuare în domenii-cheie precum inteligența artificială și semiconductorii

Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate

ICI București este partener al celei de-a 9-a ediții Smart City Industry Awards (SCIA)

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor
- EVENIMENTE6 days ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- ROMÂNIA4 days ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- POLITICĂ5 days ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- POLITICĂ1 week ago
Alegeri prezidențiale 2025: George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul al doilea într-un scrutin decisiv pentru orientarea României în NATO și UE (rezultate parțiale)