Connect with us

#RO2019EU

Klaus Iohannis, promisiune înainte de Summitul de la Sibiu: În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, un moment simbolic important în istoria construcției europene, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, în deschiderea lucrărilor Conferinței Internaționale “The Future of Europe. Perspectives of Contemporary Developments”, eveniment organizat în marja Summitului informal al liderilor europeni de la Sibiu, prima astfel de reuniune dedicată exclusiv viitorului Europei și care va avea loc, în premieră, de Ziua Europei.

”La aproape 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, găzduirea Summitului de la Sibiu, un eveniment european de prim rang, este o onoare şi, în același timp, clar, o responsabilitate pentru noi. Ca stat membru încrezător în destinul proiectului european, România are capacitatea de a contribui la consolidarea sa şi va continua să acționeze în acest sens, împreună, sigur, cu toate statele membre și împreună cu instituțiile europene. (…) Suntem chemați să schițăm un plan consolidat de viitor, gândit împreună, care să se bucure de susținerea lor, a cetățenilor. Momentul «Sibiu» va trebui să confirme în mod negreșit faptul că agenda actorilor politici este una şi aceeași cu agenda cetățenilor europeni”, a spus președintele.

În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi, cum am arătat, centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, un moment simbolic important în istoria construcției europene, în care să ne amintim de beneficiile procesului de integrare europeană şi să pregătim prioritățile noastre strategice viitoare. Mâine Europa va fi în România! Mâine Europa se va desena de aici, din România, de la Sibiu!”, a continuat Klaus Iohannis.

Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis remis de Administrația Prezidențială:

„Vă mulțumesc pentru introducere, domnule profesor Chifu, domnule rector Bondrea!

Când am inaugurat această aulă, acum mai mulți ani, mi s-a părut mare. Vă mulțumesc că o faceți să pară mică!

Sunteți atâția pe care mi-aș dori să îi salut cu nume și prenume. Dați-mi voie să mă rezum doar la câțiva.

Domnule Prim-ministru Jüri Ratas, care a venit special pentru această conferință,

Doamnă Primar Fodor,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Miniștri, profesori, specialiști în materie,

Îmi face o deosebită plăcere să deschid lucrările acestei conferințe, care are loc în marja Summitului pe care îl găzduim la Sibiu în 9 Mai, de Ziua Europei. Cred că este evidentă această coincidență fericită între un eveniment de mare anvergură europeană, un oraș cultural european și țara mea, România, o țară importantă din Europa.

Mă bucur că această dezbatere are loc la noi și sunt extrem de bucuros că țara noastră a devenit în aceste zile și devine în aceste zile centrul procesului de reflecție privind viitorul Uniunii Europene. La aproape 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, găzduirea Summitului de la Sibiu, un eveniment european de prim rang, este o onoare şi, în același timp, clar, o responsabilitate pentru noi. Ca stat membru încrezător în destinul proiectului european, România are capacitatea de a contribui la consolidarea sa şi va continua să acționeze în acest sens, împreună, sigur, cu toate statele membre și împreună cu instituțiile europene.

Salut faptul că evenimentul de astăzi își propune să abordeze temele centrale ale agendei europene, cu un accent special asupra temelor aflate pe Agenda Liderilor, contribuind, astfel, la mai buna comunicare a relevanței acestor chestiuni în rândul cetățenilor europeni, mai cu seamă în rândul cetățenilor români.

Comunicarea mai bună a acțiunii europene este şi va continua să fie un ingredient esențial, dacă dorim ca proiectul european să continue cu succes, iar beneficiile sale să fie percepute de principalii săi destinatari, cetățenii europeni.

Numai astfel vom putea să participăm cu toții la o Europă mai unită, mai puternică şi mai democratică, un obiectiv fundamental aflat în centrul viziunii europene a României ca stat membru al Uniunii.

Acest efort permanent de comunicare şi conștientizare este cu atât mai important în acest an în care vom intra într-o nouă legislatură europeană, într-un nou mandat instituțional, și va trebui să concentrăm activitatea noastră în jurul Agendei Strategice pentru perioada 2019-2024, orientată spre cetățean.

Doar împreună, prin rezultate concrete şi acțiune consensuală, putem transmite un mesaj hotărât pro-european, de respingere a forțelor eurosceptice sau a celor extremiste, care pun sub semnul întrebării realizările de decenii ale proiectului european.

Doamnelor și domnilor,

Uniunea a parcurs o lungă perioadă marcată de crize multiple, desfășurate de multe ori în paralel, care şi-au pus amprenta asupra acțiunii europene.

De câțiva ani, părem a fi marcați la nivel european de persistența unei stări percepute ca fiind de criză continuă. Cu toate acestea, în Uniunea Europeană crizele şi succesiunea lor nu reprezintă un fenomen nou. Din contră, ele fac parte din istoria procesului integrării europene, iar rezolvarea lor prin acțiune comună face parte chiar din construcția europeană.

Un alt concept des folosit în discursul public european din ultimii ani este cel al incertitudinii. Incertitudinea este cel mai potrivit cuvânt pentru a descrie starea de fapt legată de procesul Brexit, dar şi un anumit sentiment de distanțare a cetățenilor europeni față de complexitatea politicilor Uniunii Europene, în sens mai general.

Ne aflăm înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în acest an marcându-se 40 de ani de la organizarea primelor alegeri europene libere și directe, și, în acest context, viitoarele alegeri europene capătă o semnificație aparte.

Vedem din diferitele sondaje de opinie că cetățenii europeni își doresc ca Uniunea Europeană să le dea un sentiment consolidat de siguranță, să le dea orientare şi, nu în ultimul rând, să aducă soluții pentru problemele lor reale.

Noi, actualii gestionari şi, sper eu, nu numai gestionari, dar şi adevărați modelatori ai viitorului Uniunii Europene, avem responsabilitatea de a face ca ideea unei Uniuni tot mai puternice să fie îmbrățișată şi asumată de cetățenii europeni de astăzi.

Suntem chemați să schițăm un plan consolidat de viitor, gândit împreună, care să se bucure de susținerea lor, a cetățenilor. Momentul «Sibiu» va trebui să confirme în mod negreșit faptul că agenda actorilor politici este una şi aceeași cu agenda cetățenilor europeni.

Harta problemelor şi provocărilor actuale este foarte complexă, în plan intern şi extern – consolidarea creșterii economice, asigurarea locurilor de muncă, asigurarea securității interne şi externe.

Noile fenomene de destabilizare, printre care dezinformarea și campaniile fake news, riscă să adâncească starea de nesiguranță. În acest context, avem nevoie de un făgaș al politicilor europene care să asigure mai multă convergență și să ne ducă, clar, spre un viitor mai bun, mai prosper, fără diviziuni sau fragmentări la nivel european.

Sentimentul de incertitudine poate fi depășit numai dacă Uniunea Europeană acționează unit, iar leadership-ul european transmite un mesaj clar că acționează cu angajament pentru continuarea procesului de integrare europeană. În fața provocărilor actuale globale nu există o altă cale.

Doamnelor şi domnilor,

Avem un set de instrumente politice la nivelul Consiliului European – de la Declarația şi Foaia de parcurs de la Bratislava, până la Declarația de la Roma – care accentuează unitatea. Suntem cu toții, liderii europeni, de acord asupra acestui obiectiv.

Leadership-ul european, înainte și după alegerile europene deopotrivă, trebuie să depășească dilemele trecutului şi să ofere tuturor europenilor o perspectivă curajoasă, pozitivă asupra viitorului.

Atenția, energia şi agenda noastră politică de după Sibiu trebuie canalizate spre cristalizarea şi punerea în aplicare a obiectivelor noastre comune, pe fondul unui discurs pozitiv, al unei comunicări corecte a beneficiilor Uniunii și ale integrării europene.

Momentul Sibiu trebuie să reprezinte confirmarea acțiunii noastre comune şi unitare. Forța Uniunii constă tocmai în acțiunea sa comună, consensuală.

În calitate de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România se implică în mod activ în gestionarea şi facilitarea acestei acțiuni. Programul de lucru al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a fost gândit şi este aplicat în baza principiului coeziunii, ca valoare europeană comună, o gândire reflectată, de altfel, în formularea şi urmărirea priorităților tuturor celor patru piloni tematici.

Preocuparea pentru atingerea unor poziții consensuale a fost una fundamentală în urmărirea celor 90 de dosare legislative pe care România a reușit, împreună cu toate celelalte state membre, cu instituțiile europene, să le finalizeze pe parcursul primelor luni de mandat.

Nu în ultimul rând, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a urmărit în mod constant adoptarea de decizii care să aducă beneficii reale cetățenilor.

Doamnelor şi domnilor,

În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi, cum am arătat, centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, un moment simbolic important în istoria construcției europene, în care să ne amintim de beneficiile procesului de integrare europeană şi să pregătim prioritățile noastre strategice viitoare.

Mâine Europa va fi în România! Mâine Europa se va desena de aici, din România, de la Sibiu!

Și permiteți-mi să închei pe această notă optimistă și să doresc mult succes lucrărilor acestei conferințe! Vă mulțumesc!”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis i-a decorat pe George Ciamba, Luminița Odobescu și pe alți diplomați care au contribuit ”la exercitarea cu succes a președinției României la Consiliul UE”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri, 29 noiembrie, o serie de decrete de decorare în urma exercitării, de către România, a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, între personalitățile decorate aflându-se fostul ministru delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, și mai mulți diplomați.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.


Redăm integral conținutul comunicatului Administrației Prezidențiale privind decretele de decorare:

”Astfel, în semn de apreciere pentru excepţionala contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit:

”Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, domnului ambasador George Ciamba, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene, doamnei Iulia Raluca Matei, ministru plenipotenţiar, domnului ambasador Victor Alexandru Micula, secretar de stat, și doamnei ambasador Luminiţa Teodora Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană.

De asemenea, în semn de apreciere pentru deosebita contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, domnului Cosmin Dobran, ministru plenipotențiar;

Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Marius Cosmin Boiangiu, ministru plenipotenţiar, domnului Daniel Eusebiu Goşea, ministru plenipotenţiar și domnului Dănuţ Sebastian Neculăescu, ministru plenipotenţiar.

Totodată, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler doamnei Antoaneta Barta, ministru plenipotenţiar, doamnei Mihaela Silvia Blajan, ministru plenipotenţiar, domnului Adrian-Cristian Bratu, ministru plenipotenţiar, doamnei Maria Cătălina Constantin, consilier diplomatic, doamnei Aniela Creţu, consilier diplomatic, domnului Alexandru Enache, consul, doamnei Sandra-Liliana Gătejeanu-Gheorghe, secretar I, domnului Bogdan Alexandru Moisii, consilier superior, doamnei Mihaela Pop, ministru plenipotenţiar, doamnei Clara Georgiana Staicu, ministru consilier, doamnei Mihaela Ilincuţa Ştefan-Simion, consilier diplomatic, doamnei Alina Ştefania Tănasă, consilier diplomatic, domnului Ştefan Alexandru Tinca, ministru plenipotenţiar.

De asemenea, în semn de apreciere pentru importanta contribuţie avută la exercitarea cu succes, de către România, a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, Președintele României a conferit:

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Ofiţer domnului Cosmin George Dinescu, ministru plenipotenţiar;

Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Cavaler domnului Adrian-Claudiu J. Bourceanu, ministru consilier, doamnei Alina Băbeanu, consilier diplomatic, doamnei Ioana-Alice Darby, consilier diplomatic, doamnei Mariam El-Hek, secretar III, doamnei Irina Felicia Marin, consul general, doamnei Maria Mihăilescu, ministru consilier, doamnei Mădălina-Ioana Morariu, secretar I, doamnei Alina-Maria Orosan, ministru plenipotenţiar, domnului David-Gabriel Puie, secretar II, doamnei Mioriţa Teodora Simion, ministru consilier, doamnei Georgiana Olivia Sisilică, ministru consilier, doamnei Adriana Loreta Stănescu, ministru plenipotenţiar, doamnei Simona Stîngă, consilier diplomatic, domnului Marian Mihail Tache, consul general, doamnei Olivia Toderean, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tudor, consilier diplomatic, și doamnei Lavinia Zlotea, ministru plenipotenţiar;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa I, domnului Laurenţiu-Liviu Flueraru, consilier diplomatic și doamnei Luana Leoveanu, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a II-a doamnei Andrea Amza-András, ministru consilier, doamnei Eleonora Laria Stoian, ministru consilier;

Medalia „Meritul Diplomatic” Clasa a III-a, doamnei Laura Mihaela Ana, secretar III, domnului Vlad Angelescu, ministru consilier, doamnei Melania-Lavinia Blendea, consilier diplomatic, domnului Şerban Brebenel, ministru consilier, doamnei Andreea Bucnaru, secretar I, doamnei Oana Maria Cămăşoiu, consilier diplomatic, doamnei Florenţa Ciobotaru, consul, doamnei Emanuela Irina Darie, ministru consilier, doamnei Anamaria Veronica Fuduli, consilier diplomatic, doamnei Roxana Giurescu, secretar III, domnului Matei Alexandru Ioan, consilier, domnului Vlad Ionescu, ministru consilier, doamnei Elena-Anca Jurcan, ministru consilier, doamnei Oana Adriana Lupu, consilier relaţii I, doamnei Monica Magaon, secretar III, doamnei Costina-Alexandra Mardale, secretar II, doamnei Oana Maria Matei, consilier diplomatic, doamnei Amira Mihăilescu, ministru plenipotențiar, doamnei Alina Moc, consilier, doamnei Andreea-Adelina Pană, secretar III, doamnei Ana-Maria Petrescu, secretar III, doamnei Irina Margareta Popescu, secretar III, doamnei Andreea Florina Radu, consilier, doamnei Cristina-Elena Ruscea, consilier relaţii I, doamnei Oana-Rodica Sbiera, consilier superior, doamnei Alina-Mihaela Scurtu-Mitran, consilier relaţii III, doamnei Cristina Gabriela Simion, secretar III, domnului Radu Mihai Şerbănescu, secretar III, doamnei Gilda Luiza Truică, ministru consilier, domnului Constantin Tudor, ministru plenipotenţiar, doamnei Ana-Cristina Tinca, ministru plenipotenţiar și doamnei Ioana Andreea Untaru, consilier afaceri europene.”

 

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending