Connect with us

#RO2019EU

Klaus Iohannis, promisiune înainte de Summitul de la Sibiu: În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, un moment simbolic important în istoria construcției europene, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, în deschiderea lucrărilor Conferinței Internaționale “The Future of Europe. Perspectives of Contemporary Developments”, eveniment organizat în marja Summitului informal al liderilor europeni de la Sibiu, prima astfel de reuniune dedicată exclusiv viitorului Europei și care va avea loc, în premieră, de Ziua Europei.

”La aproape 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, găzduirea Summitului de la Sibiu, un eveniment european de prim rang, este o onoare şi, în același timp, clar, o responsabilitate pentru noi. Ca stat membru încrezător în destinul proiectului european, România are capacitatea de a contribui la consolidarea sa şi va continua să acționeze în acest sens, împreună, sigur, cu toate statele membre și împreună cu instituțiile europene. (…) Suntem chemați să schițăm un plan consolidat de viitor, gândit împreună, care să se bucure de susținerea lor, a cetățenilor. Momentul «Sibiu» va trebui să confirme în mod negreșit faptul că agenda actorilor politici este una şi aceeași cu agenda cetățenilor europeni”, a spus președintele.

În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi, cum am arătat, centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, un moment simbolic important în istoria construcției europene, în care să ne amintim de beneficiile procesului de integrare europeană şi să pregătim prioritățile noastre strategice viitoare. Mâine Europa va fi în România! Mâine Europa se va desena de aici, din România, de la Sibiu!”, a continuat Klaus Iohannis.

Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis remis de Administrația Prezidențială:

„Vă mulțumesc pentru introducere, domnule profesor Chifu, domnule rector Bondrea!

Când am inaugurat această aulă, acum mai mulți ani, mi s-a părut mare. Vă mulțumesc că o faceți să pară mică!

Sunteți atâția pe care mi-aș dori să îi salut cu nume și prenume. Dați-mi voie să mă rezum doar la câțiva.

Domnule Prim-ministru Jüri Ratas, care a venit special pentru această conferință,

Doamnă Primar Fodor,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Miniștri, profesori, specialiști în materie,

Îmi face o deosebită plăcere să deschid lucrările acestei conferințe, care are loc în marja Summitului pe care îl găzduim la Sibiu în 9 Mai, de Ziua Europei. Cred că este evidentă această coincidență fericită între un eveniment de mare anvergură europeană, un oraș cultural european și țara mea, România, o țară importantă din Europa.

Mă bucur că această dezbatere are loc la noi și sunt extrem de bucuros că țara noastră a devenit în aceste zile și devine în aceste zile centrul procesului de reflecție privind viitorul Uniunii Europene. La aproape 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, găzduirea Summitului de la Sibiu, un eveniment european de prim rang, este o onoare şi, în același timp, clar, o responsabilitate pentru noi. Ca stat membru încrezător în destinul proiectului european, România are capacitatea de a contribui la consolidarea sa şi va continua să acționeze în acest sens, împreună, sigur, cu toate statele membre și împreună cu instituțiile europene.

Salut faptul că evenimentul de astăzi își propune să abordeze temele centrale ale agendei europene, cu un accent special asupra temelor aflate pe Agenda Liderilor, contribuind, astfel, la mai buna comunicare a relevanței acestor chestiuni în rândul cetățenilor europeni, mai cu seamă în rândul cetățenilor români.

Comunicarea mai bună a acțiunii europene este şi va continua să fie un ingredient esențial, dacă dorim ca proiectul european să continue cu succes, iar beneficiile sale să fie percepute de principalii săi destinatari, cetățenii europeni.

Numai astfel vom putea să participăm cu toții la o Europă mai unită, mai puternică şi mai democratică, un obiectiv fundamental aflat în centrul viziunii europene a României ca stat membru al Uniunii.

Acest efort permanent de comunicare şi conștientizare este cu atât mai important în acest an în care vom intra într-o nouă legislatură europeană, într-un nou mandat instituțional, și va trebui să concentrăm activitatea noastră în jurul Agendei Strategice pentru perioada 2019-2024, orientată spre cetățean.

Doar împreună, prin rezultate concrete şi acțiune consensuală, putem transmite un mesaj hotărât pro-european, de respingere a forțelor eurosceptice sau a celor extremiste, care pun sub semnul întrebării realizările de decenii ale proiectului european.

Doamnelor și domnilor,

Uniunea a parcurs o lungă perioadă marcată de crize multiple, desfășurate de multe ori în paralel, care şi-au pus amprenta asupra acțiunii europene.

De câțiva ani, părem a fi marcați la nivel european de persistența unei stări percepute ca fiind de criză continuă. Cu toate acestea, în Uniunea Europeană crizele şi succesiunea lor nu reprezintă un fenomen nou. Din contră, ele fac parte din istoria procesului integrării europene, iar rezolvarea lor prin acțiune comună face parte chiar din construcția europeană.

Un alt concept des folosit în discursul public european din ultimii ani este cel al incertitudinii. Incertitudinea este cel mai potrivit cuvânt pentru a descrie starea de fapt legată de procesul Brexit, dar şi un anumit sentiment de distanțare a cetățenilor europeni față de complexitatea politicilor Uniunii Europene, în sens mai general.

Ne aflăm înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în acest an marcându-se 40 de ani de la organizarea primelor alegeri europene libere și directe, și, în acest context, viitoarele alegeri europene capătă o semnificație aparte.

Vedem din diferitele sondaje de opinie că cetățenii europeni își doresc ca Uniunea Europeană să le dea un sentiment consolidat de siguranță, să le dea orientare şi, nu în ultimul rând, să aducă soluții pentru problemele lor reale.

Noi, actualii gestionari şi, sper eu, nu numai gestionari, dar şi adevărați modelatori ai viitorului Uniunii Europene, avem responsabilitatea de a face ca ideea unei Uniuni tot mai puternice să fie îmbrățișată şi asumată de cetățenii europeni de astăzi.

Suntem chemați să schițăm un plan consolidat de viitor, gândit împreună, care să se bucure de susținerea lor, a cetățenilor. Momentul «Sibiu» va trebui să confirme în mod negreșit faptul că agenda actorilor politici este una şi aceeași cu agenda cetățenilor europeni.

Harta problemelor şi provocărilor actuale este foarte complexă, în plan intern şi extern – consolidarea creșterii economice, asigurarea locurilor de muncă, asigurarea securității interne şi externe.

Noile fenomene de destabilizare, printre care dezinformarea și campaniile fake news, riscă să adâncească starea de nesiguranță. În acest context, avem nevoie de un făgaș al politicilor europene care să asigure mai multă convergență și să ne ducă, clar, spre un viitor mai bun, mai prosper, fără diviziuni sau fragmentări la nivel european.

Sentimentul de incertitudine poate fi depășit numai dacă Uniunea Europeană acționează unit, iar leadership-ul european transmite un mesaj clar că acționează cu angajament pentru continuarea procesului de integrare europeană. În fața provocărilor actuale globale nu există o altă cale.

Doamnelor şi domnilor,

Avem un set de instrumente politice la nivelul Consiliului European – de la Declarația şi Foaia de parcurs de la Bratislava, până la Declarația de la Roma – care accentuează unitatea. Suntem cu toții, liderii europeni, de acord asupra acestui obiectiv.

Leadership-ul european, înainte și după alegerile europene deopotrivă, trebuie să depășească dilemele trecutului şi să ofere tuturor europenilor o perspectivă curajoasă, pozitivă asupra viitorului.

Atenția, energia şi agenda noastră politică de după Sibiu trebuie canalizate spre cristalizarea şi punerea în aplicare a obiectivelor noastre comune, pe fondul unui discurs pozitiv, al unei comunicări corecte a beneficiilor Uniunii și ale integrării europene.

Momentul Sibiu trebuie să reprezinte confirmarea acțiunii noastre comune şi unitare. Forța Uniunii constă tocmai în acțiunea sa comună, consensuală.

În calitate de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România se implică în mod activ în gestionarea şi facilitarea acestei acțiuni. Programul de lucru al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a fost gândit şi este aplicat în baza principiului coeziunii, ca valoare europeană comună, o gândire reflectată, de altfel, în formularea şi urmărirea priorităților tuturor celor patru piloni tematici.

Preocuparea pentru atingerea unor poziții consensuale a fost una fundamentală în urmărirea celor 90 de dosare legislative pe care România a reușit, împreună cu toate celelalte state membre, cu instituțiile europene, să le finalizeze pe parcursul primelor luni de mandat.

Nu în ultimul rând, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a urmărit în mod constant adoptarea de decizii care să aducă beneficii reale cetățenilor.

Doamnelor şi domnilor,

În ziua de 9 Mai, Ziua Europei, România va fi, cum am arătat, centrul procesului de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene, un moment simbolic important în istoria construcției europene, în care să ne amintim de beneficiile procesului de integrare europeană şi să pregătim prioritățile noastre strategice viitoare.

Mâine Europa va fi în România! Mâine Europa se va desena de aici, din România, de la Sibiu!

Și permiteți-mi să închei pe această notă optimistă și să doresc mult succes lucrărilor acestei conferințe! Vă mulțumesc!”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk, un “vechi prieten al României și un adevărat european”, rememorând “discursurile inspiratoare” ale acestuia în limba română

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a decorat joi, la Bruxelles, pe Donald Tusk, actualul președinte al PPE și fostul președinte al Consiliului European, pentru contribuția sa excepțională în sprijinul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019, amintind că “în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a navigat cu înțelepciune în ape agitate, reușind să mențină Uniunea puternică și coerentă chiar și în vremuri dificile, o expresie a angajamentului său față de idealul european”.

Ceremonia în cadrul căreia Tusk a primit cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce a avut loc la sediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, în marja summit-ului liderilor PPE și a reuniunii Consiliului European.

“Îmi face o deosebită plăcere ca astăzi, în cadrul acestei festivități, să onorăm o mare personalitate și un adevărat și apropiat prieten al României – Excelența Sa, domnul Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European. (…) Donald Tusk este un vechi prieten al României și un adevărat european. Ne amintim cu toții de discursurile sale inspiratoare în limba română pe care le-a susținut la începutul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la Ateneul Român, și la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dar și de afinitățile sale strânse cu România și cu numeroase simboluri culturale cu care rezonează profund poporul român“, a spus Iohannis în cadrul alocuțiunii susținute cu prilejul înmânării distincției.

Șeful statului a afirmat că Donald Tusk este una dintre cele mai euro-entuziaste personalități europene, jucând un rol important în consolidarea Uniunii Europene, în transformarea acesteia la nivel global și în asigurarea unității națiunilor UE.

“Acest atașament profund față de cauza europeană a inspirat liniile de acțiune ale Președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în urmă cu doi ani. De-a lungul mandatului său, Președintele Tusk a susținut în mod semnificativ acțiunile desfășurate de Președinția noastră la Consiliul UE, contribuind la succesul acesteia, un succes important nu numai pentru România și poporul român, ci și pentru obiectivul comun de consolidare a proiectului european în ansamblu”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis a rememorat că Donald Tusk și-a adus contribuția definitorie “la ceea ce suntem mândri să numim astăzi „spiritul de la Sibiu”.

“Summitul informal organizat în România și prezidat de Donald Tusk a transmis un mesaj puternic de unitate în întreaga Europă, de angajament față de consolidarea în continuare a drumului nostru comun și de încredere în viitorul Uniunii Europene. În discursul său de la sfârșitul Consiliului European din iunie 2019, președintele Tusk și-a exprimat aprecierea pentru toate rezultatele înregistrate de Președinția română la Consiliul UE, de la adoptarea a peste 90 de dosare legislative, până la progresul important în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, precum și organizarea Summitului de la Sibiu”, a detaliat acesta.

Președintele a reamintit că Donald Tusk a avut o relație strânsă cu România și în perioada 2007-2014, când era premier al Poloniei.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

Apoi, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, Donald Tusk a susținut în martie 2020, la București, discursul de laudatio cu ocazia decernării Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 președintelui Klaus Iohannis pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.

Continue Reading

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă8 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.8 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu8 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.9 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA11 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL1 day ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL1 day ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi4 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO4 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending