Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat vineri că nu există niciun motiv pentru a renunța la sancțiunile împotriva Rusiei, în timp ce Ungaria amână prelungirea acestora, așteptând instalarea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA și exprimarea unei opinii din partea acestuia cu privire la sancțiuni, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Avem neapărat nevoie de sancțiuni. Acesta este modul nostru de presiune (asupra Rusiei) și ar fi foarte ciudat să renunțăm la el”, a spus Kallas în fața presei. Referindu-se la eventualele negocieri de pace ruso-ucrainene pentru care pledează Trump, șefa diplomației UE a estimat că, „oricum ar fi negocierile, ne vom afla în mod clar într-o poziție mai slabă” dacă sancțiunile contra Rusiei sunt ridicate.

„Contextul nu s-a schimbat. Vladimir Putin nu și-a schimbat obiectivele și nimic nu s-a schimbat pe teren. Așadar, nu există niciun motiv pentru ridicarea sancțiunilor”, a insistat ea, în timp ce se apropie data de 31 ianuarie, când expiră ultimul termen de șase luni la finalul căruia statele UE trebuie să prelungească valabilitatea sancțiunilor impuse Rusiei. 

Premierul ungar Viktor Orban, un apropiat atât al viitorului președinte american Donald Trump cât și al președintelui rus Vladimir Putin, refuză să-și dea acordul pentru prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei.

„A sosit moment să aruncăm sancțiunile pe fereastră și să stabilim un sistem de relații fără sancțiuni cu Rusia”, a spus Orban vineri, într-un interviu acordat postului public de radio ungar.

Anterior, ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a declarat la Bruxelles că Ungaria nu a decis încă dacă va sprijini prelungirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei care expiră la sfârșitul acestei luni și consideră că UE ar trebui să ia o hotărâre în această chestiune numai după consultări cu administrația Trump.

„Cred că este absolut firesc ca înainte să decidem asupra prelungirii pentru încă șase luni să întrebăm noua administrație americană cum vede viitorul regimului de sancțiuni. Nu există încă o decizie privind poziția Ungariei pe acest subiect. Noi dorim să ne abținem de la o decizie până când vom ști cum vede administrația americană viitorul regimului de sancțiuni’ împotriva Rusiei”, a estimat ministrul ungar într-o declarație acordată presei.

De la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, UE a aprobat 15 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și pregătește în prezent al 16-lea pachet. Sancțiunile trebuie reînnoite la fiecare șase luni și decizia de prelungire necesită un vot unanim din partea celor 27 de state membre ale UE.

Sancțiunile care expiră luna aceasta privesc diverse sectoare ale economiei ruse și înghețarea activelor deținute de Banca Centrală a Rusiei în UE, active estimate la circa 200 de miliarde de euro. 

Președintele ales Donald Trump a promis la scurtă vreme după câștigarea alegerilor din SUA o ”armată puternică” și sfârșitul războaielor din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar a stârnit îngrijorări cu privire la opinia sa față de sprijinul acordat de Occident Ucrainei, pe care l-a criticat recent.

Donald Trump se află deja pe poziții dificile în raport cu aliații europeni, solicitându-le acestora să aloce 5% din PIB pentru apărare și revendicând mai multe pretenții teritoriale, inclusiv intenția de a achiziționa sau a anexa prin forță insula autonomă daneză Groenlanda

Ministrul apărării german Boris Pistorius a afirmat vineri că un buget militar de 2% din produsul intern brut (PIB) este insuficient și că este nevoie de majorarea acestui buget la cel puțin 3% din PIB, în special pentru a se putea menține gradul de modernizare al armatei germane, relatează DPA, potrivit Agerpres.

„Avioane, forțe terestre, tehnologii cibernetice – acestea sunt întrebările care se pun acum”, a spus Pistorius în timpul unei vizite la șantierele ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) de la Wismar, unde sunt produse submarine.

El a adăugat că cerințele NATO de la statele sale membre trebuie să fie îndeplinite într-un anumit orizont de timp pentru a se atinge capacitatea deplină de descurajare.

„Aceasta este măsura spre care ar trebui să ne orientăm și atunci când aceasta costă 3% sau mai mult. Concentrarea este pe obiectiv”, a subliniat demnitarul german.

Boris Pistorius a anunțat că Germania va trebui să-și suplimenteze semnificativ cheltuielile pentru apărare pe termen mediu, în contextul în care fondul pentru modernizare militară expiră în 2028.

„Odată ce acest fond se termină, vom avea nevoie de cel puțin 85 de miliarde de euro începând din 2028. Aceasta înseamnă cu 30 de miliarde euro mai mult decât în prezent”, a explicat ministrul german într-un interviu pentru publicația Süddeutsche Zeitung.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

În 2024, cheltuielile militare germane au atins pentru prima dată nivelul de 2% din PIB, o regulă fixată de NATO în 2014 în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia. Aceasta s-a datorat în special unui fond special de 100 de miliarde de euro decis de Olaf Scholz la câteva zile după declanșarea războiului rus la scară mare în Ucraina în februarie 2022, pentru a reînarma Germania și a moderniza apărarea sa. 

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat vineri, cu câteva zile înainte de învestirea președintelui american ales, Donald Trump, că va căuta să coopereze „cât mai strâns posibil” cu Statele Unite, în ciuda unor „dificultăți obiective”, notează AFP, potrivit Agerpres.

Polonia, membră a UE și NATO, este unul dintre principalii aliați ai Kievului în fața armatei ruse de la începutul invaziei teritoriului ucrainean, în februarie 2022.

Trump, care își preia luni mandatul, a insistat că va pune capăt rapid luptelor, imediat după preluarea mandatului. Ceea ce stârnește îngrijorări în Ucraina că ar putea fi obligată să facă concesii teritoriale majore în schimbul păcii.

Vineri, Tusk a promis „cea mai strânsă cooperare posibilă cu Statele Unite, cu Canada, atât în contextul războiului din Ucraina, dar și mai larg”.

Vorbind alături de premierul britanic Keir Starmer, Tusk a adăugat că cei doi lideri vor lucra pentru a se asigura că relațiile transatlantice sunt „la cel mai înalt nivel posibil, indiferent de dificultățile sau incertitudinile uneori obiective”.

Tusk și Starmer au anunțat lansarea negocierilor privind „un nou tratat de securitate și apărare între Regatul Unit și Polonia”.

„Este vorba în special despre aprofundarea legăturilor dintre industriile noastre de apărare”, le-a declarat Starmer jurnaliștilor.

Polonia este singurul stat membru al NATO care alocă 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, și-a exprimat săptămâna trecută susținerea față de apelul lui Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre, printre care și Germania.

„Nu este locul meu să solicit partenerilor NATO să urmeze exemplul Poloniei în ceea ce privește cheltuielile militare (…) dar fără îndoială că poziția agresorului (…) ar fi incomparabil mai proastă dacă capacitățile individuale ale diferitelor țări din NATO ar fi astăzi mult mai importante și dacă ar corespunde potențialului nostru economic real”, a subliniat Tusk.

În ultimii ani, Polonia a semnat o serie de contracte cu Statele Unite pentru achiziționarea de echipamente militare, în special elicoptere de atac Apache și tancuri Abrams.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

De asemena, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.