Connect with us

U.E.

Klaus Iohannis: România joacă un rol semnificativ pentru securitatea alimentară globală. E nevoie să creștem capacitatea Portului Constanța de a transporta cereale din Ucraina

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, că România lucrează intens la găsirea unor soluții pentru a crește capacitatea Portului Constanța pentru a transporta cereale din Ucraina, în contextul necesității de a asigura o securitate alimentară la nivel mondial, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

“România depune eforturi susținute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. Autoritățile noastre caută soluții integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noștri externi”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe comună de presă cu președintele francez Emmanuel Macron pe care cei doi au susținut-o după o întrevedere bilaterală și după discuții cu militari francezi și aliați dislocați în România în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Consultările bilaterale Iohannis – Macron s-au desfășurat în marja summitului Consiliului European din 23-24 iunie, important pentru cererile de aderare la UE ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, și a summitului NATO de la Madrid din 29-30 iunie, unde va fi adoptat Conceptul Strategic al Alianței și va fi decisă consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic.

Iohannis și Macron au stabilit să coopereze pentru realizarea acestui obiectiv.

Întrebat suplimentar despre acest aspect, șeful statului a precizat că ”în ceea ce priveşte transportul cerealelor din Ucraina înspre pieţele internaţionale, este clar că ne confruntăm cu o provocare logistică de o amploare epică.

România este hotărâtă să joace un rol pozitiv în soluţionarea acestei chestiuni şi, pentru a găsi cele mai bune soluţii logistice, practice, deja premierul Ciucă a constituit un comitet interministerial şi se lucrează intens la găsirea unor soluţii”, a spus preşedintele Iohannis.

El a mai precizat că ”trebuie să vedem prima dată unde ne aflăm”.

Aceste trasee logistice, această întreagă logistică de transport de capacitate mare în momentul acesta nu există. Noi suntem în situaţia să dezvoltăm, nu chiar de la zero, dar de la un nivel destul de redus la un nivel foarte înalt capacităţile de transport. Pentru asta este nevoie să punem în practică rapid anumite proiecte de infrastructură. De exemplu, să aducem o linie de gabarit mare până într-un port, probabil în zona Galaţi”, a explicat şeful statului. 

Potrivit lui Iohannis, ”este nevoie de a înlesni procedurile pe Dunăre, transportul cu barje pe Dunăre şi aşa mai departe”.

”Este nevoie de a creşte semnificativ capacitatea Portului Constanţa pentru a transporta cantităţi importante de cereale, şi multe, multe alte lucruri. Acum, în momentul în care vorbim, deja România joacă un rol semnificativ. Am transportat sute de mii de tone de grâu din Ucraina spre Constanţa şi de acolo spre pieţele lumii, dar, evident, este nevoie de o creştere semnificativă a acestei capacităţi şi suntem, împreună cu partenerii, dispuşi şi interesaţi să dezvoltăm rapid aceste căi”, a conchis Klaus Iohannis.

Șeful statului l-a primit miercuri pe preşedintele Republicii Franceze la baza de la Mihail Kogălniceanu în prima vizită a președintelui francez pe flancul estic al NATO de la realegerea sa în funcție, din perioada președinției franceze a Consiliului UE, dar mai ales de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Vizita lui Macron în România este parte a unui turneu regional care mai cuprinde și Republica Moldova pentru a discuta dosarul candidaturii Chișinăului la UE și, posibil, o vizită în Ucraina alături de liderii Germaniei, Italiei și României.

Deplasarea liderului francez în țara noastră a avut loc în contextul în care Franța conduce Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată în premieră de Alianța Nord-Atlantică a doua zi după invazia Rusiei în Ucraina și dislocată în România, precum și grupul de luptă al NATO din România.

Astfel, 500 de militari francezi au fost mobilizați în România, iar ca dovadă a angajamentului său, Franţa a instalat recent în România un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden vor fi gazdele unei vizite de stat pentru președintele francez Emmanuel Macron și Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, la 1 decembrie, a anunțat luni Casa Albă.

Evenimentul, care include și un dineu, va fi prima vizită de stat găzduită de Biden după aproape doi ani de mandat. Întârzierea se datorează, în parte, pandemiei Covid-19, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, luni, în timpul unui briefing.

„(Pandemia) COVID a întârziat cu siguranță multe dintre evenimentele în persoană pe care un președinte le găzduiește în mod tradițional la Casa Albă”, a precizat Jean-Pierre.

Vizitele de stat sunt celebrate cu mare pompă şi contrastează astfel cu reuniunile bilaterale organizate de preşedinţii americani pentru liderii străini, relatează Agerpres.

Vizita președintelui Macron și a soției sale, Brigitte Macron, „va sublinia relația profundă și de durată dintre Statele Unite și Franța, cel mai vechi aliat al nostru”, a afirmat Jean-Pierre. „Relația noastră strânsă cu Franța se bazează pe valorile noastre democratice comune, pe legăturile economice și pe cooperarea în domeniul apărării și securității”, a adăugat aceasta.

Liderii vor discuta despre parteneriatul franco-american „strâns și continuu” în ceea ce privește provocările globale comune și domeniile de interes bilateral, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Biden și Macron s-au mai întâlnit anterior, inclusiv recent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, și au colaborat îndeaproape pe o serie de probleme, cum ar fi războiul din Ucraina, a precizat Jean-Pierre.

Macron a fost, de asemenea, primul lider străin care a participat la un dineu de stat în timpul administrației fostului președinte Donald Trump, în 2018, fiind însoțit de Prima Doamnă a Franței.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) condamnă ”ferm abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici, care cer, pentru a zecea zi la rând, să se facă dreptate în cazul tinerei Mahsa Amini, care a decedat în condiții suspecte, existând suspiciuni că a fost torturată de poliție.

”Pe 16 septembrie, Mahsa Amini, o studentă în vârstă de 22 de ani, a murit după ce poliția iraniană a moralității a arestat-o și a bătut-o, fiind acuzată că a încălcat legea iraniană conform căreia femeile au obligația de a-și acoperi capul, mâinile, picioarele. Moartea ei și restricțiile asupra libertăților personale introduse de Republica Islamică, care au efect devastator în special asupra femeilor, duc la proteste antiguvernamentale în Iran. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 35 persoane au fost ucise în demonstrații, care au fost întâmpinate cu o represiune puternică de către autorități.   Condamn ferm abuzul autorităților și Guvernului Republicii Islamice iar împreună cu alți deputați, solicit aplicarea regimului de sancțiuni globale al UE pentru drepturile omului. Vom propune de asemenea sancțiuni împotriva poliției morale din Iran și a altor agenții iraniene de aplicare a legii și solicităm interzicerea exportul de software de recunoaștere facială al UE pe care autoritățile iraniene intenționează să-l folosească pentru detectați pasagerii din metrou care sunt îmbrăcați necorespunzător conform decretului <<hijab și castitate>> ”, a anunțat eurodeputatul, care va fi cosemnatarul unei scrisori adresate Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Daniel Buda a mai punctat că ”trebuie să fim uniți pentru a proteja drepturile omului, femeilor și respectarea demnității umane”.

De altfel, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat că blocul european ia în considerare toate opțiunile înainte de următorul Consiliul de Afaceri Externe, pentru ”a aborda uciderea lui Mahsa Amini și modul în care forțele de securitate iraniene au răspuns la demonstrațiile care au urmat”.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea seară la rând pentru a protesta împotriva morții Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea sistemului judiciar.

Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul tulburărilor, majoritatea protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, dar sursele spun că cifra reală este mai mare.

Continue Reading

Facebook

SUA14 mins ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL17 mins ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE24 mins ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA26 mins ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA40 mins ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA12 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA18 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA18 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA24 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending