Președintele Klaus Iohannis a clarificat joi la Bruxelles că subiectul aderării României la Schengen nu va apărea pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne până când ”nu avem un nivel de înțelegere suficient care să și permită o rezolvare pozitivă”.
Declarațiile președintelui, susținute în contextul participării la summitul Consiliului European de vară, vin pe fondul schimbării președinției Consiliului Uniunii Europene care, de la 1 iulie, va fi asigurată de Spania.
”Vreau să se înțeleagă foarte bine, nu va apărea această chestiune oficial pe agenda JAI până când nu avem un nivel de înțelegere suficient care să și permită o rezolvare pozitivă. Aici, nu putem să ne jucăm cu o chestiune vitală pentru România, probabil și pentru Bulgaria și, desigur, importantă pentru Uniune. Nu putem să supunem la vot chestiuni o dată, și încă o dată, și încă o dată și să tot primim răspunsuri negative. Deci, trebuie să înțeleagă toată lumea că atunci când această chestiune apare oficial pe agenda JAI ea este suficient de bine pregătită și tratată ca să nu fie un nou eșec, ci să fie un nou succes, al Uniunii Europene”, a detaliat Iohannis într-un răspuns la o întrebare adresată de jurnaliști.
Acesta a ținut să reitereze că ”intrarea sau nu a României și Bulgariei în Schengen nu este un eșec al României sau al Bulgariei, sau o reușită doar a României și a Bulgariei, este vorba de o chestiune esențială, vitală europeană și, dacă reușim, este o reușită a Uniunii, dacă eșuăm, este un eșec al Uniunii”.
Președintele a explicat că ”formal, acest subiect nu se discută în format Consiliu, se discută în format JAI, dar informal, da, sunt pe foarte multe paliere discuții și vom continua”.
”Eu am spus-o de anul trecut, de când am avut acel vot nefericit când Austria s-a opus intrării României și Bulgariei în Schengen, vom continua să discutăm, să negociem, să căutăm soluții. Discuții sunt în foarte multe planuri, în foarte multe formate. Progresul este unul lent, ca să mă exprim așa, dar există, nota bene, există un progres. Avem discuții, avem tot mai mulți și europeni care își doresc să terminăm această chestiune și să o terminăm pe o notă pozitivă. Să nu vă imaginați că sunt discuții doar între noi și austrieci sau între bulgari și olandezi, sunt discuții foarte extinse la nivelul întregii Uniuni. Toți își doresc să găsim o soluție și în acest fel trebuie să vă imaginați că sunt discuții în curs și între state care nu sunt parte în această chestiune, care sunt bine mersi în Schengen, dar care își doresc să ne sprijine. Inclusiv partea spaniolă și-a arătat de multe ori disponibilitatea de a pune această speță pe agendă și de a contribui la soluționare, ei au spus-o foarte deschis”, a mai spus șeful statului.
Făcând trimitere la tema migrației, folosită de Austria la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie pentru a bloca intrarea României în Schengen, care se află și pe agenda reuniunii de joi și vineri a liderilor europeni, Klaus Iohannis a detaliat că țara noastră avansează cu ”succes proiectul în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, pentru a promova bunele practici ale României la frontiera externă a Uniunii”.
”Implicarea noastră reconfirmă faptul că România acționează în spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul Uniunii Europene și continuăm să jucăm un rol activ în conturarea unor soluții comune pentru combaterea migrației ilegale și gestionarea frontierelor”, a completat președintele.
Pentru a răspunde doleanțelor Vienei în vederea extinderii spațiului de liberă circulație, Comisia Europeană a lansat în luna martie a acestui proiecte-pilot în Bulgaria și țara noastră de gestionare a frontierelor, a căror perioadă de implementare se întinde pe 6 luni.
Alte dovezi că instituțiile UE sunt alături de România și Bulgaria în acest efort de a deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen rezidă în decizia unanimă a Comisiei PETI din Parlamentul European, dar și în raportul Comisiei Europene de la mijlocul lunii mai.
Spania preia la 1 iulie președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Introducerea monedei unice, cel mai mare val de extindere a UE de la înființarea sa, precum și extinderea spațiului Schengen reprezintă repere ale celor patru președințiilor spaniole la Consiliul UE precedente.
