Germania nu își va schimba cursul de acțiune în privința sprijinului cuprinzător pentru Ucraina, în timp ce singura soluție de pace posibilă este cea care aduce “pace și securitate Europei și în special Ucrainei”, a explicat ambasadorul german la București, Peer Gebauer, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Gebauer a explicat că Germania, al doilea cel mai mare donator al sprijinului occidental pentru Ucraina, după SUA, pune “mare accent” pe decizii coordonate cu aliații în privința sprijinului pentru Ucraina, într-o reacție la faptul că Berlinul a fost criticat pentru că ar tergiversa sau ar respinge anumite livrări de armament, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune capabile să lovească ținte militare din interiorul teritoriului Rusiei, pe care Ucraina le consideră legitime.

Diplomatul german a ținut să precizeze că această abordare trebuie înțeleasă pentru că este prudentă și sobră, fără decizii rapide sau pripite sau în absența unei o strânse coordonări cu partenerii și aliații.

“Cancelarul pune un mare accent pe legătura strânsă cu partenerii, în special, desigur, cu SUA, Franța, Regatul Unit. Ați văzut acest lucru atunci când a apărut dezbaterea privind tancurile de luptă, iar Germania a acționat în mod concertat cu ceilalți aliați prin livrarea tancurilor. Cred că această abordare este foarte ușor de înțeles și acest lucru marchează și dezbaterea privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune (…) Germania este un mare susținător al acestei abordări pe care am văzut-o în ultimii ani și care a făcut ca răspunsul nostru occidental la agresiunea rusă să fie, cred eu, unul puternic. (…)  Și sunt foarte sigur că nu va exista o schimbare în cursul acțiunii germane, ci o continuare a sprijinului nostru cuprinzător pentru Ucraina.”, a subliniat ambasadorul german.

El a salutat decizia României de a livra un sistem de rachete Patriot către Ucraina și a arătat că Rusia trebuie oprită, cea mai “înțeleaptă” abordare fiind aceea de a sprijini Ucraina.

“Dacă vrei să eviți ca Rusia să aibă un cuvânt de spus, de exemplu, asupra viitorului României în NATO, atunci trebuie să oprim Rusia și trebuie să facem totul pentru ca Putin să nu aibă succes în războiul său împotriva Ucrainei. A spera pur și simplu să se oprească nu ar ajuta, ar prelungi pur și simplu conflictul, așa că este o abordare înțeleaptă și corectă din partea Germaniei, a României și a tuturor partenerilor și aliaților săi de a sprijini Ucraina în cel mai bun mod posibil”, a adăugat Peer Gebauer.

Ambasadorul Germaniei s-a referit și la poziția exprimată de cancelarul Olaf Scholz într-un interviu pentru Radioul Public German, în care a vorbit despre o viitoare conferință de pace între Ucraina și Rusia. Scholz a estimat că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţiile recente cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei.

Gebauer a explicat că poziția Germaniei și cea exprimată recurent de Scholz este că “nu ne putem mulțumi cu o pace dictată, dictată de Rusia, o pace în termenii Rusiei“, deoarece acest lucru nu ar aduce pace, nu ar elibera Ucraina și ar face Ucraina dependentă de Rusia.

“Simpla oprire a luptelor în acest moment nu ar oferi nicio garanție că luptele nu vor continua într-o etapă ulterioară, după ce Rusia își va recăpăta puterea și capacitatea militară. Oricare ar fi soluția pentru care lucrăm, aceasta trebuie să fie o soluție care să aducă pace și securitate Europei și Ucrainei în special. Speranța unora care spun că dacă vă opriți și lăsați armele să tacă, atunci vom avea din nou pace este naivă. Rusia nu se va opri. Am văzut acest lucru în trecut. După agresiunile anterioare ale Rusiei, anexarea Crimeei și apoi invazia în Donbas, eforturile de soluționare a conflictului au fost valabile doar pentru o perioadă de timp, iar Rusia a folosit acest timp pentru a-și reconstrui trupele, capacitățile militare, și apoi a întreprins din nou o agresiune în toată regula. Trebuie să găsim o modalitate de a găsi pacea, dar care să nu ducă la izbucnirea, din nou, a conflictului, ci să ducă la o pace stabilă”, a detaliat Peer Gebauer.

Premierul Marcel Ciolacu va efectua vineri o vizită oficială în Republica Moldova împreună cu vicepremierul Marian Neacșu, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ștefan-Radu Oprea, și ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, informează un comunicat al Guvernului.

”Merg la Chișinău pentru a reconfirma sprijinul solid și fără echivoc al României pentru Republica Moldova, pe toate palierele. Rămâneam vocea fermă ce susține integrarea europeană a Republicii Moldova, continuăm implementarea Acordului de 100 de milioane de euro, care generează proiecte de impact, și vom accelera interconectarea noastră în domenii vitale ca energia, infrastructura și transporturile. Toate aceste eforturi sunt în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Reconfirmarea opțiunii europene de către cetățeni, la alegerile din 20 octombrie, este însă crucială pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova, singura cale spre dezvoltare și o viață mai bună”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Agenda vizitei oficiale va include întrevederea prim-ministrului României cu omologul său, Dorin Recean, la finalul căreia cei doi premieri vor susține declarații comune de presă și vor participa la ceremonia de predare a microbuzelor școlare donate Republicii Moldova de către statul român.

De asemenea, șeful Executivului va avea întrevederi cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

Aflat la Chișinău, prim-ministrul României va merge în vizită la Mitropolia Basarabiei, unde va avea o întrevedere cu Mitropolitul Petru al Basarabiei.

Liderii țărilor din G7 au reiterat ”condamnarea fermă a atacului Iranului asupra Israelului” și și-au exprimat miercuri ”profunda îngrijorare” cu privire la criza din Orientul Mijlociu, dar au afirmat că o soluție diplomatică este încă viabilă și că un conflict regional nu este în interesul nimănui, informează Reuters.

Premierul italian Giorgia Meloni, a cărei țară deține președinția semestrială a G7, a convocat pentru miercuri după-amiaza o reuniune virtuală a liderului celor șapte economii occidentale, la o zi după ce Iranul a lansat un rafală de rachete asupra Iranului, alimentând temerile legate de escaladarea situației către un război regional.

Potrivit unei declarații a guvernului italian, liderii au condamnat atacul Teheranului și au convenit să ”lucreze împreună pentru a promova o reducere a tensiunilor regionale”.

Declarația a făcut referire la punerea în aplicare a rezoluțiilor ONU 2735 – care sprijină un plan în trei etape pentru o încetare a focului în Gaza și eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas – și 1701, care a oprit războiul Israel-Hezbollah din 2006 în sudul Libanului.

”Exprimându-ne profunda îngrijorare cu privire la escaladarea din ultimele ore, s-a reiterat faptul că un conflict la nivelul întregii regiuni nu este în interesul nimănui și că o soluție diplomatică este încă posibilă”, se adaugă în comunicat.

Atacul Iranului asupra Israelului amenință ”să dea foc” Orientului Mijlociu, a avertizat înainte de această întâlnire virtuală cancelarul german Olaf Scholz. 

La rândul său, Uniunea Europeană a condamnat ”în cei mai fermi termeni” atacul cu rachete balistice al Iranului asupra Israelui, care se pregătește acum să răspundă gestului Teheranului. 

Sute de rachete au fost trase asupra Israelului marți seara, forțele sale armate avertizând civilii să se adăpostească în buncărele din orașele din întreaga țară. Tirul a venit la câteva ore după ce armata israeliană a lansat ceea ce a numit „raiduri terestre localizate și țintite” în Libanul vecin contra grupării teroriste Hezbollah sprijinită de Iran, forțând până la 100 000 de locuitori să își părăsească casele, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.

Vineri, Israelul a efectuat o lovitură aeriană în Beirut, capitala Libanului, care l-a ucis pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Între timp, în august, serviciile secrete israeliene l-au ucis pe liderul Hamas, Ismail Haniyeh, în timp ce liderul grupării militante se afla la Teheran pentru inaugurarea noului președinte al țării, Mahmoud Peszkesian.

Escaladarea dramatică a conflictului vine după aproape un an de tensiuni între Israel și Hezbollah, gruparea militantă care controlează o mare parte din sudul Libanului și face parte din ”Axa rezistenței” susținută de Iran, care și-a intensificat atacurile de la începutul războiului din Gaza.