Connect with us

ROMÂNIA

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, și-a exprimat îngrijorarea față de modul în care a fost transpusă în legislația națională Directiva UE a privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale drepturilor Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate), fapt pentru care a anunțat că analizează dacă această ”situație persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluții”, impune sesizarea Comisiei Europene printr-un raport în vederea unei evaluări calitative aprofundate referitoare la încălcarea principiilor statului de drept.

Parchetul European informează printr-un comunicat că procurorul-șef a luat act de faptul că ”la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004”.

”Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de inhibare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de depistare a fraudei în UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, explică Kövesi în comunicat, care apreciază că avertizorii de integritate sunt o ”sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală”.

O altă îngrijorare exprimată de procurorul-șef european este aceea că instituția nu a primit încă din partea României nominalizările a nouă procurori europeni delegați, fapt ce vitregește biroul EPPO din România de ”numărul adecvat de ofițeri de poliție judiciară”.

Așadar, ”procurorul-șef al Parchetului European analizează dacă această situație persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluții, impune un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii”. 

Potrivit Capitolului III, Secțiunea 1, Articol 13, Aln. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), ”în fiecare stat membru există doi sau mai mulți procurori europeni delegați. Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru relevant și ajungerea la un acord cu acestea, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru”.

Parchetul European, a cărui activitate a demarat la 1 iunie 2021, este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor.

Citiți și:
Fraude cu fonduri europene și românești: Parchetul European a pus sub acuzare 12 persoane în urma unor anchete desfășurate în România și Austria

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Acesta dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal, România fiind reprezentantă de Cătălin-Laurenţiu Borcoman. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Incendiile din Europa au devastat mii de hectare de teren în Franța, Portugalia, Spania, Italia și Grecia, punând la încercare pompierii din țările afectate.

În 2021, aproximativ 365.000 de persoane erau angajate ca pompieri profesioniști, reprezentând 0,2% din totalul locurilor de muncă din UE, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.

Estonia, Cipru, România și Slovacia (toate în jur de 0,4% din totalul locurilor de muncă) au înregistrat cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forțelor de muncă. Astfel, anul trecut, țara noastră avea anul trecut 28.296 de pompieri. 

În ceea ce privește vârsta, majoritatea pompierilor sunt relativ tineri, mare parte dintre aceștia  regăsindu-se în grupele de vârstă 35 – 39 de ani și 40 – 44 de ani (61.000 de persoane în fiecare categorie de vârstă). În egală măsură, peste 55.000 de pompieri aveau în 2021 peste 55 de ani.

În 2020, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit 32,9 miliarde de euro pentru protecția împotriva incendiilor

În 2020, cheltuielile publice generale din cele 27 de state membre ale UE pentru ”servicii de protecție împotriva incendiilor” s-au ridicat la 32,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 6,4% față de 2019, când cheltuielile au fost de aproximativ 30,9 miliarde de euro.

Ponderea în cheltuielile guvernamentale a fost de 0,5 %. În general, în UE, cheltuielile guvernamentale pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor au rămas stabile la aproximativ 0,4 – 0,5 % din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.

Ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția împotriva incendiilor în raport cu cheltuielile totale variază de la un stat membru la altul.

În 2020, Danemarca a raportat cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor în totalul cheltuielilor, de 0,1 %, urmată de Islanda, cu 0,2 %, și de Belgia, Malta, Austria, Portugalia și Slovenia, cu 0,3 % din totalul cheltuielilor guvernamentale.

În schimb, România a alocat în 2020 suma de 690,7 milioane de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale, fapt ce o poziționează pe primul loc în rândul statelor membre.

© Eurostat

Țara noastră este urmată de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Lituania și Luxemburg, cu 0,6 %.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Deficitul balanței comerciale a urcat la 15,44 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, valoare mai mare cu 4,74 miliarde de euro față de valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut, arată cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică date publicității marți.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile au crescut cu 23,9%, ajungând la 44,78 de miliarde de euro, în vreme ce importurile au crescut cu 28,5%, la 60,22 milliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021. 

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 32,6% la import) şi alte produse manufacturate (31,1% la export şi 29,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele șase luni a fost de 32,56 miliarde de euro la expedieri şi de 42,64 miliarde de euro la intrari, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 12,23 miliarde de euro la exporturi şi de 17,58 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 29,2% din total importuri.

În luna iunie 2022, exporturile FOB s-au ridicat la 7,86 miliarde de euro, în vreme ce importurile CIF au însumat 10,55 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,69 miliarde de euro.

Comparativ cu luna iunie a anului 2021, exporturile din luna iunie a acestui an au crescut cu 25,9%, iar importurile au fost mai mari cu 30,4%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Continue Reading

Facebook

RUSIA46 mins ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA5 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, recunoscător SUA pentru ajutorul militar: Fiecare dolar primit reprezintă un pas spre înfrângerea adversarului

U.E.5 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz, sub lupa anchetatorilor în cadrul unei anchete privind un uriaș scandal fiscal

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Volodimir Zelenski a discutat cu cel de-al 42-lea președinte al SUA, Bill Clinton, despre împiedicarea Rusiei să înghețe conflictul din Ucraina

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending