Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Incendiile din Europa au devastat mii de hectare de teren în Franța, Portugalia, Spania, Italia și Grecia, punând la încercare pompierii din țările afectate.

În 2021, aproximativ 365.000 de persoane erau angajate ca pompieri profesioniști, reprezentând 0,2% din totalul locurilor de muncă din UE, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.

Estonia, Cipru, România și Slovacia (toate în jur de 0,4% din totalul locurilor de muncă) au înregistrat cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forțelor de muncă. Astfel, anul trecut, țara noastră avea anul trecut 28.296 de pompieri. 

În ceea ce privește vârsta, majoritatea pompierilor sunt relativ tineri, mare parte dintre aceștia  regăsindu-se în grupele de vârstă 35 – 39 de ani și 40 – 44 de ani (61.000 de persoane în fiecare categorie de vârstă). În egală măsură, peste 55.000 de pompieri aveau în 2021 peste 55 de ani.

În 2020, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit 32,9 miliarde de euro pentru protecția împotriva incendiilor

În 2020, cheltuielile publice generale din cele 27 de state membre ale UE pentru ”servicii de protecție împotriva incendiilor” s-au ridicat la 32,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 6,4% față de 2019, când cheltuielile au fost de aproximativ 30,9 miliarde de euro.

Ponderea în cheltuielile guvernamentale a fost de 0,5 %. În general, în UE, cheltuielile guvernamentale pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor au rămas stabile la aproximativ 0,4 – 0,5 % din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.

Ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția împotriva incendiilor în raport cu cheltuielile totale variază de la un stat membru la altul.

În 2020, Danemarca a raportat cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor în totalul cheltuielilor, de 0,1 %, urmată de Islanda, cu 0,2 %, și de Belgia, Malta, Austria, Portugalia și Slovenia, cu 0,3 % din totalul cheltuielilor guvernamentale.

În schimb, România a alocat în 2020 suma de 690,7 milioane de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale, fapt ce o poziționează pe primul loc în rândul statelor membre.

© Eurostat

Țara noastră este urmată de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Lituania și Luxemburg, cu 0,6 %.

Deficitul balanței comerciale a urcat la 15,44 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, valoare mai mare cu 4,74 miliarde de euro față de valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut, arată cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică date publicității marți.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile au crescut cu 23,9%, ajungând la 44,78 de miliarde de euro, în vreme ce importurile au crescut cu 28,5%, la 60,22 milliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021. 

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 32,6% la import) şi alte produse manufacturate (31,1% la export şi 29,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele șase luni a fost de 32,56 miliarde de euro la expedieri şi de 42,64 miliarde de euro la intrari, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 12,23 miliarde de euro la exporturi şi de 17,58 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 29,2% din total importuri.

În luna iunie 2022, exporturile FOB s-au ridicat la 7,86 miliarde de euro, în vreme ce importurile CIF au însumat 10,55 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,69 miliarde de euro.

Comparativ cu luna iunie a anului 2021, exporturile din luna iunie a acestui an au crescut cu 25,9%, iar importurile au fost mai mari cu 30,4%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.