Connect with us

U.E.

Parchetul European își începe activitatea la 1 iunie. Laura Codruţa Kövesi evocă un “moment istoric” și avertizează asupra ”riscului ridicat” al fraudelor legate de fondul redresare post-pandemie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Prima șefă din istoria nou înființatului Parchet European, Laura Codruţa Kövesi, s-a declarat ”foarte mândră” să joace rolul principal în ”momentul istoric” al inaugurării acestei noi instituţii europene pe 1 iunie.

Sigură că ”nu există ţări lipsite de corupţie, ea a avertizat asupra ”riscului ridicat” al fraudelor legate de fondul european de redresare post-pandemie într-un interviu acordat pentru agenția spaniolă EFE.

”Sunt foarte mândră să fiu primul procuror-şef european şi să iniţiez acest nou Parchet European anti-fraudă. Cred că începutul EPPO este un moment istoric”, a declarat Laura Codruţa Kövesi în interviul acordat prin videoconferinţă de la Luxemburg, sediul acestei noi instituţii europene, relatează spotmedia.ro.

Comisia Europeană a confirmat săptămâna trecută că Parchetul European (EPPO) condus de Laura Codruţa Kövesi își va începe activitatea la 1 iunie.

Anunțul a urmat unor scrisori trimise de șefa Parchetului European către Comisia Europeană în care anunţa că noul organism este pregătit să-şi înceapă activitatea de investigație și de urmărire penală la 1 iunie.

Parchetul European este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

  • frauda în materie de cheltuieli și venituri;
  • frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
  • spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
  • corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
  • participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE.

Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.

Instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 din 12 octombrie 2017 și finanțat din bugetul UE, EPPO este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor. În structura sa actuală, 22 de state membre ale UE participă la această cooperare consolidată.

Condus de Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, Parchetul European dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a adoptat joi, 689 de voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri, noi reguli pentru a îmbunătăți protecția victimelor accidentelor rutiere, ce vizează eliminarea lacunelor și îmbunătățirea actualei directive privind asigurarea auto, informează comunicatul oficial. 

Normele actualizate privind asigurările auto au ca scop garantarea unei mai bune protecții a cetățenilor și a unui tratament egal în UE în cazul accidentelor și al asigurării vehiculelor acestora. Legislația protejează victimele accidentelor, indiferent dacă acestea au loc în țara lor de reședință sau în altă parte a UE. 

Negociatorii Parlamentului și ai Consiliului, care au ajuns la un acord provizoriu asupra textului pe 22 iunie, s-au asigurat că persoanele care au avut un accident rutier sunt despăgubite chiar dacă societatea de asigurări dă faliment.

În plus, „Declarația privind istoricul cererilor de despăgubire” la nivelul UE va preveni discriminarea atunci când titularul unei polițe se mută dintr-un stat membru al UE în altul. Cetățenii vor putea, de asemenea, să compare mai ușor prețurile, tarifele și acoperirea oferită de diferiți furnizori, datorită noilor instrumente gratuite și independente de comparare a prețurilor.

Pentru a asigura același nivel minim de protecție a victimelor, textul revizuit armonizează sumele minime obligatorii de acoperire în întreaga UE, fără a aduce atingere garanțiilor mai mari pe care statele membre le pot stabili:

  • pentru vătămări corporale: 6,45 milioane de euro per accident, indiferent de numărul părților vătămate, sau 1,3 milioane de euro pentru fiecare parte vătămată;
  • pentru daune materiale, 1,3 milioane de euro per accident, indiferent de numărul părților vătămate.

Normele modificate exclud de la obligațiile de asigurare vehiculele care merg cu mai puțin de 14 km/h (precum tractoare de grădină sau scutere de mobilitate) și bicicletele electrice. Vehiculele destinate exclusiv sporturilor cu motor sunt, de asemenea, excluse din directivă.

Legea trebuie acum să fie adoptată în mod oficial de Consiliu, celălalt colegiuitor, și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție 24 de luni pentru a transpune directiva modificată în legislația națională.

Rezoluția privind siguranța rutieră în UE, adoptată de Parlamentul European, la începutul lunii octombrie, cu 615 voturi pentru, 24 împotrivă și 48 abțineri, constată că aproximativ 22.700 de persoane mor anual pe drumurile din UE, cu aproximativ 120.000 de răniți grav. Progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea ratei mortalității au stagnat în ultimii ani, iar UE nu a atins obiectivul autoimpus de a reduce la jumătate numărul deceselor din accidente rutiere între 2010 și 2020 (numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36%).

Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (85 de decese la un milion de locuitori) a raportat cea mai mare rată a mortalității în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.


Declarația de la Stockholm din februarie 2020 a pregătit terenul pentru un angajament politic global prin Rezoluția Adunării Generale a ONU privind îmbunătățirea siguranței rutiere globale, care proclamă perioada 2021-2030 ca al doilea deceniu de acțiune pentru siguranța rutieră și definește un nou obiectiv de reducere pentru 2030.

În acest sens, UE luase deja inițiativa prin stabilirea unui nou obiectiv de reducere cu 50 % a deceselor – și, pentru prima dată, și a vătămărilor grave – până în 2030. Aceste obiective au fost stabilite în Planul de acțiune al UE pentru siguranța rutieră și în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 din 2018 și 2019 ale Comisiei, care definesc, de asemenea, planuri ambițioase în materie de siguranță rutieră în vederea atingerii obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 („Viziunea zero”).

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

Published

on

© EC - Audiovisual Service / Wojtek Radwanski

Deputații europeni au fost de acord să închidă conturile Agenției UE pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) pentru 2019, dar au cerut și ca o parte din bugetul pentru anul viitor să fie înghețat, potrivit comunicatului oficial. 

Recomandarea de a acorda așa-numita descărcare de gestiune Frontex pentru gestionarea bugetului său pe 2019 a primit 558 de voturi pentru, 82 împotrivă și 46 de abțineri.

În rezoluția de însoțire, deputații europeni recunosc eforturile continue ale Frontex de a remedia deficiențele identificate în primul raport de descărcare de gestiune al Parlamentului din primăvara acestui an. Cu toate acestea, deputații cer ca o parte din bugetul Frontex 2022 să fie înghețată și să fie pusă la dispoziție numai după ce agenția va îndeplini o serie de condiții specifice. Printre acestea se numără recrutarea a trei directori executivi adjuncți care trebuie să fie suficient de calificați pentru a ocupa aceste posturi, înființarea unui mecanism de raportare a incidentelor grave la frontierele externe ale UE și un sistem de monitorizare a drepturilor fundamentale funcțional .

Într-un vot separat, joi, în timp ce adoptau poziția lor privind bugetul UE 2022, deputații europeni, cu 470 de voturi pentru, 96 împotrivă și 125 de abțineri, au cerut să se stabilească ca 90 de milioane de euro suma din bugetul Frontex de anul viitor care va fi pusă în rezervă. Aceasta constituie aproximativ 12% din proiectul de buget propus de agenție pentru 2022 (757.793.708 euro).

Marți, cu 651 de voturi pentru, 47 împotrivă și 2 abțineri, deputații europeni au recomandat, de asemenea, să nu acorde descărcarea de gestiune pentru anul 2019 Consiliului European și Consiliului. În comentariile lor, deputații europeni regretă faptul că Consiliul “continuă să fie tăcut” și nu cooperează cu Parlamentul prin furnizarea informațiilor necesare, așa cum a fost solicitat.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

Published

on

© Administrația Prezidențială

România a primit sprijin de la opt state membre ale Uniunii Europene și altele s-au declarat dispuse să ajute țara noastră în lupta împotriva COVID-19, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, menționând că le-a “mulțumit partenerilor și prietenilor noștri” și făcând un nou apel la vaccinare. Șeful statului a subliniat că aceste lucruri arată că “solidaritatea europeană este un fapt”, însă că și România trebuie să joace rolul său.

“Am vorbit eu despre o tragedie, despre o catastrofă în domeniu. Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical sunt terminați că lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile. Am apelat la Mecanismul European de Sprijin și am primit deja efectiv sprijin de la opt state europene, alții s-au declarat deja dispuși să ne ajute. Este un lucru important și arată în această situație disperată în care suntem că solidaritatea europeană nu este doar o expresie, ci este un fapt. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor noștri care ne ajută și vin cu locuri la terapie intensivă, cu medicamente, cu aparate de oxigen și așa mai departe, și sar în ajutorul nostru. Însă, noi trebuie să jucăm rolul nostru. Şi aici, repet, foarte clar: nu există altă soluție decât vaccinarea și trebuie să fim serioși și să acceptăm odată și odată acest lucru”, a punctat președintele, într-o declarație de presă susținută la Bruxelles, în marja participării sale la Consiliul European.

El a lansat cetățenilor români și un îndemn să nu mai dea crezare dezinformărilor de pe rețelele sociale în ce privește vaccinarea și a dat exemplul situațiilor din țările vest-europene.

“Uitați-vă la alții, în vestul Europei. Suntem aici, în Bruxelles. În toate statele din vestul Europei pandemia a fost domolită prin vaccinare. Sunt rate de vaccinare de 80%-90% și au ajuns în ultimele săptămâni puțin oameni la terapie intensivă și în spitale. Noi de ce nu putem așa ceva? De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii în spațiul public și pe Facebook și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă? Este fundamental eronat. Soluția este clară, este gratuită, este disponibilă, se numește vaccin”, a subliniat, ferm, Klaus Iohannis.

“Dragi români, mergeți și vă vaccinați, să nu ajungeți la spital, să nu dați boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. Până atunci avem sprijin din toate părțile, toți ne ajută, dar să fim serioși, nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi”, a conchis șeful statului.

 

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joi noaptea.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 13.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 368 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre. De asemenea, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE. Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN6 mins ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA11 mins ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN37 mins ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN51 mins ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.1 hour ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

NATO2 hours ago

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

POLITICĂ23 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu23 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending