Letonia riscă să devină prima țară din UE care se retrage dintr-un tratat internațional istoric destinat combaterii abuzului domestic și violenței împotriva femeilor, în urma unui vot parlamentar care a avut loc joi, informează Politico Europe.
Parlamentarii au votat cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri retragerea din Convenția de la Istanbul – un tratat al Consiliului Europei menit să standardizeze sprijinul acordat femeilor victime ale violenței – la doar un an de la intrarea sa în vigoare.
„Este o decizie rușinoasă pentru parlament”, a declarat Andris Šuvajevs, liderul grupului parlamentar al Partidului Progresist de centru-stânga, pentru POLITICO la scurt timp după vot, care a avut loc după o dezbatere intensă de 14 ore.
Legislația privind retragerea din tratat a fost introdusă de un partid de opoziție de dreapta, Letonia pe primul loc, dar a fost adoptată cu sprijinul unuia dintre cele trei partide din coaliția de guvernare. Uniunea Verzilor și Fermierilor, de centru, s-a distanțat de partidul prim-ministrului Evika Siliņa pentru a contribui la adoptarea proiectului de lege.
Ingūna Millere, reprezentantă a Letonia pe primul loc, a declarat pentru POLITICO într-o reacție scrisă scris că Convenția de la Istanbul este „un produs al feminismului radical bazat pe ideologia «genului»” și că ratificarea tratatului de către Letonia este „o strategie de marketing politic care nu are nimic de-a face cu lupta împotriva violenței”.
Presiunea pentru retragerea din convenție a fost criticată aspru de grupurile pentru drepturile omului, care au avertizat că aceasta ar duce la regresul drepturilor femeilor în Letonia. Cu o zi înainte de vot, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat în fața parlamentului, purtând pancarte cu mesajele „Nu vă atingeți de Convenția de la Istanbul” și „Letonia nu este Rusia”.
Tamar Dekanosidze, reprezentanta regională pentru Eurasia a ONG-ului pentru drepturile femeilor Egalitate Acum, a declarat că proiectul de lege încearcă să redefiniească inițiativele privind egalitatea de gen ca promovând o „agendă LGBTQ”, adoptând o narativă în stilul Kremlinului care permite politicienilor să se prezinte ca apărători ai „valorilor naționale” înaintea alegerilor.
„Aceasta ar însemna că, în ceea ce privește valorile, sistemele juridice și guvernanța, Letonia ar fi mai aliniată cu Rusia decât cu Uniunea Europeană și țările occidentale”, a spus ea, adăugând că acest lucru „servește în mod direct intereselor Rusiei în țară”.
O reacție a venit și din partea Consiliului Europei, organizație care supraveghează respectarea democrației și drepturilor fundamentale pe continent, informează AFP, citat de Agerpres.
„Este un pas înapoi fără precedent și profund îngrijorător pentru drepturile femeilor și ale omului în Europa”, a afirmat într-o reacție Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
„Abandonând primul și singurul tratat internațional care recunoaște violența împotriva femeilor drept o încălcare a drepturilor omului, Letonia transmite un mesaj periculos și anume că se poate pune la îndoială sau că se pot face compromisuri în ceea ce privește siguranța și demnitatea femeilor”, afirmă președintele APCE într-un comunicat.
Retragerea Letoniei ar necesita sprijinul președintelui Edgars Rinkēvičs, care a declarat înainte de vot că va revizui legea și va anunța decizia sa în termen de 10 zile. Letonia ar fi a doua țară care ar părăsi convenția, după ieșirea Turciei în 2021.
