Uniunea Europeană trebuie să își unească industria de apărare și să dezvolte sisteme de arme în colaborare, a declarat miercuri noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, în vreme ce primul comisar european pentru apărare din istoria UE, Andrius Kubilius, a avertizat că deficitul de material militar al Uniunii Europene este “colosal”, iar Europa are nevoie de o abordare “big bang”.
Cei doi oficiali europeni, originari din două republici baltice, Estonia și Lituania, s-au adresat miercuri conferinței anuale a Agenției Europene de Apărare, al cărei șef, potrivit tratatelor UE, este Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, poziție ocupată de fostul premier estonian Kaja Kallas.
“Trebuie să ne consolidăm industria de apărare și să dezvoltăm sisteme de arme comune. Industria noastră europeană de apărare ar putea apoi să utilizeze aceleași sisteme militare și să ajute armatele statelor membre să devină mai interoperabile … UE ar trebui, de asemenea, să depună eforturi în vederea creării unei piețe unice pentru apărare”, a declarat Kallas.
Kallas a declarat că UE nu are nevoie de o singură forță armată europeană, ci mai degrabă de 27 de armate capabile să lucreze împreună pentru a descuraja și a apăra împotriva oricărei amenințări, în special din partea Rusiei.
În primul său discurs politic important de la preluarea mandatului în decembrie, Kallas a avertizat că timpul pentru documente și declarații a trecut. “Industria de apărare a Rusiei produce tancuri, proiectile de artilerie și bombe mai repede decât putem noi face față. Aceasta este o țară puternic militarizată, care cheltuiește peste o treime din bugetul său național pe armată, de trei ori mai mult decât cheltuia înainte de război. Trebuie să fim realiști cu privire la amploarea acestei amenințări”, a spus ea.
“Deficitele de material militar, dacă le comparăm cu economia de război a Rusiei, sunt colosale. Nu ne mai putem permite o abordare fragmentată și incrementală. Avem nevoie de o abordare reală, big bang, pentru a crește producția și achizițiile în domeniul apărării. Avem nevoie, de asemenea, de o abordare europeană”, a declarat și comisarul Kubilius.
În contextul abordării UE în materie de apărare, acest lucru implică crearea unui efort unificat, punerea în comun a resurselor și prioritizarea unor proiecte precum apărarea aeriană, scuturile cibernetice și mobilitatea militară, a spus Kubilius, care a îndeplinit două mandate de prim-ministru al Lituaniei (din 1999 până în 2000 și din 2008 până în 2012).
Ambii au evocat și sprijinul UE pentru Ucraina, cu șefa diplomației europene menționând că, până în prezent, UE a acordat Ucrainei sprijin în valoare de 134 de miliarde de euro, inclusiv 50 de miliarde de euro în ajutor militar. În plus, UE a instruit 75 000 de soldați ucraineni și a impus sancțiuni.
Colaborarea cu Statele Unite și Marea Britanie rămâne esențială, a spus Kallas, adăugând că UE ar trebui să fie deschisă la un nou acord de securitate cu Londra, acum că Marea Britanie este în afara blocului european.
“Dacă europenii nu se apucă serios de apărare, nu va mai exista nicio Europă, așa cum o știm noi, care să poată fi apărată”, a avertizat Kallas, într-un ecou al declarațiilor susținute miercuri în plenul Parlamentului European de premierul Donald Tusk, cu ocazia prezentării priorităților președinției Poloniei la Consiliul UE.
“Dacă Europa vrea să supraviețuiască, trebuie să fie înarmată. (..) Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați“, a spus Tusk, din postura premierului țării europene care alocă cel mai mare procent din PIB pentru apărare.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat săptămâna trecută că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene. Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump a preluat mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.
În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor.
Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare.
Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.
Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.