Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a prezentat în cadrul unui panel dedicat alegerilor organizat în contextul Forumului Economic de la Davos riscurile interferențelor străine în procesul electoral și experiența Republicii Moldova în organizarea scrutinului transparent, liber și corect.
Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Chișinău, acesta s-a referit la atacurile hibride din partea Federației Ruse și acțiunile prin care Kremlinul a încercat să perturbe procesele democratice din țara noastră.
Conform lui Recean, în perioada electorală, propaganda și dezinformarea a căpătat amploare, iar narativele false au fost diseminate pe larg pentru a compromite scrutinul. În același timp, Republica Moldova a fost ținta unei fraude fără precedent – alegerile din anul 2024 au fost marcate de corupere electorală și cumpărare de voturi de către grupări criminale.
”Am fost martorii unor acțiuni și campanii de dezinformare menite să divizeze societatea, să influențeze opinia publică și să submineze încrederea în instituțiile statului. Cu tehnologia disponibilă acum, problema guvernelor este numărul copleșitor de informații false. Cel mai important este să continuăm să investim în educație și în dezvoltarea gândirii critice, astfel încât oamenii să fie mai puțin manipulați. Dezinformarea nu are hotare și rămâne o provocare globală, care necesită soluții colective”, a spus premierul Dorin Recean.
După invazia ilegală și neprovocată în Ucraina, Rusia și-a intensificat atacurile hibride împotriva țărilor occidentale, Europa fiind sub asaltul acesteia, potrivit avertismentelor ministrului polonez de externe Radoslaw Sikorski, care a dat drept exemplu cazul României.
În motivarea CCR se arată că ”procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
Instituția cu rol de gardian al Constituției a mai justificat că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Decizia CCR a venit după mai multe sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, și după ce președintele Klaus Iohannis a decis să desecretizeze documentele din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie care au arătat că ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” din România.
Țări care anul acesta se pregătesc de alegeri, fie parlamentare, precum Germania, sau prezidențiale, cum este cazul Poloniei, țară care asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, au detectat deja încercări ale Moscovei de a influența campania electorală.
Acesta este motivul pentru care Germania dorește ca UE să adopte o poziție mai fermă față de amenințările hibride ale Rusiei, extinzând regimul de sancțiuni și limitând misiunile diplomatice ale Moscovei în Europa.
Propunerile ar urma să fie abordate în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles.
