Uniunea Europeană trebuie să își regândească prioritățile de cheltuieli pentru a crește bugetele de apărare, a declarat luni noul secretar general al NATO, Mark Rutte, în Parlamentul European, pledând ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare.
“În medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la un sfert din venitul lor național pe pensii, sănătate și sisteme de securitate socială, iar noi avem nevoie doar de o mică parte din acești bani pentru a face apărarea mult mai puternică”, a declarat Rutte în fața deputaților europeni, reuniți în cadrul Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare.
“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, relatează Politico Europe.
“Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a precizat Rutte.
O parte esențială a acestei securități este consolidarea cooperării dintre NATO și UE. În prima sa apariție în Parlamentul European în calitate de șef al NATO, Rutte a declarat că scopul este de a “aduce NATO și UE mai aproape împreună” pentru a contracara o “campanie de destabilizare” a Kremlinului, împreună cu amenințări care variază de la Iran și China la atacuri cibernetice și proliferare nucleară.
Majoritatea țărilor UE fac parte și din NATO, alianță politico-militară în interiorul căreia statele sale membre au convenit acum un deceniu să investească cel puțin 2% din PIB pentru apărare.
În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.
Însă, viitorul președinte al SUA Donald Trump ridică miza, cerându-le aliaților să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare – mult mai mult chiar decât Statele Unite, care cheltuiește 3,38%.
Pentru multe țări, atingerea procentului de 2% a fost un efort major, iar 5% pare inaccesibil, în timp ce Mark Rutte nu a adus vești bune politicienilor care sperau la o amânare.
Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. De altfel, în primul său discurs major de la preluarea funcției, Mark Rutte le-a cerut aliaților să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.
Luni, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene. Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump va prelua mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.
