Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat marți că Statele Unite nu au făcut nicio solicitare către România cu privire la situaţia juridică a fraților Andrew și Tristan Tate, căruia le-a atribuit sintagma “cunoscuţi influenceri străini”.

Poziția șefului Guvernului, exprimată pe contul său de X, a venit după ce Financial Times a scris că SUA au făcut presiuni asupra României pentru a ridica restricțiile de călătorie impuse celor doi influenceri, aflați sub control judiciar.

“Statele Unite nu au făcut nicio solicitare către România cu privire la situaţia juridică a unor cunoscuţi influenceri străini investigaţi de autorităţile române. Nu au existat solicitări nici în timpul discuţiei dintre Ministerul de Externe şi Richard Grenell, sau după aceasta”, a scris Ciolacu într-o postare pe X.

🇺🇸 has not made any requests to 🇷🇴 upon the legal situation of well-known foreign influencers investigated by the Romanian authorities. There were no demands either during the @MAERomania – @RichardGrenell discussion or after it! Romania & USA share the same values regarding the…

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) February 18, 2025

Financial Times a scris că administrația Trump a făcut presiuni asupra autorităților române să ridice restricțiile de călătorie care îi vizează pe frații Tate în condițiile în care Andrew Tate este un admirator al președintelui american Donald Trump. Frații Tate au fost plasați sub control judiciar în dosarul în care sunt acuzați de trafic de persoane. 

Publicația britanică s-a referit la o discuție pe care au avut-o la Conferința de Securitate de la München ministrul român de externe Emil Hurezeanu și emisarul special al președintelui SUA, Richard Grenell, cu care a discutat subiecte de “interes comun pentru România și SUA”.

Andrew și Tristan Tate, care au dublă cetățenie americană și britanică, se bucură de sprijin pe rețelele sociale de dreapta după ce au fost arestați în România în 2022 și acuzați de trafic de persoane și spălare de bani, precum și pentru înființarea unei grupări de crimă organizată. Ei au negat toate acuzațiile.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a avut o întâlnire la Bruxelles cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză.

Potrivit oficialului european, discuția s-a axat pe ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”:

• Accelerarea implementării programelor din Politica de Coeziune și în particular Fondul Social European Plus (FSE+);
• Fondul Social pentru Climă, mai exact – pregătirea Planului Național Social pentru Climă, ce va sprijini tranziția României către o economie mai verde;
• Utilizarea fondurilor STEP (Platforma Tehnologii Strategice din Europa) pentru finanțarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul inovației, cu un accent special pe sectorul IT.

”Contez pe o colaborare strânsă cu autoritățile române pentru o implementare cât mai eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene”, și-a exprimat speranța Roxana Mînzatu.

Întâlnirea dintre cei doi vine după discuțiile pe care le-au avut la București cu prilejul vizitei pe care Roxana Mînzatu a făcut-o în țara noastră la începutul lunii februarie.

La fel ca în întâlnirea de marți, și atunci Marcel Boloș și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene au discutat despre accelerarea absorbției fondurilor aferente Politicii de Coeziune, sprijinirea persoanelor vulnerabile prin Fondul Social pentru Climă, extinderea programelor sociale și promovarea inițiativelor antreprenoriale, potrivit unui comunicat MIPE.

Marcel Boloș și-a stabilit ca priorități pentru perioada următoare evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027.

În acest sens, el a avut o întâlnire cu directorii și conducerea Autorităților de Management, pentru a evalua situația programelor aferente perioadei 2021-2027.

”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a fost apelul lansat de Marcel Boloș.

Pentru acest an, calendarul fondurilor europene 2025 prevede apeluri de proiecte de peste 12 miliarde de euro.