Lituania se angajează să aloce între 5% și 6% din PIB pentru apărare în perioada 2026 – 2030, a anunțat vineri ministrul de externe al republicii baltice, Kęstutis Budrys, făcând un apel la aliații din NATO să urmeze acest exemplu.
Decizia anunțată de Budrys a fost luată vineri în cadrul Consiliului de Stat pentru Apărare, în timp ce Lituania a găzduit în aceeași zi reuniunea informală Snow Meeting, pe teme de politică externă și securitate, un eveniment tradițional care reunește miniștri de externe din state UE şi NATO, inclusiv ministrul român de externe Emil Hurezeanu.
“Vremurile dificile necesită decizii îndrăznețe și leadership. Facem apel la aliații noștri să urmeze acest exemplu. Epoca strategiilor pasive de tipul “stăm și așteptăm” a luat sfârșit“, a spus șeful diplomației de la Vilnius.
Lithuania commits to allocating between 5% and 6% of its GDP to defense from 2026 to 2030. The decision was made today at the State Defense Council. Difficult times require bold decisions& leadership. We call on our allies to follow this lead. The era of passive “sit-and-wait”…
— Kęstutis Budrys (@BudrysKestutis) January 17, 2025
Lituania este doua țară europeană din NATO și de pe flancul estic, după Polonia, care răspunde apelului președintelui ales al SUA, Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre. În ceea ce o privește, Varșovia a luat încă de anul trecut decizia de a aloca un buget impresionant pentru apărare, după ce în 2024 a investit 4,12% din PIB în bugetul militar, dar Polonia și-a reiterat susținerea pentru poziția lui Trump
Anunțul Vilniusului vine cu trei zile înainte de inaugurarea lui Trump la Casa Albă, pentru un al doilea mandat după o pauză de patru ani.
În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.
Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare.
“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”. “Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta”, a continuat Rutte.
Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
La finele anului trecut, Mark Rutte le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.
