Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a subliniat nevoia unei schimbări de paradigmă în domeniul sănătății, care trebuie tratată, potrivit acestuia „ca infrastructură critică a României”.
Acesta a participat la conferința intitulată „Advancing Health Systems: Prevention, Innovation, and Lasting Impact”, organizată de MediaUno în cadrul „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World” și găzduită de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, unde a propus un „pact național pentru ani de viață sănătoasă”, care să cuprindă obiective strategice și care să nu fie limitat la ciclurile electorale.
„Tema acestui summit — <<United for a Better World>> — ne invită să privim sănătatea nu doar ca pe un domeniu administrativ, ci ca pe una dintre marile temelii ale unei societăți funcționale. Pentru că o lume mai bună nu se construiește doar cu economie, tehnologie sau diplomație. Se construiește, înainte de toate, cu oameni sănătoși, cu comunități reziliente și cu instituții capabile să protejeze viața. Aș vrea să propun astăzi un unghi strategic diferit: sănătatea ca infrastructură critică a României. Vorbim adesea despre infrastructură critică atunci când ne referim la energie, transporturi sau securitate. Dar experiențele ultimilor ani ne-au arătat un adevăr pe care nu îl mai putem ignora: sănătatea este infrastructură critică națională”, a susținut Viorel Jinga.
Rectorul UMF „Carol Davila” din București a evidențiat „adevărată miză a următorului deceniu”, și anume „să câștigăm ani de viață sănătoasă pentru români”, nu „doar să construim spitale noi”.
Potrivit lui Jinga, acest lucru poate fi făcut prin prevenție, diagnostic stabilit la timp, digitalizare cu sens și colaborare între resursele societății – stat, mediul privat, universități, industrie și organizațiile de pacienți.
„Un sistem de sănătate fragil produce o societate fragilă. Iar un sistem care reacționează prea târziu la boală generează costuri uriașe — nu doar în bugete, ci în vieți, în familii și în încrederea oamenilor în stat. Cred că România are nevoie de o schimbare de paradigmă: să nu mai întrebăm doar <<cât costă sănătatea?>>, ci <<cât ne costă boala netratată la timp?>>. Pentru că diagnosticul întârziat, prevenția amânată și lipsa coordonării în sistem afectează întreaga societate. Adevărata miză a următorului deceniu nu este doar să construim spitale noi, ci să câștigăm ani de viață sănătoasă pentru români”, a continuat Viorel Jinga.
Referindu-se la prevenție, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a atras atenția că aceasta nu trebuie să fie doar „un capitol frumos într-o strategie”, ci „o prioritate reală de stat”, bazată pe „screening, educație pentru sănătate, vaccinare, intervenție timpurie”, pentru că „un sistem inteligent nu așteaptă boala”, ci „merge înaintea ei”.
În ceea ce privește gestionarea bolilor cronice, „avem nevoie de trasee medicale integrate și funcționale”, a mai spus Viorel Jinga.
În discursul său, acesta a pus accentul și pe nevoia digitalizării cu sens pentru a „reduce birocrația și timpul pierdut”, în beneficiul pacienților și medicilor.
Rectorul UMF „Carol Davila” din București a atras atenția și asupra problemelor cu care se confruntă profesioniștii din sănătate: burnout, migrație profesională, lipsa personalului în anumite regiuni.
În viziunea, pacienții ar trebui implicați în procesul de realizare a politicilor de sănătate, pentru că ei știu „cel mai bine unde se blochează sistemul și cât costă fiecare întârziere”.
„Cred că România are nevoie de un Pact Național pentru Ani de Viață Sănătoasă. Un pact care să includă câteva obiective clare pentru următorii zece ani: să reducem diagnosticele tardive în marile boli cronice; să creștem accesul la screening și prevenție; să dezvoltăm trasee integrate pentru pacientul cronic, să digitalizăm cu adevărat sistemul, nu doar să informatizăm fragmente; să investim în resursa umană; să creștem accesul echitabil la inovație; să tratăm sănătatea mintală ca parte inseparabilă a sănătății publice; să măsurăm performanța sistemului prin rezultate pentru pacient, nu doar prin volume administrative”, a propus Viorel Jinga.
Conform rectorului UMF „Carol Davila” din București, acest pact „trebuie să depășească ciclurile electorale”.
„Sănătatea nu poate fi reinventată o dată la patru ani. Pacientul nu are timp pentru instabilitate. Medicii nu au nevoie de schimbări permanente de direcție. Investițiile nu pot fi planificate fără predictibilitate”, a conchis Viorel Jinga.
