Statele membre ale Uniunii Europene au avut marți, la Bruxelles, o nouă rundă de discuții privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, înaintea summitului european din iunie dedicat negocierilor asupra bugetului Uniunii, în contextul în care 16 țări din sudul și estul Europei, sub coordonarea României, au cerut menținerea și consolidarea finanțărilor pentru politica agricolă comună și politica de coeziune.
Înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale, ministrul interimar român de externe, Oana Țoiu, a afirmat că propunerea grupului „Prietenii coeziunii” nu reprezintă „o întoarcere în trecut”, ci „întărește poziția de negociere” pentru viitoarele alocări din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.
„Această negociere este necesară pentru interesele României, interesele celor 16 state ca prieteni ai coeziunii, dar și pentru viitorul Uniunii Europene în general”, a declarat ministrul român, potrivit AFP, scrie Agerpres.
Potrivit acesteia, alocarea unor fonduri consistente pentru agricultură și coeziune este esențială inclusiv pentru atingerea noilor obiective europene legate de competitivitate și reducerea birocrației.
Citiți și “Prietenii Coeziunii”: România mobilizează 16 state UE pentru un buget european mai ambițios, cu coeziunea și agricultura în centrul negocierilor pentru CFM 2028-2034
„Nu este o întoarcere la trecut, este respectarea principiilor de bază din tratate și este foarte important ca atunci când ne uităm la provocări noi, de exemplu în zona de securitate, să ne reamintim că politicile de coeziune și politica agricolă comună sunt politicile Uniunii Europene care sunt cel mai bine văzute și simțite de cetățeni”, a explicat Oana Țoiu.
Ea a susținut că și din perspectiva securității este important ca cetățenii să vadă investiții directe în viitorul lor, întrucât acestea contribuie la susținerea proiectului european.
Ministrul interimar de externe a pledat totodată pentru menținerea unei flexibilități sporite în utilizarea fondurilor europene și după încheierea perioadei de programare.
„Propunerea noastră comună este să fie păstrată regula care este și acum de n + 3, practic trei ani după terminarea perioadei de programare să poată fi folosite în continuare fondurile și să nu ajungem la dezangajare. Nu doar România are nevoie de această flexibilitate, ci evident și celelalte state care susțin acum asta în scrisoare și credem că este în interesul Uniunii ca fondurile să nu fie doar alocate pe hârtie, ci absorbite și acele investiții să crească competitivitatea”, a arătat ea.
Citiți și România a inițiat declarația comună a “Prietenilor Coeziunii” pentru viitorul buget UE. Nicușor Dan: Solicităm alocări mai mari pentru investițiile care contează direct pentru oameni
Oana Țoiu a indicat și necesitatea identificării unor noi surse de venituri pentru bugetul european, inclusiv printr-o rambursare graduală a împrumuturilor contractate pentru programul european de relansare post-pandemie.
„Avem și o propunere concretă. De altfel, și președintele Nicușor Dan a susținut-o în Consiliu și acum este o propunere comună a țărilor semnatare ale scrisorii – să putem să avem o rambursare treptată a împrumuturilor deja existente pentru a lăsa un spațiu bugetar mai generos în primii ani. De asemenea, cofinanțarea este extrem de importantă, mai ales pentru localitățile și pentru companiile sau entitățile cu bugete mai reduse, pentru că o cofinanțare semnificativă permite practic multiplicarea efectelor resurselor proprii”, a afirmat ministrul.
Potrivit AFP, cele 16 state care susțin majorarea fondurilor pentru agricultură și coeziune au propus inclusiv creșterea resurselor proprii ale Uniunii Europene sau refinanțarea împrumuturilor contractate pentru programul de relansare post-COVID, pentru a elibera resurse suplimentare destinate acestor politici comunitare.
„Suntem convinși că avem nevoie de un buget consistent pentru a ne realiza ambițiile”, a declarat Oana Țoiu, citată de AFP.
Inițiativa este susținută și de Parlamentul European, care pledează pentru creșterea alocărilor destinate agriculturii și dezvoltării regionale.
În același timp, statele considerate „frugale”, care solicită un buget european mai auster, cer reduceri tocmai în domeniul politicilor agricole și de coeziune pentru a putea finanța noile priorități europene, precum apărarea și competitivitatea economică.
Suedia, una dintre țările „frugale”, a găzduit marți dimineață o reuniune a nouă state contributoare nete care împărtășesc această poziție. Ministrul suedez al afacerilor europene, Jessica Rosencrantz, a declarat că aceste state au convenit că nu își pot majora semnificativ contribuțiile financiare la bugetul european, în contradicție cu propunerea Comisia Europeană.
De cealaltă parte, Franța, care nu face parte nici din grupul statelor „Prietenii coeziunii”, nici din tabăra „frugală”, susține creșterea resurselor proprii ale Uniunii Europene, pe fondul constrângerilor bugetare tot mai mari la nivel național.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în creștere semnificativă față de actualul cadru financiar multianual.
Summitul european programat la Bruxelles pe 18 și 19 iunie ar urma să lanseze oficial negocierile dintre cele 27 de state membre asupra viitorului buget european, prin discutarea primelor contrapropuneri concrete. Obiectivul este finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului, pentru a evita blocaje instituționale în 2027, an în care mai multe state membre, inclusiv Franța, vor organiza alegeri importante.
